208 matches
-
sau unei proiecții deliberate. Voința poate interveni, eventual, în sens invers. Lui Rimbaud, știm bine, i-a reușit ruptura de scris. N-am citit vreo biografie de-a lui, dar orice biografie ar trebui să răspundă la următoarea întrebare: ce conotează această ruptură? A stat deopotrivă sub semnul fatalității, al unei alegeri înscrise, și ea, în fatalitate? Dacă n-a lăsat urme și dacă a fost nu o alegere ușoară, ci o ușoară soluționare a unei alegeri, să deducem că poemul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un alt sunet. Ține de o altă experiență decât cea nemijlocit lumească, fie ea individuală sau istorică. Nu vreau să spun că vine din zona celor metafizice sau religioase, pure. Însă absurdul care te întâmpină aici nu mai poate fi conotat simplu, negativ. Nu poate fi echivalat cu ceva aberant, în sensul obișnuit al cuvântului. Există în această povestire unele locuri ce orientează altfel lectura, chiar dacă nui oferă cititorului un sens clar al celor întâmplate. Să vedem mai întâi câteva dintre
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
în epocă, asupra literaturii de avangardă - taxată drept „maladivă”, „morbidă” și „dezaxată” - nu ținea cont de intenționalitatea auctorială (citește: programarea haosului textual, dereglarea sistematică a tuturor sensurilor). Atunci cînd țin totuși cont de ea, unii comentatori de orientare naționalistă o conotează - politizant - nu atît ca maladie a autorilor, ci ca subversiune vizînd îmbolnăvirea nației: acțiune destabilizatoare, anarhism propagat de către pornografii iudeo-bolșevizanți întru disoluția moral-spirituală a neamului românesc și „destrămarea națională”. Ideea „iudaizării literaturii române” prin intermediul „literaturii noi și pornografice” (cf. unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
totuși să participe, printr-o lectură creativă, la această reconstrucție. 2.5 Vocabularul Esențialul trebuie însă căutat în planul vocabularului, care include imagini noi și derutante. De unde importanța acordată incipiturilor, care-l antrenează pe cititor în decorul realist al povestirii, conotând emoții. Ne vom referi în continuare la celebrul incipit din Neuromantul: "Cerul era de culoarea televizorului fixat pe un post care nu mai emite", care dă imediat tonalitatea întregului textual, sau la cel din The Space Machine ⁄ Mașina spațiului (Christopher
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se refuză cu obstinație. În consecință, euforia lasă loc depresiei ori măcar stării elegiace, iar eul liric învestește rememorarea cu rolul de strategie compensatoare. Poemele își păstrează deopotrivă dimensiunile și caracterul bipartit, cu diferența că aici prima secvență e aceea conotată cu atributele hierofanicului, pentru ca piesa finală să marcheze o crudă sfâșiere a iluziilor: „Ar fi trebuit să adorm / Mai devreme când încă / Nu mă chinuiau câinii necurăției / Când creierul îmi era alb / Și gloatele mă împingeau / Spre un dureros sacrificiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
preferând aderența la o perspectivă relativistă, multiculturalistă și centrifugă"15. Pentru a ilustra dinamica și relieful schimbărilor de canon, în contextul literaturii române, Iulian Boldea readuce în discuție modernitatea, din prisma câtorva trăsături definitorii: "Modernitatea e un concept estetic ce conotează, în primul rând, corespondența dintre opera de artă și epoca în care ea este făurită, legătura strânsă, dar, în același timp atât de subtilă, dintre creația artistică și mediul social care o generează. Miza modernismului e, în primul rând, autenticitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
face mare lucru, sau face atît cît pot să faci lucruri cu cuvinte. Omul recent este o astfel de carte de metafizică politică, antimodernă În sensul lui Compagnon (adică, să nu uităm, cu atît mai modernă, fără ca acest atribut să conote axiologic) care are toate motivele să suscite dezbateri și să provoace contestații pornind de la reacționarismul ei, În sensul deja definit. Critica stilului, făcută de pildă de Ciprian șiulea În Retori, simulacre, imposturi, vine să sancționeze exact retorica imprecației și estetica
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
plasate cronologic la Început de secol (1), post-existențialismul (2) și sfîrșitul de secol (3), adică prezentul. Rămîn două culmi, atinse În preajma celui de-al doilea război mondial și În anii ’60. Autorul nu insistă asupra ultimelor, pentru a nu-și conota ideologic Întreprinderea. Neutru și din perspectivă axiologică, el nu privilegiază vedetele, acordă doar porțiuni suplimentare de text, tribut plătit consacrării populare, pe de o parte, varietății tematice a producțiilor, pe de alta. Astfel, Louis Aragon figurează În fiecare dintre primele
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
resursele procedeului nu sunt câtuși de puțin diminuate din pricina asta. Procedeul fiind eficient, teatrul nu îl respinge; dimpotrivă, continuă să-l folosească, păstrând astfel legătura cu istoria și cu o anume societate. Puterea performativă a unui asemenea procedeu rămâne intactă, conotând în același timp tradiția artizanală a teatrului. Procedeu elementar, rudimentar chiar, dar care seduce tocmai prin materialitatea lui, insensibilă la mutațiile tehnologice moderne. Mai aproape de zilele noastre, Sandrine Anglade și Jacques Gabel caută și ei o soluție pentru supravegherea din
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
făcut tu pe mine!" e cea mai tare"). Firesc, retragerea în sine se conjugă de obicei cu o nouă dezamăgire, a certitudinii că propria interioritate se lasă văzută ca un cocon imperfect, reflex al imperfecțiunii celeilalte, a exteriorității. Ultima patrie conotează, în primul rând, sinele uterin, din care și înspre care eroina dramaticei saga diurne și mai ales nocturne se mișcă, dar nu halucinant, ci lucid, obiectivându-și sau încercând să-și obiectiveze stările: "coconul în care zac mi s-a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ale primelor două micropropoziții, apar atunci ca LOC ÎN (A1) și PE (A2) care se poate practica sportul despre care se vorbește în revistă. În plus, calificările ce se fac pentru A1 și A2 prezintă, și ele, legături izotopice: ele conotează euforia. Rîndul al treilea din (15) vine să garanteze ancorarea referențială încă absentă (nume propriu și determinant hotărît). Noul obiect al discursului (A3: Pasul Ursului) este în așteptarea predicatului care apare abia în rîndul de la sfîrșit. De fapt, înainte chiar
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ce opun în mod sistematic cele două personaje. Astfel, aceeași sub-temă "ten" apare "proaspăt" pentru unul, în timp ce celălalt îl are "vinețiu"; primul este plin la față, pe cînd al celui de-al doilea este "uscățiv". Toate proprietățile celui dintîi sînt conotate euforic, în timp ce în cazul celui de-al doilea sînt disforice. Fiecare din aceste două portrete se încheie printr-o simplă propoziție descriptivă fixînd o proprietate care, în cea de-a doua secțiune, intitulată "Avuții", rezumă, în fapt, fiecare portret, stabilind
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
întăririi vizuale a mecanismelor înnăscute (J. Corraze, 1988: 119). Dacă din punctul de vedere al relației semn-obiect se poate vorbi de gesturi iconice, indiciale și simbolice (cf. Wundt), din punctul de vedere al intenției de comunicare există gesturi afective (centrifuge conotînd euforia și centripete conotînd disforia), gesturi modale (semnificînd negația, interogația, dubiul) și mai cu seamă gesturi fatice (de întîmpinare sau de respingere) apte să transforme comunicarea în comuniune intersubiectivă (Greimas-Courtčs, 1979: 165). Parametrii gestuali sînt: durata, intensitatea, amplitudinea (etalarea gestului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
înnăscute (J. Corraze, 1988: 119). Dacă din punctul de vedere al relației semn-obiect se poate vorbi de gesturi iconice, indiciale și simbolice (cf. Wundt), din punctul de vedere al intenției de comunicare există gesturi afective (centrifuge conotînd euforia și centripete conotînd disforia), gesturi modale (semnificînd negația, interogația, dubiul) și mai cu seamă gesturi fatice (de întîmpinare sau de respingere) apte să transforme comunicarea în comuniune intersubiectivă (Greimas-Courtčs, 1979: 165). Parametrii gestuali sînt: durata, intensitatea, amplitudinea (etalarea gestului în spațiu, independent de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cât și ca simbol falic (prezent în basme, unde eroinele rămân însărcinate mâncând un pește întreg, sau numai un os). În planul simbolismului cosmic, peștele se asociază cu apa, dar și cu soarele sau luna. "Mreana albă, în legendele românești, conotează femeia și luna". Peștele este simbolul apelor, al vieții și al fecundității, precum și al "mesei euharistice" (alături de pâine); "născut în apa botezului, creștinul este adesea comparat cu un peștișor, lumea lăuntrică, întunecată, prin care omul comunică fie cu Dumnezeu, fie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
casele la intrarea cărora, rezemată de perete, este lăsată o astfel de nuia." Actul ritual imperativ al bătutului cu o nuia de alun este un instrument de luptă împotriva demonicului. Amintim și faptul că miezul zilei și miezul nopții sunt conotate negativ în credințele românești; la miezul nopții, bântuie duhurile rele. Cojile de ou și broasca fiartă cu smântână par a fi ingredientele unor descântece. Un alt caz prezentat de aceeași Niculiță-Voronca se referă la un fecior schimbat, pe nume Cocotea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
expresivitate ale limbajului. Prin accentuarea acestei funcții este pus în valoare mesajul însuși, care nu mai este un simplu instrument de transmitere a informației, devenind un text interesant, formulat imprevizibil, original. Accentuarea acestei funcții este evidențiată la nivel semantic (sensuri conota tive/figurate, jocuri de cuvinte, expresii și locuțiuni populare etc.) și stilistic (registre sti listice, figuri de stil), la nivel formal (elemente de versificație, așezarea specifică în pa gină pentru textul dramatic etc.) și structural (topică, recurență, imagini artistice etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
imprudentă - nechibzuită, nesăbuită; să însemne - să reprezinte, să semnifice 2. În replica selectată, punctele de suspensie au rolul de a marca discursul aluziv, semnalând implicarea afectivă a personajului; în contextul dat, marchează grafic un element paraverbal al discursului, pauza expresivă, conotând speranța personajului. 3. [ai veni timpul (cuiva), a trage de timp, e timpul (să...), pe timpuri, în același timp, cât timp..., din timp, din timp în timp, de la un timp, cu timpul, (în) tot timpul, (toate) la timpul lor etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
iluzie, fantasmă; să vorbim - să comunicăm, să dialogăm 2. În replica selectată, punctele de suspensie au rolul de a reliefa discursul aluziv, mar când implicarea afectivă a personajului. În contextul discursului scenic, marchează gra fic un element paraverbal, pauza expresivă, conotând dezamăgirea, disperarea personajului. 3. [de când (e) lumea (și pământul), a fugi în lume, ași lua lumea în cap, a cutreiera lumea, a ieși în lume, a ajunge de râsul lumii, a veni pe lume, ai fi (cuiva) lumea dragă, (a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
venețian) 1. sinonim neologic: cinstit - onest; a îndura - a suporta 2. Izolând interjecția de restul enunțului, primul semn al exclamării are rolul de a marca intonația ascendentă specifică. Semnul al doilea evidențiază sfârșitul enunțului exclamativ, reliefând implicarea afectivă a locutorului/conotând dezamăgirea, frustrarea. 3. Acest tânăr este fiul meu. (substantiv); Era prea tânăr pentru a înțelege totul. (adjectiv) 4. adresare directă: substantive în cazul vocativ (Signor Proveditore); verbe la persoana a II a: ești, nai găsit etc.; pronume de persoana a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este, de asemenea, formulată (vezi Baudrillard și Guillaume, 2002Ă în termeni filosofic-culturali negativi: ostatic al codului, al formulei sau al matricei, individul este descris în rețeaua de branșări și de protuberanțe multiple, de la spectralitatea fantomatică care bântuie și care poate conota moartea sau dublul la spectralitatea prismatică care refractă diferitele fațete exterioare. Una dintre „figurile alterității” este prezentată în modelul turistului, preluat în spațiul virtual în înțelesul de traversare a deja-descoperitului, de călătorie centripetă și implozivă, de lipsă de mișcare și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
influențată, pe de o parte de teoriile fondatoare ale feminismului și pe de altă parte de discursurile culturii virtuale, deopotrivă în sens ontologic, epistemologic, social și politic. În primul rând, cyberfeminismul trebuie disociat de mișcările actuale de ecofeminism, mișcări care conotează femininul cu natura și care consideră tehnologia o invazie patriarhală în lumea „naturală”. Mai degrabă decât să perpetueze conexiunea cultural-istorică dintre masculinitate și tehnoștiință și să se autoexcludă din procesele invenției și ale utilizării tehnologiilor, recurgând la argumentele determinismului biologic
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
LENTĂ. sem [seme]. 1. O trăsătură semantică elementară (Greimas); o unitate de semnificații minimale. Înțelesul cuvîntului mînz, bunăoară, este produsul unor seme ca "ecvestru", "tînăr", "mascul" etc. 2. O unitate a CODULUI SEMIC (Barthes); un SEMNIFICAT conotativ; un element care conotează o anumită trăsătură de caracter (sau peisaj). Fie un personaj de parte bărbătească cu gene alungite și voce moale și care mușcă și zgîrie cînd se bate; se poate spune că lungimea genelor, moliciunea vocii și zgîriatul sau mușcatul funcționează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
elles șont tentantes avec leurs toilettes claires, leurs toilettes légères qui montrent la peau" [Maupassant, L'inconnue, în La parure, p.685]. Costumul sculptează, cât permite codul estetic al epocii, corporalitatea sensibilă a Parizienei. Natură țesăturii (satin, mătase, dantelă, catifea) conota senzualitatea atingerii. Încorsetata, decorată cu mănuși și pălărie, în mătase, blănuri și dantele, Pariziana tulbură sufletele și inimile bărbaților. "Quand elle traversa leș salons, dans să grande robe de faille roșe à longue traine Louis XIV, encadrée de hautes dentelles
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
notă de intimidate, de confort al discuției, de bună cuviință și glumă. Se întâlnesc într-o biserică, deoarece locașurile sfinte erau unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei compromiteri morale. Biserica conotează sacrul, puritatea, angelicul, iar tinerele cred și sunt cucernice, respectă o tradiție religioasă încă foarte puternică în acea perioadă. Patroana locașului 148 Ibidem, p. 526. (trad. n.) 149 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 150 Ibidem. 151 Ibidem. 62
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]