972 matches
-
2015 Toate Articolele Autorului DIN VOLUMUL " IUBIRILE UNUI PESCAR MOTTO: “Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
noastră exista un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
cei care a luat-o a obligat-o să întrețină cu el raporturi sexuale. Cel care este suspectat că a siluit-o pe fată este tot un minor, având vârsta de 17 ani, din Cărpiniș. El era însoțit de un consătean, Florin Dorel C. , de 21 ani, care a condus-o pe victimă, după consumarea violului, până la șosea, de unde aceasta a plecat spre Cenei. Într-o primă fază, pe numele celor doi s-au emis ordonanțe de reținere. Ieri, instanța a
Agenda2005-35-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284130_a_285459]
-
găsi pe făptaș. Polițiștii s-au folosit de semnalmentele furnizate de victimă. Și polițiștii de la post au cules informații despre cel care ar fi putut comite fapta. Până la urmă, a fost identificat un suspect, Ionel P. , de 30 de ani, consătean cu cel dezbrăcat. Acesta este cercetat acum pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie l Polițiștii de la Compartimentul Urmăriți al I.P.J. Timiș efectuează cercetări pentru a stabili identitatea unui bărbat internat la Clinica de Psihiatrie. Respectivul, de vreo 49 de ani, suferise
Agenda2005-44-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284368_a_285697]
-
l În cursul lunii iulie, la Poliția orașului Sânnicolau Mare a fost depusă o sesizare de către un cetățean din Periam, care a relatat că, într-un bar din comună, a fost bătut și deposedat de o sumă de bani de către consăteanul său Cristian Vasile C. , de 23 de ani. Acesta a fost reținut acum câteva zile. Pe rolul Judecătoriei Sânnicolau Mare se mai afla un dosar de cercetare penală pentru o agresiune anterioară având aceiași protagoniști. Tribunalul Timiș a emis pe
Agenda2005-44-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284368_a_285697]
-
câmpului de la ora 2 din noapte, până la lăsarea serii. La acea dată, el, soția, fiul de numai 17 ani și bunica urmau să ia drumul nemeritatului surghiun... Ioan Todos își amintește și astăzi cu tristețe de cei peste 300 de consăteni, „să tot fi fost 110 familii din Saravale”, îmi spune, „care pe o arșiță de nedescris au format coloana celor condamnați la inexistență”, pentru că așa voia partidul, să li să piardă urma pentru totdeauna. Dar mândria și credința străbună le-
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
când, cum și de ce i-ai alimentat pe cei din grupul Vuc, Ioan Bec, Bagiu, Pușu și alți membri ai organizației din zonă”, a păstrat secretul până la capăt. A fost condamnată la opt ani de închisoare, alături de alți cinci țărani consăteni: Pavel Stoichescu, 25 de ani de muncă silnică, Ioan Grozăvescu, idem, Tudor Vuset, 20 de ani, Brutus Popovici, 25 de ani de temniță grea, și Pavel Țepeniș, idem. În special localitățile de munte din fostele raioane Caransebeș și Reșița erau
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
coaja de pâine oferită, sub formă de rugăciune zilnică. - O consideri ca viață de pustnic, adică te-ai rupt sufletește de societatea în care trăiai? - Nicidecum. Participam activ la viața publică. Mai întâi prin activitate culturală mai apoi prin îndrumarea consătenilor spre o viață curată cum am dus-o și eu. - Ai afirmat că sufletul nu era pregătit să devii mireasă. Chiar nu ai simțit nici o dată dorința de a fi mamă, duioșia față de copii? Cu un ton ferm, oarecum ridicat
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
nereglate și „băteau„ pe jumătate grâul ... sau ... la alte munci. Nelu Părăianu descrie aici, cum nu se poate mai frumos, scene de la prașila porumbului, dar și de la scăldatul în apa Șasei, apa copilăriei noastre, unde un coleg de-al lui, consătean de-al nostru, s-a înecat. Scriitorul trăiește o adevărată dramă, pentru simplul fapt că a spus unui coleg să meargă la scăldat, după ce și-a terminat ”norma”, alături de alți colegi, care pleaseră déjà la gârlă. Trăiește adevărată dramă, când
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
făcut. Cum ajungem noi cu mașina, un camion militar, în Neptun să tăiem iarba de prin șanțurile de pe marginea șoselei, undeva prin dreptul actualei clădiri unde a fost B.C.R. Neptun, trece o basculantă pe lângă noi, al cărui șofer era un consătean de al meu și prieten pe deasupra cu fratele meu, maistrul. Jucaseră fotbal împreună în echipa de fotbal a comunei. Firesc pentru nebunia mea de atunci, a fost să-l opresc și să mă urc în cabina acestuia, apoi toată ziua
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
uscat.] Luță. El răspundea de toți soldații de la nave repartizați la munci prin Neptun. - Soldat, ce-i cu tine într-o mașină civilă? mă luă el la rost imediat. - Să trăiți, tovarășe comandant, m-am plimbat și eu cu un consătean, rudă de-a mea prin stațiune, minții ei pe loc. - Șapte zile de arest soldat. Treci în front și să raportezi comandantului tău ce s-a întâmplat. - Am înțeles, să trăiți! Norocul meu a fost că nu am mai avut
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
mama și copiii au îndurat calvarul prin trenuri, care i-a dus întâi undeva în Basarabia, și numai apoi la Cernăuți. Ajunși la Adâncata, s-au spălat prima dată după o lună de zile, în iazul de acolo, de unde un consătean, Gheorghe Zaiț, i-a luat cu căruța. La Tereblecea îi aștepta o altă nevoie - casa le era ocupată de niște oameni evacuați din Pătrăuți, care au eliberat-o tocmai peste un an. Văzându-se la vatră, mama Ecaterina a mulțumit
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
ostenire, de parcă această îndeletnicire îl relaxa. Tocmai din acest motiv ne mărturisește că agricultura este o mare pasiune a lui. Acest tânăr, alături de cultivarea suprafețelor arabile aflate în poseseia familiei și altele luate în arendă, mai prestează și servicii agricole consătenilor. Anul trecut a efectuat lucrări de discuire la exact 100 de jugăre de pământ. În luna februarie a fost ales primar al Iancaidului, după ce a servit două mandate succesive în Cosiliul Comunității Locale. O fire veselă, cinstită, ambițioasă, comunicativă și
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
Suntem mai mulți tineri, cărora li s-a făcut această propunere”, bucuros de câștig acest tânăr, care nu e deprins cu munca, ci doar cu hoția și chefurile, fericit că va mai avea din ce se distra, le povestește tuturor consătenilor cât e de întrebat și bine plătit de putere. E îngrozitor ce generație de bandiți zobi crește statul ucrainean prin subvențiile acordate acestor familii destrăbălate, care nu știu altceva decât să se înmulțească. E cert că n-au citit o
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
com/watch?v=0nEmq1yXHgk) Trenul vieții (r. Radu Mihăileanu - premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film de debut la Veneția 1998, Premiul publicului pentru un film internațional la Sundance 1999). Într-o seară a anului 1941, Schlomo, nebunul satului, aduce consătenilor săi din shtetl o știre cumplită: germanii ucid și deportează spre destinații necunoscute locuitorii evrei din shtetl-urile vecine. În curând, și sătucul lor va avea aceeași soartă. Imediat, Consiliul Înțelepților se reunește. Trebuie să găsească o soluție pentru a-și
Nomad IFF – cel mai în vogă cinematograf în aer liber își deschide porțile în centrul Timișoarei [Corola-blog/BlogPost/93487_a_94779]
-
trecutul riscă să-l repete. Datoria noastră, și a tinerei generații, e să trăim și să-i pomenim, ca să nu dea Domnul să le repetăm soarta”, a conștientizat primarul satului Mahala, dna Elena Nandriș, cea care veghează cu sacralitate memoria consătenilor martirizați. Cu pioșenie a evocat gloria Eroilor, care au sfârșit viața în suferințe grele, pe crucea Golgotei Neamului Românesc, pe care ne-a fost sorocit, de un destin amar, s-o suportăm de-a lungul timpurilor, diplomatul român, consulul Edmond
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
pentru Libertate, Dreptate și Credință. Și datoria noastră astăzi e să le facem dreptate, pentru a nu fi uitați. Însăși existența acestui monument simbolic de la Buda-Mahala e dovadă că eroii, care au sfârșit în suferință, trăiesc în amintirea și sufletele consătenilor care le cinstesc memoria, le prețuiesc jertfa”. AU AVUT O SINGURĂ DORINȚĂ - SĂ TRĂIASCĂ PE PĂMÂNTUL LOR ROMÂNESC La amintirea rudelor deportate și pierdute în iadul stalinist, eroilor crucificați, nu-și poate stăpâni lacrimile ce-i umple cu amar izvorul
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
localității, Sain Mândrescu, cel care, împreună cu soția-i Mărioara, a pus cea mai darnică mână de ajutor la înveșnicirea martirilor, prin înălțarea respectivului semn comemorativ. Cu ochii scăldați în lacrimi și inima plângând de durere, a evocat drumul spinos al consătenilor săi - Constantin Isac, care a avut norocul să se salveze din masacrul din februarie 1941 de la Lunca, și al lui Florea Sainciuc, deportați apoi în Rusia, în ținutul Krasnodar: „Flămânzi, goi și desculți, au fost impuși la munci grele, la
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
Panteonul satului Mahala, suferințele românilor din această localitate martirizată fiind evocate și de Octavian Bivolaru, președintele Societății „Golgota” din Ucraina și de scriitorul Dumitru Covalciuc, care e convins că „generoasa primăreasă Elena Nandriș, pe care o iubesc și o stimează consătenii, o să aibă încă un mandat, va mai pune o cruce și în pădure, unde, în 1944, au fost împușcați români nevinovați”. Prinosul de recunoștință și mulțumire le-a adus măhălenilor Nicolae Toma, redactorul-șef al „ZORILOR BUCOVINEI” și președintele Societății
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
Înțeles că slujnica-amantă ajunge și cea mai probabilă confidentă a stăpânului pe linie de comori, pergamente, templieri și alte mistere care Încep să-l Înconjoare pe preot Încă din timpul vieții. Cel puțin aceasta este convingerea pe care o Împărtășesc consătenii Împricinaților, fie ei contemporani cu aceștia sau numai urmași ai lor. Nu pot băga mâna-n foc pentru toți, evident, dar pentru unul dintre ei, da, și fără riscuri majore. Insul este oarecum străin de zonă, se spune despre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
că Încercau să găsească ceva anume. Și chiar găsiseră, nu Încăpea nici o Îndoială. Eforturile conjugate ale hangiului și ale clopotarului - la care se adaugă aportul consistent, În chip de sarcină de serviciu, al angajaților primului, precum și contribuția benevolă a unor consăteni obișnuiți să preia din văzduh orice zvon și să jure oricând cu mâna pe Biblie că ei tocmai se aflau la fața locului și au văzut cu ochii lor personali cum se petrecuseră lucrurile - Încep Încet-Încet să-și arate roadele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de ani, de când stăpânul casei, fostul preot al așezării, Bérenger Saunière, trecuse În lumea celor drepți. Bătrâna se numește Marie Dénarnaud, bate spre 70 de ani, Îi fusese abatelui servitoare și concubină, iar de la moartea lui trăia retrasă, având cu consătenii săi relații mai mult decât distante. Această Întâmplare măruntă avea să fie preludiul unui șir de evenimente incredibile, al căror ecou, Încă, nu s-a stins cu totul. Nu va ști nimeni, niciodată, ce a determinat-o pe bătrâna doamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dacă o mai ducem trei sute de ani, e bine. Da’ nu cred. Noi am stat în picioare și-am bușit toată lumea câtă vreme am putut lua aur. Acuma aur nu mai prea este și cărăm acasă ce găsim. Am un consătean care anu’ trecut s-a-ntors acasă cu un sac de grâu, era să deșele bietu’ cal. Să bați până aici atâta drum pentru un sac de grâu! Da’ poți să spui cuiva lucrurile astea? Nu poți. — Și nevestele de unde vă erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Filipeni, a fost prinsă de această boală, ieșită din consumul porumbului stricat, unul numit după poreclă Ghimici, care avea mâinile cu crăpături vinete și cu umflături și se trata cu miere de albine amestecată cu hrean. Îmi amintescă bine cazul consăteanului meu, deoarece mi-a povestit ceva ce nu era de povestit atunci, iar în istoria noastră a apărut foarte târziu, că a luat parte, în 1919, la campania militară împotriva Ungariei, cuprinsă de revoluția bolșevică a lui Bela Kun, și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și date la forjă. Dar și chiar comunitățile închise cum au fost satele românești, aveau nevoie, pentru viața de zi cu zi, de meșteșuguri și meșteșugari care, pe lângă munca lor în agricultură, răspundeau, fiind îndemânatici și harnici, și la solicitările consătenilor. Ei sunt cei care au prelucrat materialele aflate la îndemână: lutul, lemnul, piatra, pieile de animale și metalele. Meșteri specializați se aflau pe lângă curțile boierești și mănăstirești și erau proveniți din robi țigani, care, după ce au fost eliberați din robie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]