978 matches
-
intenția asta. - Da!... Dacă nu erai tu, mureau de foame, îl zeflemisi femeia. Zii, mai bine, că iar dă târcoale pe lângă gard, „păluga” aia cu sticla de țuică-n buzunar. „Păluga”, este a doua poreclă a lui Stemate în preferințele consătenilor săi, după cea de „Păsărilă”, căruia - înalt și slab, fiind - ambele îi vin „ca turnate”. „Aș vrea eu să dea târcoale, da’ nu dă, nenorocitu’!...”, gândi Petre, urmărind tăcut și distrat dansul haotic și agitat al păsărilor printre firele de
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tuica_lu_pasarila_liviu_gogu_1365338738.html [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
ce ne atestă existența milenară pe această gură de rai, numită Bucovina, cu un singur gând: ca prin intermediul „ZORILOR BUCOVINEI”, „publicației ce are o voce distinctă, să-l convingă pe fratele său Gheorghe Ciocălău din satul natal, Berestea, pe toți consătenii și conaționalii din această parte înstrăinată de Țară, că trebuie, în sfârșit, să înțeleagă greșeala politică că nu sunt „moldoveni”, ci Români, demni urmași ai lui Decebal și Traian, că e timpul să se întoarcă la etnia lor inițială, să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/suntem-romani-nu-moldoveni/ [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
Gheorghe, care spune că e „moldovean”. Îi povățuiesc și pe copii, și pe nepoți, nicicând să nu se rușineze că sunt români, fiindcă trădarea străbunilor e cel mai mare păcat. Doresc foarte mult să ajungă și la inima rudelor și consătenilor mei, a tuturor conaționalilor de bună credință de pe acest picior străbun de plai, că suntem Români, nu „moldoveni”, și dacă ne-am uni, am fi o forță”. Și după cum se vede și copiii sunt pe seama tatălui, bine educați, cu stimă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/suntem-romani-nu-moldoveni/ [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
coaja de pâine oferită, sub formă de rugăciune zilnică. - O consideri ca viață de pustnic, adică te-ai rupt sufletește de societatea în care trăiai? - Nicidecum. Participam activ la viața publică. Mai întâi prin activitate culturală mai apoi prin îndrumarea consătenilor spre o viață curată cum am dus-o și eu. - Ai afirmat că sufletul nu era pregătit să devii mireasă. Chiar nu ai simțit nici o dată dorința de a fi mamă, duioșia față de copii? Cu un ton ferm, oarecum ridicat
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430414333.html [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
punând zâmbet lângă plâns. Alexandru Macedonski CAPITOLUL I Dulce copilărie “Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac[ Lacul Tatlageac = lac cu apă dulce amplasat în nordul Mangaliei, între localitățile 23 August și Olimp.(n.red) ]. Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
noastră exista un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
Harnagea (rugby), Pantaru Valerian (atletism), Neli Dumitrescu (judo), precum și pe managerul general Popa Ciprian. Programul de pregătire se compune din trei antrenamente zilnice care îmbină elemente clasice de pregătire fizică cu procedee specifice din rugby, judo și atletism. Anul trecut consăteanul nostru a fost selecționat, printre stejari, în Lotul Național al României, iar după pregătirea de la Izvorani, a participat la turneul de rugby în 7 din Heidelberg(Germania), unde România a ocupat locul patru din zece echipe participante, învingând echipe din
Rugbystul Ionuţ Balaban – Sportivul Anului 2012 al comunei Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/12/rugbystul-ionut-balaban-%e2%80%93-sportivul-anului-2012-al-comunei-balabanesti/ [Corola-blog/BlogPost/339992_a_341321]
-
Bidel era vreo cruce de român, ci mai mult dimpotrivă, nedepășind el cu mult înălțimea unui măgar. În capul lui Bidel începură a se zvârcoli gândurile. De fapt, unul singur! Cum să transporte osul acasă fără să fie văzut de consătenii săi, bine cunoscuți ca invidioși, niște tâlhari, gata de orice faptă necugetată, atunci când era vorba de însușirea unor bunuri necuvenite. Hee, hee, dar nici Bidel vreun prost! Ascunse osul sub niște frunze, își strânse sculele și plecă fluierând către casă
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Osul.html [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
funcționat 7 ani ca profesor de franceză în județul Caraș-Severin. Din anul școlar 1978-1979 s-a întors în Rucăr, devenind profesor titular la Grupul școlar forestier Rucar. Și-a dobândit prin perseverență si muncă asiduă respectul binemeritat al elevilor și consătenilor ei. Pe lângă munca la catedră a avut preocupări extrașcolare lăudabile care i-au adus aprecieri la nivel județean și național pe linia mișcării cultural-artistice a elevilor, a conservrii tradițiilor prin constituirea de grupuri folclorice cu care a participat la festivaluri
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlvii_george_nicolae_podisor_1330241028.html [Corola-blog/BlogPost/346850_a_348179]
-
școala din satul natal! Toate bune și frumoase până la caracterul său : moale și ductil ca un boț de zăpadă! Și , uite-așa : un fulg azi, un fulg mâine ; un pahar de-aici, unul de colea, Dio a ajuns prietenul tuturor consătenilor : omul lor de bază. Am putea zice, fără să mai inducem pe nimeni în eroare, salvatorul lor de fiecare zi! Avea cineva vreo problemă cu vreunul din organele statului de drept, prima treaptă era Dio! Care Dio îi aranja problema
LA PÂRNAIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/La_parnaie_costel_zagan_1391792790.html [Corola-blog/BlogPost/364814_a_366143]
-
m-au bătut, m-au amenințat că mă trimite la Craiova unde “Îți vor putrezi oasele” ... Într-o noapte, fiind în beciul Securității împreună cu avocatul Chelcea din Boteni, ne pomenim că este îmbrâncit în mod brutal un om. Era un consătean al meu, Gheorghe Mazăre, despre care am vorbit mai pe larg în cartea Rucăr II. S-a nimerit cam tot pe atunci, să fiu chemat de către Ministerul Învățământului la București, pentru cursuri speciale de perfecționare. Când am plecat, maiorul cu
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Invitat_la_cooperrativa_vigilentei_de_partid_si_de_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
om care s-a gândit la toate astea: Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului. Un om care a luat asupra sa greșelile altora. Un om care a oferit o alternativă. Un om, despre care, din păcate, nu au auzit și consătenii femeilor care și-au vândut copiii țiganilor din Sintești. Un om pe care trebuie să îl ajutăm. Multe ar fi de spus. Prefer să nu mai „dau și eu din gură” și să arăt faptele: Părintele Nicolae Tănase, căsătorit și
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437127551.html [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își făcea mâncare în cutii de conserve goale pe o vatră improvizată, folosind apă chiar din Olt, pe care o și bea, ceea ce era pentru consăteni de mare mirare cum de nu se îmbolnăvea. Uneori da la pește cu plașca, intrând în apă până la brâu, nu se-ncurca el cu undița. Alteori îi ajuta pe cei care prindeau pește clandestin cu hălăul: Buzărnea, Ion Frântu - zis
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
să se bată cu pumnul în piept că, vezi Doamne, era pretin cu președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, ce mai, cu ditamai șeful statului! Pe de altă parte, Mărian Frântu fusese încadrat fără drept de apel de către consătenii de vază, ale căror păreri contau pentru tot restul satului, în categoria prăpădiților, deoarece, una la mână - era ilegalist și, doi la mână - se purta ca un zbir cu propria-i familie care, în cele din urmă, l-a și
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica din el
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica din el un magiun foarte gustos. Avea o presă specială folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean în spațiile sub formă de cercuri în care se ridica măreț găuleanul, cultivase pepeni verzi și cum începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază. Era cam de vârsta mea, cu un an
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Nicoleta Ghelase, elevă în clasa a XI-a, a Liceului de Artă Hariclea Darclee din Brăila. O voce deosebită, ce culege multe aplauze și aprecieri din partea celor ce o ascultă. Nicoleta a venit sâmbătă, 25 mai 2013, să-și încânte consătenii, interpretând un colaj de cântece la debutul și la finalul Concursului ,,Zestrea movilenilor”, ediția a III-a, activitate ce s-a derulat la Casa de Cultură, Movila Miresii. Și pentru că valorile trebuie promovate și recunoscute mai întâi la ele acasă
DUMITRU PANŢURU, UN PRIMAR CARE ŞTIE SĂ APRECIEZE VALORILE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_panturu_un_primar_ca_cornelia_viju_1369504859.html [Corola-blog/BlogPost/354919_a_356248]
-
domnului primar Dumitru Panțuru, și-ți dorim, dragă Nicoleta Ghelase, să aduni cât mai multe succese și premii în palmaresul tău artistic, să continui să ne deschizi ușa inimii cu vocea ta caldă și să revii întotdeuna cu drag în mijlocul consătenilor tăi care te iubesc. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Dumitru Panțuru, un primar care știe să aprecieze valorile / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 876, Anul III, 25 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cornelia Vîju : Toate Drepturile
DUMITRU PANŢURU, UN PRIMAR CARE ŞTIE SĂ APRECIEZE VALORILE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_panturu_un_primar_ca_cornelia_viju_1369504859.html [Corola-blog/BlogPost/354919_a_356248]
-
prin reflectarea în afară, să înfrumusețeze realitatea exterioară. Fetița trăia în lumea extrem de restrânsă a satului, având ca jucării broaștele din pârâu și păpușile confecționate din cârpe. Față de părinți simțea adâncă venerație, între ea și frații săi, între rudenii ți consăteni se manifesta în fiecare clipă respectul reciproc înrădăcinat în tradiția milenară a poporului român. Dincolo de hotarul localității natale, se găsea o cu totul altă lume - cu cinematograf, cofetărie și case suprapuse -, despre care îi nara „nenea“, fratele mai mare, elev
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Exercitii_de_recuperarea_inoc_al_florin_tene_1364902867.html [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
întâlneam, îmi vorbea mult și profund despre anii închisorii comuniste, despre prigoana și urgia comunistă ce s-a abătut asupra neamului nostru timp de o jumătate de veac, despre anii copilăriei din satul său natal - Husasău de Criș și de consătenii lui, de „bihorenii lui” cu care vorbea în graiul specific locurilor sale natale, de tatăl său care a fost tot slujitor al altarului, apoi de anii de studii de la Oradea și Cluj, de Episcopul care l-a hirotonit și marcat
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA ŞAPTE ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1587 din 06 mai by http://confluente.ro/stelian_gombos_1430893231.html [Corola-blog/BlogPost/344069_a_345398]
-
casnice (mobilă, așternuturi etc.), în pâinea albă ce o puneau pe masă, ori în îmbrăcămintea mai scumpă și mai aleasă pe care o scoseseră la vânzare, ca plată a datoriilor către stat. Copilul privește, cu uimire la bogățiile deținute de consătenii lui, dar și cu compasiune. Îl impresionează, pe de o parte, mulțimea de lucruri, pe care “chiaburii” erau siliți să le etaleze, pe pături, în “Ulița Mare”, spre vânzare, pe de alta, fețele triste și palide, privirile umilite ale femeilor
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Un_roman_ambitios_olimpia_berca_1393684866.html [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
calea cea mai scurtă. Ne-au oprit cu căruța la marginea satului, ei au coborât fata din căruță și au tras-o în porumburi. “Acum e momentul să fugim, Vida Baci, dăm bice cailor și gata!” - i-am șoptit eu consăteanului meu. Vida Baci a strâns hățurile tare. “Ești nebun, zice, vreai să ne împuște rușii?” În porumb am auzit glasul fetei stins și trupul ei fraget zbătându-se, striga mereu, nu, nu, nu, până când s-a așternut tăcerea și a
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443032141.html [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
mine, Mihaly, fii răbdător că are el grijă Dumnezeu de noi. Dacă e vorba să mă las doar în grija lui Dumnezeu sunt sigur c-o să-mi găsesc în curând moartea, mă gândeam eu, fără să i-o spun și consăteanului. Și totuși, din toată povestea asta cu Agneta eu n-am priceput un lucru: de la cine a aflat ea că pe mine m-au luat rușii cu căruța pe front și că a auzit întâmplător în Cluj pe peron că
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443032141.html [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
să spună povestea, dar se întâmpla că acesta nu știa ce să spună, sau nu voia să se complice și refuza într-un fel sau altul. Atunci Lungilă îl numea din oficiu pe Beldie. Într-o seară unul dintre colegii consăteni cu Beldie i-a spus lui Lungilă despre povestea boilor lui Colorado, așa se face că Beldie a trebuit să le spună povestea lui... STICLEȚ ȘI ȚIGAN PRIETENII LUI BELDIE Colorado a reușit să adune ceva bani să-și cumpere
BELDIE; ÎNTÂMPLĂRILE COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Beldie_intamplarile_copil_mihai_leonte_1375087456.html [Corola-blog/BlogPost/340531_a_341860]
-
forța pe drumul de calvar al străinătății și morții nu s-au mai întors acasă din surghiun. Mormintele martirilor români mai plâng, fără o cruce la căpătâi, prin stepele nesfârșite ale Kazahstanului, Kareliei, sub ghețarii siberieni, pe țărmurile lacului Onega. „Consăteanul Dumitru Siminiuc, care a fost „vânat” și dus la muncă silnică, la Onega, nemaiputând suporta chinurile iadului comunist, i-a întrebat odată pe călăii bolșevici, care îi supravegheau, pentru care crimă sau păcat sunt înrobiți și torturați. Răspunsul a fost
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” by http://uzp.org.ro/se-cauta-noi-metode-pentru-a-ni-se-distruge-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]