51,306 matches
-
ceea ce e mai grav - de deznădejde, n-am mai văzut iar nici un rost al acestor însemnări. Dar azi, depresiunea fiind mai crâncenă ca de obicei, deschid caietul în speranța unei defulări " (s.m.). În afară de "plăcerea înrobitoare" a muzicii, Radu Ciobanu își consemnează adesea impresiile de lectură, ce se remarcă prin observații subtile de critic, nu de simplu cititor. Fusese dezamăgit de "romanul cinematografic" Judecata al lui Titus Popovici, "scriitură superficială, grăbită, nu lipsită de inadvertențe și locuri comune, personaje simpliste, schematice... denaturări
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
nu afectează o supraviețuire sui generis. De un rău lăuntric nu e scutită nici vîrsta infantilă, atunci cînd pruncul suferă oprimări și e nevoit, în fragilitatea sa dezarmată, însă, vai, nu totdeauna dezarmantă, a elabora tactici ale defensivei. Constanța Buzea consemnează un soi de demonie a inocenței " Am fost un copil mai mult decât visător./ Păream că veghez somnoroasă furtunile. Un/ copil periculos plutind în inocență. Un copil/ periculos, la propriu, cu care nimeni nu putea face nimic. Dulce la vedere
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
vechile ierarhii - nu în funcție de notorietatea populistă, ci ținând cont de contribuția autentică la funcționarea intricatei (și foarte sensibilei) mașinării a Cercului. Universitarul timișorean merge pe firul biografiilor, se adâncește în istoria intimă a grupului, comentează, laconic, fragmente epistolare, amintiri, mărturii consemnate de surse mai mult sau mai puțin creditabile. Acolo unde datele lipsesc sau le consideră insuficiente, intervine cu clarificări, luând ca reper propria experiență, memoria personală. Observatorul alterează, prin prezența în mijlocul scenei, obiectivitatea observațiilor. Istoria e una trăită, completată cu
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
viața. Altfel ar fi recurs la mijloace mai sigure. Mai întîi s-a testat, lăsîndu-și șanse de scăpare, după care a trecut la soluția radicală, aceea a defenestrării, cum o numesc experții. Sinuciderile în doi timpi sunt de altfel numeros consemnate în cazuistica medicinii legale. Mergînd pe ipoteza inversă, a crimei prin înscenarea unei sinucideri, e ridicol să ne imaginăm că autorii ei posibili " fiindcă n-ar fi putut fi un singur om care să ducă la capăt un asemenea scenariu
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
firește, despre partenerele mele Valentina Massini, Irinel Liciu, Simona Ștefănescu, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Dame Beryl Grey, Henny Murer, Hanne Skram, Anne Borg, Sonya Arova. - în carte ai păstrat și momente mai puțin plăcute, unele triste din viața ta? - Sunt consemnate, fără îndoială, câteva episoade dureroase din viața mea, precum momentul tragic și riscant al fugii mele prin Berlin în 1961, menționându-se motivul real al plecării din România. Sunt prezentate deopotrivă experiența tristă a exilului meu, alături de succesele mari pe
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
despre Literatura în totalitarism, din 1944 încoace (a ajuns cu explorările până în 1958 și va continua, bănuiesc). În critica literară propriu-zisă despre poezia argheziană e de reținut un singur volum: Tudor Arghezi � poet religios (1999) de Marin Beșteliu. E de consemnat faptul important că a fost reeditat în �Biblioteca pentru toți�, la Editura Minerva, în 1994, eseul monografic Tudor Arghezi al lui Pompiliu Constantinescu, apărut inițial în 1940 și scris din perspectiva filosofiei blagiene. A fost reeditată și cea mai bună
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
ani pe care îi va împlini la 18 martie, domnul Barbu Brezeanu se ferește de interviuri cît poate". Știa dînsul de ce și bine ar fi fost să se fi ferit și de data aceasta, căci nici Marina Spalas, care "a consemnat", nici redactorul sau/și corectorul care (se presupune) au citit textul nu știu exact cum se scrie numele venerabilului domn pe care se obstinează să-l ortografieze Brezeanu (inclusiv pe copertă). Cît despre faptul că d-l Barbu Brezianu a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
furat de evocări, am omis să spun ceea ce se cădea spus de la început. Anume că acela care a remarcat distincția dintre Sărbătoare și sărbătorire a fost campionul absolut al disocierilor subtile și caustice, Ion D. Sîrbu. El e cel ce consemna, în de acum celebru-i jurnal, acest adevăr care, vai, a rămas activ și evident până azi: Cred că intenționata confuzie care se face azi între o sărbătorire și o sărbătoare (subl. I.D.S.) stă la baza acelui sentiment de plictis
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
lor, nu întotdeauna vrednice de dispreț, ci uneori dimpotrivă, stârnind admirație prin nota de amuzament menită să contracareze gravitatea sumbră a stării de moment. Peste tot și toate trona figura numai aparent placidă a lui Lovinescu, care, sub masca indiferenței consemna cu o ascuțită pătrundere deloc lipsită de vibrații puternic participative, așa cum ni-l arată Agendele, ceea ce observa în jurul său. Dar o făcea luând înălțime, cu o individualitate care n-avea corespondent în masa "sburătoriștilor" (cel puțin în perioada când m-
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
a participat ulterior la mai toate manifestările revistei și Cenaclului "Sburătorul", până la decesul criticului. Voi da un singur exemplu, absolut concludent și care are o legătură directă cu Agendele lui Lovinescu. Iată ce scrie Virgiliu Monda: "E. Lovinescu și-a consemnat zilnic impresiile în Jurnalul său care se întinde pe o durată de peste treizeci de ani. Din cele ce mi-a spus rezultă că a notat în acest Jurnal nu numai evenimente sau fapte importante, ci și întâmplări mărunte, persoanele întâlnite
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
carte a lui Cosmin Manolache va fi un interesant volum colectiv de proză scurtă (alături de Sorin Stoica, Călin Torsan și Ciprian Voicilă), intitulat Povestiri mici și mijlocii și care va apărea în toamnă la Editura Curtea Veche. Până atunci, să consemnăm aceste proze de debut care promit, pentru viitorul cel mai apropiat, un Cosmin Manolache la fel de subtil, dar mai îndrăzneț. n
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
Oltului a preferat rarefierea și autosuprimarea discursului liric. După ce a slujit un ideal național legitim, a avut decența de-a nu-și implica poezia în aranjamentele de partid, în strategiile năzuind la privilegii politicești. Prețuitor al bardului transilvan, E. Lovinescu consemna cu generalizatoare amărăciune dezerțiunea sa literară în numele unei falacioase "ascensiuni" sociale: "Numirea unui scriitor ca ministru nu este, prin urmare, o ascensiune, ci o coborîre din domeniul eternului în domeniul vremelnicului și al ierarhiei. Ca poet, Octavian Goga a scris
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
totodată din Luceafărul că autorul comentat de Dan Cristea, poet, prozator și publicist, colaborator cu intermitențe și al revistei noastre, a devenit cincantenar. Cronicarul îi adresează, fie și cu întârziere cuvenitele urări de bine. Tot o aniversare, pe care am consemnat-o la timpul potrivit, prilejuiește apariția volumului Nicolae Breban 70, alcătuit cu devotament de Aura Christi. Sunt prezenți în pagini confrați ai lui N. Breban din toate generațiile, de la Eugen Simion și Nicolae Manolescu la tânăra Laura Pavel, care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
figuri ale trecutului în spațiul rece al convenționalismului, în imperiul inert al clișeelor". Regretabil că exegetul nu se ocupă decît fugitiv de prima parte a perioadei pe care o tratează, cea a anilor 1960-1965, înfeudată încă, în amplă măsură, proletcultismului. Consemnînd circumstanța că ,în acea primă fază a istoriei sale, regimul comunist a transformat literatura și cultura întreagă în instrument de propagandă" și că ,(pseudo)critica de atunci a sociologizat intens și primitiv (de unde formula Ťsociologism vulgarť care i s-a
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
figuri ale trecutului în spațiul rece al convenționalismului, în imperiul inert al clișeelor". Regretabil că exegetul nu se ocupă decît fugitiv de prima parte a perioadei pe care o tratează, cea a anilor 1960-1965, înfeudată încă, în amplă măsură, proletcultismului. Consemnînd circumstanța că "în acea primă fază a istoriei sale, regimul comunist a transformat literatura și cultura întreagă în instrument de propagandă" și că "(pseudo)critica de atunci a sociologizat intens și primitiv (de unde formula Ťsociologism vulgarť care i s-a
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
dezesperare ceva din prăbușirea unui înger". Așadar, junele gînditor se regăsește mai curînd în individualismul protestant. De timpuriu, Cioran percepe existența prin prisma negativității exacerbate, precum o "cădere", un declin, o voluptate satanică, însemnată de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
dezesperare ceva din prăbușirea unui înger". Așadar, junele gînditor se regăsește mai curînd în individualismul protestant. De timpuriu, Cioran percepe existența prin prisma negativității exacerbate, precum o "cădere", un declin, o voluptate satanică, însemnată de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
gând să scrie, cum s-a întâmplat, în anul 1900, când, trimițându-i lui Nicolae Iorga volumele apărute, formula o condiție-rugăminte: "}in să nu se vorbească despre cartea mea nicăieri, nici chiar în Revue critique" (publicația în care marele istoric consemnase apariția volumului I al colecției). Realizând că fusese prea categoric, revine peste două zile într-o altă scrisoare, mai concesiv: Nu mă pot opune la voința d-voastră. Dacă ar fi însă după placul meu, nu s-ar publica nimica
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
observăm că au apărut sute de localități noi, pe centura vechilor orașe au apărut cartiere de lux - toate aceste lucrări se fac cu bani, cu materiale, cu forțe de muncă. Există o investiție privată imensă în România care nu este consemnată nicăieri și care se răsfrînge implicit și asupra zonei simbolice, asupra fenomenului artistic. Toată această avalanșă de expoziții, de galerii, de consignații și de magazine de artă, deschise, de exemplu, în zona Lipscani, Blănari, Covaci, Buzești, trăiește dintr-o relație
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
Untaru), Al. Cerna-Rădulescu, Pavel Chihaia, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion ș.a.), se produsese o adevărată contagiune spirituală, o coeziune lăuntrică generată de anumite identități de idei și aspirații, în ciuda unor evenimente devenite între timp tot mai îngrijorătoare. "Dar pe noi, va consemna Marin Preda, amenințările astea nu ne speriau, nu știu de ce. Poate că eram prea tineri. Pentru noi era o primăvară continuă. Din cauza asta unul dintre noi a devenit chiar erou". (Convorbire cu Marin Preda. Marea călătorie, loc.cit.). Dintre toate
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
european, apogeul acestui proces fiind Tratatul de la Londra din 1883 care acordă orașului statutul juridic de porto franco. Apar instituții noi, se vorbesc nenumărate limbi, se construiesc biserici, spitale, școli și se amenajează, inevitabil, cimitire. Statisticile premergătoare primului război mondial consemnează o structură demografică și lingvistică aptă să argumenteze existența indubitabilă a miticului turn Babel. Dintr-un număr de 4913 locuitori, 2056 erau greci, 803 români, 601 ruși, 444 armeni, 268 turci, 211 austrieci, 173 evrei, 177 albanezi, germani, italieni, francezi
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
unui orășel provincial. Dar aceste degete mici, niciodată pomenite în tratatele de specialitate, fac, pînă la urmă, istoria. ,Beneficiari" (atunci cînd nu sînt victime) ale deciziilor luate de alții, cei mai mulți dintre oameni trăiesc istoria pe un alt palier decît cel consemnat în tratatele de specialitate, uneori fără să știe ce se întîmplă în imediata lor vecinătate. Exemplară este, din acest punct de vedere, paralela dintre partea vizibilă și cea invizibilă a Argentinei. În vreme ce întreg mapamondul era cu ochii pe isprăvile lui
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
lui 1936 a avut o lungă întrevedere cu directorul Clodius din Ministerul de Externe berlinez. De astă dată știm ce-au discutat cei doi, mulțumită lui Clodius și anume din raportul său ,Confidențial", datat 5 februarie. Căci iată ce a consemnat interlocutorul diplomatului nostru 4): ,Unul dintre conducătorii Gărzii de Fier și confident al șefului acesteia Codreanu, profesorul Ionescu, pe care-l cunoșteam dinainte mi-a făcut astăzi o vizită și mi-a relatat câte ceva despre situația internă și externă a
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
critic pare să ne fi părăsit cu desăvârșire. Ar fi de cercetat asemenea mode și în interbelic. Despre scriitori aflați atunci în toate revistele, nu se mai știe astăzi nimic. l Revista 22 din 5-11 iulie publică o interesantă discuție, consemnată de dna Gabriela Adameșteanu, între Joaquin Garrigos și Pericle Martinescu despre M. Sebastian și alți scriitori români din anii '30. l în același număr, dna Tania Radu comentează ediția definitivă a Caravanei cinematografice a lui Ioan Groșan sub un titlu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
Stan Velea În istoria literaturii polone, Bruno Schulz e o personalitate mai mult decât interesantă a avangardei dintre cele două războaie. Abia consemnat în puține rânduri în unele lucrări de sinteză poate, pe de o parte, pentru că n-a publicat decât două volume de proză: Prăvăliile de scorțișoară (Sklepy cynamonowe, 1934) și Sanatoriul timpului (Sanatorium pod klepsydre, 1937), iar pe de alta, întrucât
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]