1,866 matches
-
exemplu: Cuvântul lalele (preluat din mult prea cântatul șlagăr optimist „Lalele, lalele... frumoasele mele lalele”) , sugerează deopotrivă lălăitul, cât și bâlbâiala, lenea minții. Este un cuvânt oriental, Herta Müller a intuit bine: cuvântul laleh denumește, în persană, o floare-simbol (căci consoanele din laleh, LLH, sunt aceleași ca în Allah). Turcii au preluat simbolul, așa încât „epoca lalelei” a dominat lumea otomană. Astfel, numele acestei flori, despre care foarte puțini mai știu că e semn oriental, a ajuns în limba română, și instinctiv
„Cuvintele dictează ce trebuie să se întâmple“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4992_a_6317]
-
ar părea minoră și nesemnificativă (constând doar în articularea substantivului); de fapt, structurile și semnificațiile lor sunt extrem de diferite. A fi cu capu’ e o construcție specifică oralității; de aceea, substantivul apare aproape obligatoriu în forma caracteristică rostirii (fără pronunțarea consoanei finale a formei articulate); varianta a fi cu capul e rară și destul de nefirească. Consemnările în scris sunt numeroase în stilul oral al internetului: „lumea e cu capu dacă crede așa ceva” (ziare.com); „nu vedeți că omul e cu capu
A fi cu capu’... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4673_a_5998]
-
trandafir// și foi/ cu proaspăt miros de tipar// asfințitul/ pare o strivitură de scoici - / de purpură murex murex” (aleea cu incunabule). Prețiozităților plastice li se alătură cele literale. Asistăm la momente de jonglerie filologică ce completează spectacolul baroc: „între o consoană și alta/ distanță ca de un iglu bungalow/ sau wigwam/ transparente pînă la nevedere// iar vocala se zbate (ca o rădașcă/ picată pe spate) sub peniță/ ca un iepure mic” (kyrie eleison). Sau: „tron/ în formă de W tron al
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
dreptul imposibil de rostit. Ca și numele autorului ei: „numele meu e gherguț niciodată nici cel mai inteligent/ individ din specia cea mai avansată din cea mai tare dintre/ lumile lui (lumile mele?) nu va putea să-l pronunțe.// trei consoane, două vocale.” (p. 82) Aceasta e doar etapa inițială, de acomodare. Îi urmează alta, și mai teribilă: „sătul până-n gât de propriile hazuri & glume/ caut un suprem calambur care să-mi fie prenume, nume,/ postnume/ un calambur de sfârșit de
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
care există în mod exclusiv.” Iată și un altul, din El mono gramático de Octavio Paz, referitor la „clipa scripturală”: „Pete: buruieni: ciorne. Ștersături. Prins între linii, lianele literelor. Sufocat de linii, lațurile vocalelor. Mușcat, ciupit de cleștii, de cârligele consoanelor. Buruieniș de semne: negarea semnelor. Gesticulație stupidă, grotescă ceremonie. Abundență care se sfârșește în extincție :semnele înghit semnele. Buruieniș transformat în deșert, gălăgie în liniște; nisipuri de litere.[...] În asemenea romane, în care actul scrierii este frecvent simbolizat de nucleul
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
fie rezervate substantivelor masculine cireș, căpșun, care denumesc planta, iar pluralul în -e (feminin) să desemneze exclusiv fructul. De fapt, o asemenea diferențiere există în mai multe cazuri (pruni - prune, corcodușă - corcodușe), dar nu în toate: piersici și nuci (unde consoana din final a favorizat trecerea la i ) sînt formele de plural masculin (de la piersic, nuc), omonime cu pluralul feminin (de la piersică, nucă). În limbă se găsesc mai întotdeauna atît argumente, cît și contraargumente pentru orice principiu excesiv de logic. În orice
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
albe, cireși sălbatice) apar prin sud-est (fără a alcătui o arie compactă), dar și în Țara Făgărașului și Apuseni; e într-adevăr mai răspîndită forma de plural cireșe / cireașe, adesea cu variantele regionale de pronunțare impuse de rostirea dură a consoanei ș: cireșă, cireșî. La o rapidă căutare pe Google a formelor articulate, care trimit doar la feminine, pluralul cireșele e net superior numeric (12.500 de atestări, față de 189 - cireșile), dar raportul se inversează pentru căpșună: căpșunele apare doar de
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
Horia Gârbea Limba folosită în comunicarea prin computer este una alterată de condițiile specifice. În primul rînd este un limbaj destinat citirii și nu auzirii. De aceea șirurile de consoane fără vocală sau absența diacriticelor nu deranjează pe nimeni! Există diferențe fundamentale între trei jargoane utilizate în comunicarea prin mediul electronic: limba e-mailului, a chatului și a convorbirii paralele cu alte activități. Prima e mai ceremonioasă, e un fel de
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
doar o escală...! / Nu bea, nu mănâncă, e pașnic, / am, cum se zice, „cal strașnic...!“ / Poeții cu cai vă pot spune mai mult - / de-aceea-s dispus să-i ascult... / „Calu-mi cu aripile flintelor / galopează pe zidul cuvintelor - / amprentele copitelor pe consoane de fân, / chiar după taifun, aprinse rămân...“; / „Mă duce-n toate părțile, / știe singur unde sunt porțile - / c-a tot galopat prin urechea universală: / arta hipică-i o mare scofală...!“ // „Eu n-am Ducipal - ar fi fost prea banal...! / Am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sub numele de belagine...». înainte de orizontul anului 1199, etnonimul Belac deja cunoscuse sincopa lui -e(Blac), ori redeschiderea-i sub influența accentuatei vocale din silaba secundă (Balac), „fricativizarea“ / „labiodentalizarea“ oclusivei inițiale (p/ b> v-) și „fricativizarea“ / „laringalizarea“ dinspre plural a consoanei finale: Vlac > Vlachi > Vlah; în unele documente redactate în latina medievală mai apare și nesincopat, cu -e> -a-: Ioan / Ioniță Asan «ilustri Blacorum / Valachorum regi [...] Blaciae provinciis constituti...»; din Blac / Balac, prin sufixare cu -an și apoi cu -ic / -ică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-i cazu ^ - și nu era... Tipul o fi crezut că suntem niște sectanți. Omicron apăsă din nou pe una din taste, se auzi iar un fâșâit, și îmi lipi de ureche aparatul. Parcă ar fi fost un glas, mai mult consoane, h-uri, un d dârdâit, ca apucat de friguri, un u lung, interminabil, și cam atât. "E verbul MOR, A MURI, în dialectul Kigali, îmi explică amicul ceresc, și, apăsând iar pe buton, lăsă banda să se desfășoare repede înapoi
Pe Obi, pe Irtîș... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10804_a_12129]
-
căci niciun om teafăr nu ar fi întrebuințat atîtea ,pot" și ,put". Filologul nu se dezminte nici cînd reproduce rețetele doctorului Tucia (ceva în stilul Prandiului Academicu al lui Odobescu), ori cînd se referă la semnătura acestuia, Thuttscha, ,cu cinci consoane pe mijloc pentru a esprima un singur son". Despre litera S spune în treacăt că are ,două fețe sucite", iar limba secretă în care i se adresează Feldeșului la balul mascat este ,totatutică", o păsărească a studenților de atunci, cu
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
te scapă pentru o clipă din brațe Să nu ajungi să tânjești la iluzia altuia Și mai ales nicicând Să nu te încurci cu propriul cuvânt, păcătosul de sfânt. Locul e strâmt. Ne auzim unul altuia respirația Vocale de aer, consoane de pământ. îmi plătesc cotele la timp și sting lumina după fiecare silabă. M-aș putea considera un chiriaș norocos Dacă nopțile nu mi-aș auzi visele date la maxim Obligându-mă să privesc în față toate nerostitele Care nu
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
cu s > h, khursun, soarele scit. Tot r e în Ra, zeul soarelui la egipteni, maori, ar, arew în armeana, ear, ir în harari, Etiopia, îra, hiru în singaleza, Ceylon. Pe scurt r din soare poate fi precedat de toate consoanele: barg în lak, Daghestan, beru în dravidiana, bari în kapanahua, keri în tariano, America de Sud, kor în didinga, Sudan, kuarasy în tupinamba, Brazilia, dare, dârî în Papua, garri în ngadjon, Australia, lara în ins. Aru, Indonezia, mara în abază, Caucaz, nar
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
lângă ei în sală Și vorbiți-le de Școală ! De-acolo și din discoteci, Duceți-i în Biblioteci ! Mânați-i măi, hăi, hăi ! Tineretu-i amorțit Și din lipsă de citit... Unii, dup ' Abecedar, Ciresc (la propriu !), foarte rar ! (Când pe consoane stagnează, Se laudă că scandează !) Mânați-i măi, hăi, hăi ! Multe cărți sunt bune foarte Dar puțini știu de o Carte : "Cartea de funcționare" Pentru toți și fiecare ! În viața cea pământească Dar și în Viața Cerească -Biblia !(Sfânta Scriptură
PLUGUȘORUL TUTUROR TEOLOGILOR ȘI DASCĂLILOR CREDINCIOȘI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384431_a_385760]
-
reveniră gândurile sale la discuția anterioară. Adică mai puține idei, doar un draft cum se spune acum, sau mai puține cuvinte și de ce nu, poate mai puține vocale, prinse avânt gândul, că doar ele sunt un fel de umplutură, pe când consoanele dețin scheletul, realitatea exprimată de idei... vocalele, da, ar putea exprima emoțiile, afectele. Hmmm, chiar așa, cum ar putea să arate o astfel de lectură pe înțelesul tuturor? Să zicem, un dialog între două personaje, X și Y. Să presupunem
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
e în inima neamului Pentru îngemănarea cu glorie a românului Viers din basme brodat cu aur Vine din vechime un tezaur Gângurind omul o simte cu mama Cu limba română ne luăm seama Cresc în livezi verzi de cuvinte Vocale, consoane - luați aminte Când spuneți în gânduri dragostea În limba română frați sunteți cu nemurirea CÂNTUL (EMINESCIANĂ) Alină, plânge Duios Melodios Ca raiul, Ca marea, Ca vântul Bătând pământul Vreme trece, Vreme vine Și geniul se-nalță Mai mult Mult Eminescian
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
alergând, prin lumină, lângă genuchiul tău fantastic, virginal, scris parcă în cuneiforme în aur-argint, revelație, alergând, orbecăind spre o fericire numai a noastră, numai și numai a noastră; deschid poarta unui vis ca pe o carte, acolo locuiesc sunete, vocale, consoane, vocea ta, poezia ta, chipul tău, viața noastră, acolo unde turlele catedralei s-au prăbușit, acolo unde ni s-au năruit visele, acolo unde drumurile noastre s-au făcut cruce, acolo unde ni s-a-ntunecat zarea, acolo unde din
POEZIA TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384100_a_385429]
-
a fost unanimă: „așa ceva nu există!?” Sub impulsul acestei stări toți și-au manifestat admirația onomatopeind, fiecare pe vocala preferată: „aaaaa!..., îîîî!..., (î din a)âââ!..., eeeee!..., iiii!..., oooo!..., uuuu!...” Ba, niște nobili sârbocroați s-au mirat emițând onomatopee în consoane, gen: „bcrrrr!..., cbrttt!..., trbccc!..., smccccc!...” sau ceva similar. După care, auzind cum se numește aparatul cu pricina, au început să scandeze în cor: —Mes-sen-ger! mes-se-ger! mes-sen-ger! ... asta fiind pronunția lor denaturată. Ducele Vlad s-a prins cum stau lucrurile și
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
e la fel de tolerant ca și cel al creștinismului, ce ne-ndeamnă să ne iubim aproapele. În ambele cazuri, interpretările au variat de-a lungul istoriei, luând forme nu întotdeauna pașnice, așa cum prea bine știm. Araba este o limbă bazată pe consoane. Având mai puține vocale, semnificația cuvintelor și frazelor se poate pierde pe parcurs, motiv pentru care există interpretări atât de diferite ale Coranului. Această problemă este inerentă tuturor traducerilor de texte sacre, dar în cazul scrierilor de referință ale musulmanilor
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
câte-un grup de boieri mai mari, frazele sfârșesc invariabil cu apelul la mazilire. De la asediul Vienei n-am mai văzut un epitet ca lumea. încet, încet, tot urmărind rapoartele, încep să-mi dau seama de anumite reguli: întotdeauna înaintea consoanelor „b” și „p” se scrie cu „m” și nu cu „n”; „g” și „c” urmat de vocalele „e” și „i” se pronunță „ge”, „gi”, sau, mă rog, „ce”, „ci”; când avem un grup de trei consoane alăturate, prima consoană trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
anumite reguli: întotdeauna înaintea consoanelor „b” și „p” se scrie cu „m” și nu cu „n”; „g” și „c” urmat de vocalele „e” și „i” se pronunță „ge”, „gi”, sau, mă rog, „ce”, „ci”; când avem un grup de trei consoane alăturate, prima consoană trece de obicei la silaba dinainte, iar celelalte la silaba următoare. Da, într-adevăr - spuse Barzovie-Vodă revenindu-și - dar există și excepții: grupurile „ct”, „cț”, „pt”, dacă au înaintea lor o consoană, se despart astfel: „c” și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
înaintea consoanelor „b” și „p” se scrie cu „m” și nu cu „n”; „g” și „c” urmat de vocalele „e” și „i” se pronunță „ge”, „gi”, sau, mă rog, „ce”, „ci”; când avem un grup de trei consoane alăturate, prima consoană trece de obicei la silaba dinainte, iar celelalte la silaba următoare. Da, într-adevăr - spuse Barzovie-Vodă revenindu-și - dar există și excepții: grupurile „ct”, „cț”, „pt”, dacă au înaintea lor o consoană, se despart astfel: „c” și „p” formează silabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
avem un grup de trei consoane alăturate, prima consoană trece de obicei la silaba dinainte, iar celelalte la silaba următoare. Da, într-adevăr - spuse Barzovie-Vodă revenindu-și - dar există și excepții: grupurile „ct”, „cț”, „pt”, dacă au înaintea lor o consoană, se despart astfel: „c” și „p” formează silabă cu consoana din față, iar „t” și „ț” rămân cu cea următoare. — Păi vezi? se bucură viziriul. Vezi câte probleme sunt? Și tu te plângi că ești mazilit! Episodul 35 FĂRĂ TITLU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de obicei la silaba dinainte, iar celelalte la silaba următoare. Da, într-adevăr - spuse Barzovie-Vodă revenindu-și - dar există și excepții: grupurile „ct”, „cț”, „pt”, dacă au înaintea lor o consoană, se despart astfel: „c” și „p” formează silabă cu consoana din față, iar „t” și „ț” rămân cu cea următoare. — Păi vezi? se bucură viziriul. Vezi câte probleme sunt? Și tu te plângi că ești mazilit! Episodul 35 FĂRĂ TITLU — Luminăția-ta - grăi atunci spătarul Vulture, luând de pe dânsul mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]