318 matches
-
se realizează prin flexiune internă sau prin flexiune internă și dezinențe: Masculin -Ø(-l)/-i: acesta/aceștia; acela/aceia, același/aceiași; -ă-...-Ø/-i...-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Flexiunea internă se întemeiază pe dezinențele -Ø/-i-, asociate cu alternanțe consonantice produse de dezinența -i: st/șt, -l/Ø. La pronumele compuse alternanța consonantică intervine și la elementul al doilea din alcătuirea lor: t/ț. Feminin -ă-/-e-: aceasta/acestea; -Ø/-le: aceea, aceeași/acelea, aceleași -ă-(-Ø)...-ă/-e-...-e-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-l)/-i: acesta/aceștia; acela/aceia, același/aceiași; -ă-...-Ø/-i...-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Flexiunea internă se întemeiază pe dezinențele -Ø/-i-, asociate cu alternanțe consonantice produse de dezinența -i: st/șt, -l/Ø. La pronumele compuse alternanța consonantică intervine și la elementul al doilea din alcătuirea lor: t/ț. Feminin -ă-/-e-: aceasta/acestea; -Ø/-le: aceea, aceeași/acelea, aceleași -ă-(-Ø)...-ă/-e-...-e-: ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte Flexiunii interne, întemeiată pe dezinențele -ă-(-Ø)/ -e(-le-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prima, ultima, întâia Plural: -i + -i(M.): primii, ultimii, întâii -e + -le(F.): primele, ultimele, întâiele Observații: Masculinul pronumelui întâiul prezintă suprapunerea dezinenței -i, din flexiunea internă, cu i din temă: întâii. Pronumele secundul dezvoltă la masculin și o alternanță consonantică: d/z: secundul/secunzii. Pronumele ordinal întâiul, în forma dintâi, realizează opoziția singular-plural, mai ales prin intermediul morfemului cel: cel(cea) dintâi/cei (cele) dintâi. Prin același morfem realizează opoziția de număr locuțiunea pronominală: cel din urmă: cel (cea) din urmă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bea, a da, a mânca, a sta. Spre deosebire de verbele cu neregularitate absolută, acestea păstrează în permanență aceeași rădăcină, care prezintă, însă, modificări importante, deosebindu-se prin aceasta și de verbele regulate. Aproape toate au structuri tematice monosilabice (consoană sau grup consonantic, urmate de o vocală sau un diftong: da, sta, bea, vrea), ceea ce face ca rădăcina lor să nu depășească, în structura multor teme verbale, dimensiunea unui singur fonem. Totuși, nu condiția „monofonemică” a rădăcinii acordă caracter neregulat flexiunii acestor verbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin-se-(i, -și, -seși etc.) la perfect. Fenomenul are explicații diacronice (mergând, uneori, până la formele latinești originare) și sincronice, de natură morfologică și fonetică. Din punct de vedere fonetic, se poate recunoaște, în structura acestor forme, un fenomen de asimilație consonantică, produs odată cu întâlnirea dintre consoana finală a rădăcinii și consoana inițială a sufixului: duc-se > duse-(i), mergse-(i), frig-se > fripse-(i) ș.a.m.d. (Interpretarea rămâne, bineînțeles, pentru unele verbe, relativă, cauza trebuind căutată în primul rând în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lucrez, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind etc. În anumite condiții fonetice, însă, la aceeași persoană mai apar alte trei dezinențe concrete: U (vocalic), -® (semivocalic) și (semivocalic). Primesc dezinența -U (vocalic): • verbele a căror rădăcină se termină într-un grup consonantic, în structura căruia ultima consoană este lichida l: -mbl(a umbl-a - umbl-U), -mpl (a umpl-e - umpl-U), -mfl(a umfl-a - umfl-U), -fl (a afl-a - afl-U) sau vibranta r: -cr (a consacr-a - consacr-U). Primesc dezinența -® (semivocalic): • verbe a căror rădăcină se termină
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
depind de structura fonetică a temei verbale. Rămân comune tuturor verbelor celelalte dezinențe. Singular: • persoana I: -Ø: cânt, lucrez, dorm, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind; îndoi, târâi, sui etc., -u (vocalic); verbele a căror rădăcină se termină în grupurile consonantice -mbl, -mpl, -fl, -cr-: umbl-u, umfl-u, umpl-u, afl-u, consacr-u; -u (semivocalic); verbele a ști, a scrie (și compușii): ști-u, scri-u etc., verbul a continua: continu-u; parte din verbele neregulate: da-u, sta-u, bea-u etc. • persoana a II-a:-i; toate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dimpotrivă, cu spații prea mari între ele; ¾ dificultăți în corelarea complexului sonor cu simbolul grafic. Acești copii stabilesc cu greu legătură fonem-grafem, realizează defectuos analiza și sinteză fonetica; ¾ omisiuni ale elementelor grafice, ale literelor, silabelor, grupurilor de grafeme, diftongilor, grupurilor consonantice sau chiar a cuvintelor întregi. Acestea se pot datora fie deficiențelor la nivelul auzului fonematic, fie insuficientei capacități de analiză fonetica sau celei de sinteză a cuvântului etc; ¾ substituiri de litere, silabe, cuvinte, ca urmare a asemănĂrilor din punct de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
nerespectarea regulilor gramaticale sau a regulilor de punctuație. O altă tulburare de achiziție a limbajului pe care am întâlnit-o la copiii de vârstă școlară este întârzierea în dezvoltarea limbajului. Mergând de la forme simple, cănd elevii inversează sau simplifica grupuri consonantice la un singur fonem, sau înlocuiesc unele consoane, si, în general, limbajul este eliptic și sărĂcăcios, până la întârzierea severă (atunci cand persistă și după 5 6 ani). Se observă în limbajul acestor logopați un mare decalaj față de normalul vârstei cronologice în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cel mai usor de analizat, citit și scris sunt cuvintele bisilabice cu silabe deschise („casă”, ‚masă”). Urmează apoi cuvintele monosilabice și cele polisilabice. Cel mai dificil de analizat se dovedesc a fi cuvintele ce conțin grupurile de litere sau grupuri consonantice. Oral, despărțirea în silabe a cuvintelor este realizată relativ corect, însă, în scris, micul școlar întâmpină serioase dificultăți. Regulile de ortografie și de punctuație sunt însușite tardiv și, chiar în clase mai mari, copiii cu deficiență mintală le conștientizează greu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și specifice de tip ortofonic. În sprijinul celor afirmate mai sus, voi prezenta câteva dintre aceste metode, adaptate și folosite de mine, în activitatea desfășurată în cabinetul de terapie specifică de compensare . Astfel, pentru consolidarea/automatizarea pronunției fonemelor vocalice și consonantice am utilizat cu succes metoda „Caligramei” și metoda „Ciorchinelui”, iar pentru stimularea comunicării verbale am accesat metode precum „Explozia stelară”, „Metoda Cubului”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Ciorchinele”, „Diagrama Venn”. Exemplificând, pentru consolidarea pronunției grupurilor de foneme complexe „chechi
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
din 2-3 cuvinte clar identificabile. Dificultățile în pronunție s-au redus considerabil, există încă probleme în pronunția lui ț, che, chi, ghe, ghi; iar r este emis ușor uvular. Uneori substituie pe G cu D, coarticularea vocalică este corectă, coarticularea consonantică se realizează cu dificultate încă. Evaluarea relizată cu bateria EARS (fig. 4) relevă diminuarea greșelilor de identificare a cuvintelor, precum și dezvoltarea capacității de identificare a cuvintelor familiare coarticulate în cadrul structurilor simple. Are capacitatea de înțelegere întrebărilor referitoare la propria persoană
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de comunicare verbală: exersarea pronunției fonemelor în diverse structuri verbale, coarticularea consonantică, dezvoltarea vocabularului, însușirea părților gramaticale și a structurii morfosintactice a frazei. Utilizarea sistemului FM în activitățile didactice cu elevii hipoacuzici « Lumea celor care nu ... aud este o lume a tăcerii » ar spune unii. Este o lume în care nu poți
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de începători progresează destul de lent. În intervalul 1841-1846, se introduc două semne noi: î și r. O schimbare mai semnificativă are loc începând cu nr. 60 pe 1846, când se adoptă b, f, g, j, l și se abandonează diftongul consonantic 7. În perspectivă, se promite înlocuirea lui cu p și a lui cu u. Dar viața acestui alfabet, în care nu mai persistau decât 10 semne chirilice, va fi neașteptat de scurtă. La sfârșitul lui 1846, Curierul românesc își întrerupe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
contrapunctică, ci rămâne mereu invariabil, sfârșindu-se la aceeași Înălțime. Monotonia este sugerată și impusă În cadrul prezentului etern, deși verbele, puține la număr, stau la imperfect (imperfectul Își prelungește acțiunea În prezent).Cuvintele din ambele strofe au o mare Încărcătură consonantică 63/46 În prima strofă și 68/46 În cea de a doua strofă. Rimele au o cantabilitate Întunecată, deoarece cuvintele prin care se realizează, pe lângă marea Încărcătură consonantică, sunt Încărcate cu vocale Închise (plumb, veșmânt, vânt, plumb, plumb,strig
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acțiunea În prezent).Cuvintele din ambele strofe au o mare Încărcătură consonantică 63/46 În prima strofă și 68/46 În cea de a doua strofă. Rimele au o cantabilitate Întunecată, deoarece cuvintele prin care se realizează, pe lângă marea Încărcătură consonantică, sunt Încărcate cu vocale Închise (plumb, veșmânt, vânt, plumb, plumb,strig, frig, plumb). Topica nu cunoaște nici o alterare. Domină consoanele surde. Simetria poeziei este unică În felul ei și În modul cum se dispune și cum se repetă cuvântul cheie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și specifice de tip ortofonic. În sprijinul celor afirmate mai sus, voi prezenta câteva dintre aceste metode, adaptate și folosite de mine, în activitatea desfășurată în cabinetul de terapie specifică de compensare . Astfel, pentru consolidarea/automatizarea pronunției fonemelor vocalice și consonantice am utilizat cu succes metoda „Caligramei” și metoda „Ciorchinelui”, iar pentru stimularea comunicării verbale am accesat metode precum „Explozia stelară”, „Metoda Cubului”, „Știu/Vreau să știu/Am învățat”, „Ciorchinele”, „Diagrama Venn”. Exemplificând, pentru consolidarea pronunției grupurilor de foneme complexe „chechi
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]
-
eliminarea dintr-un cuvânt existent în limba română sau împrumutat a unui sufix/ prefix sau a unei particule asimilate unui sufix/ prefix. De exemplu: * cuvântul băiețel este derivat cu sufixul diminutival -el adăugat radicalului cu alternanță vocalică și cu alternanță consonantică (prin raportare la cuvântul de bază băiat) băieț-; * cuvântul inegal este derivat cu prefixul negativ inaglutinat (în fața) radicalului egal; * cuvântul inegalitate este derivat parasintetic, cu prefixul negativ inși cu sufixul substantival, care indică o noțiune abstractă -itate; * cuvântul francofon este
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunț, neraportându-se la categorii gramaticale); * structură morfologică sau morfematică a cuvântului 85 unitatea radical (purtător al sensului lexical) + flectiv (purtător al informației gramaticale); de exemplu, structura morfematică a cuvântului cu băieții cuprinde: radicalul cu alternanță vocalică și cu alternanță consonantică băieț(raportat la cuvântul de bază băiat), cuvântul flectiv cu (marcă a cazului acuzativ) și flectivele propriu-zise de tip desinență -iși tip articol hotărât enclitic -i (mărci pentru genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ). III.2. Părțile de vorbire/ clasele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scurtări nu a identificat secvența frut cu paronimul propriu-zis rom. fruct sau, eventual, nu a recunoscut prezența cuvântului fruit "fruct" în compusul englezesc originar, ci a recurs doar la reducerea întâmplătoare a corpului sonor în care se afla un grup consonantic greu pronunțabil (pfr) al cuvântului românesc împrumutat din engleză, în scopul simplificării pronunției sale, avem un caz clasic de trunchiere (căreia i se datorează varianta mai veche gref, v. Graur, ER, p. 152); dacă însă la baza scurtării a stat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
venerdi ~ divendres, prov. divenres, oc. divendres; lat. dominica (< Dominica [dies] sau Dominicus [dies], literal: "ziua Domnului") > it. domenica, prov., cat. dominica, sp., port. domingo, rom. duminică, sd. dominiga ~ dominigu ~ dumeniga ~ duminica, iar sintagma dies Dominicus (devenit *didominicu și, prin disimilare consonantică, *diominicu, v. CNRTL) > fr. dimanche, dial. dîmmaunche, v. fr. dimenche ~ diemenge, prov. dimenges, oc., v. cat. dimenge. Într-o situație similară dar mai sistematică se găseau denumirile latine ale lunilor calendaristice, întrebuințate de timpuriu și pe scară largă în forme
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
din 2-3 cuvinte clar identificabile. Dificultățile în pronunție s-au redus considerabil, există încă probleme în pronunția lui ț, che, chi, ghe, ghi; iar r este emis ușor uvular. Uneori substituie pe G cu D, coarticularea vocalică este corectă, coarticularea consonantică se realizează cu dificultate încă. Evaluarea relizată cu bateria EARS (fig. 4) relevă diminuarea greșelilor de identificare a cuvintelor, precum și dezvoltarea capacității de identificare a cuvintelor familiare coarticulate în cadrul structurilor simple. Are capacitatea de înțelegere întrebărilor referitoare la propria persoană
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de comunicare verbală: exersarea pronunției fonemelor în diverse structuri verbale, coarticularea consonantică, dezvoltarea vocabularului, însușirea părților gramaticale și a structurii morfosintactice a frazei.
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]