254 matches
-
cărora vor stărui necesită o activitate intensă a gândirii, memoriei, imaginației, creativității și atenției proprii. Eficiența studiului individual depinde de modul de fixare a obiectivelor, alegerea metodelor, culegerea informațiilor și organizarea cunoștințelor, confruntarea opiniilor proprii cu ale altora, întocmirea notițelor, conspectelor, referatelor, efectuarea recapitulărilor. Pentru a practica un studiu individual eficient este necesară formarea deprinderilor de studiu prin organizarea muncii de învățare. Cadrele didactice se străduiesc să trezească interesul elevilor pentru domeniile în care sunt specialiști. Acest interes inițial trezit de
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93515]
-
reprezintă, și în sensul cel mai propriu, un vast șantier, unde B.P. Hasdeu și-a făcut ucenicia. Mii de file conținând poezii, proză, studii pregătite pentru tipar sau doar eboșe, schițe pentru tot felul de dicționare și mai cu seamă conspecte, însemnări, excerpte sunt aduse de fiul său în țară, păstrate cu pioșenie și nu o dată folosite. Moștenind și transmițând spiritul iscoditor, înflăcărat și bizar, frenezia și orgoliul creației, obsesia celebrității, aplecarea spre exagerare și mistificare, H. este un cărturar care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
Problema timpului nostru, tr. N. Covali, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1938; Izbrannoe, pref. I.S. Vasilenko, Chișinău, 1956; Izbrannoe, îngr. N.N. Romanenko, pref. P.T. Balmuș, Chișinău, 1986; Domnia Arnăutului. Proză, poezie, publicistică, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 133-136; Pop, Conspect, II, 242-247; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 41-42; P.V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 159-191; Liviu Marian, Alexandru Hasdeu și Academia Română, București, 1932; E. Dvoicenco, Alexandru Hasdeu și literatura română populară, Vălenii de Munte, 1936; Nicolae Bagdasar, Istoria filosofiei românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
destinat părinților sau comunității. Este o metodă alternativă de evaluare concretizată prin elaborarea unei sinteze originale pe o anumită temă sau problemă, prin consultarea și prelucrarea informațiilor din una sau mai multe surse de documentare. Se deosebește de rezumat sau conspect prin: * Prezentarea critică analitică largă * Exprimarea de puncte de vedere personale * Aprecieri valorice, soluții, propuneri. Reprezintă o structurare a cunoștințelor și a informațiilor, sinteza și reformularea lor prin prisma personalității, a concepției, puterii creatoare, convingerilor și experienței celui care îl
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
o abordare de tip jurnal de bord a perioadei petrecute de autor ca ambasador în Finlanda. Partea a șasea, Rapsodii cromatice, redă fotografii din arhiva personală a autorului. Autorul folosește stilul jurnalistic, telegrafic, propoziția scurtă. Multe conținuturi au structură de conspect, din nevoia unei documentări generoase. O parte importantă din cele relatate are aspect informativ, metaforele generoase ale autorului nelipsind. Există cifre multe, nume multe, cu un caracter descriptiv, enciclopedist, variat. Nu am observat să existe o aplecare specială spre psihologii
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative a fost considerat un fel de continuare a lucrării Principie de linguistica, tipărită cu un an înainte. Această din urmă ar fi trebuit să aibă conform celor anunțate de autor cinci părți: (I) Conspectul științelor filologice; (ÎI) Linguistica în genere; (III) Linguistica în specie; (IV) Viața limbei și (V) Metodă și metode (vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 16). După cum se știe, din acest plan ambițios Hașdeu nu a dus la capat decât redactarea/publicarea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1852; ed. 2 (Ritorică pentru tinerimea studioasă), Iași, 1875; ed. îngr. și introd. Mircea Frânculescu, București, 1984; Buchetul poetic pentru principile domnitoriu Grigorie A. Ghica V.V., Iași, 1855. Traduceri: Ponson du Terrail, Pelerinagiu de lainici, Iași, 1851. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 199-202; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 122-123; Ist. lit., II, 587-589; Trifu, Cronica, 204, passim; Sasu, Retorica, 164-173; Dicț. lit. 1900, 419-420. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
științific, că nu oricine citește Scânteia în fața studenților face propagandă. Și am luat 2 cărți de la "Ștefan Gheorghiu", și cu a treia, Procesul convingerii, scrisă de un american, pe care am citit-o ani de zile cu fișe și cu conspecte. O carte foarte bună. Ideea mea era să profesionalizăm munca de propagandă: să selectăm din cei care fac propagandă, ei să cunoască nu numai ce scrie în ziarul Scânteia. Dar nu am spus că trebuia să cunoască și alte surse
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
6); foaie (6); îngrijit (6); poet (6); povești (6); versuri (6); citi (5); gîndește (5); redactează (5); scrisori (5); ceva (4); creion (4); eseu (4); literă (4); notițe (4); roman (4); scriitor (4); așterne (3); bine (3); a citi (3); conspect (3); corect (3); creație (3); cult (3); cultură (3); curs (3); cuvinte (3); deștept (3); dictează (3); gînduri (3); învăța (3); nota (3); șterge (3); teme (3); asculta (2); coerent (2); a compune (2); compunere (2); comunicare (2); copia (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
al lui Al. Macedonski), ca și prin eleganța stilului. SCRIERI: Metodul de care debe să ne servim la determinarea facultăților sufletului și diviziunea lor, București, 1868. Traduceri: Cicero, Filipicele sau Discursurile contra lui M. Antoniu, București, 1877. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 35-36; Lazăr Spiridon Bădescu, Lui Dimitrie August Laurian, București, 1911; Iorga, Oameni, I, 239-242; Petrașcu, Icoane, IV, 127-135; Ist. filos.rom., I, 547-553; Dicț. lit. 1900, 487-488. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287755_a_289084]
-
SCRIERI: Odă la rezbel, București, 1877; Ficțiune, imagine și comparațiune, studiu comparativ de literatură poetică. Sihastrul, poveste poetică, București, 1896; Catastrofa Nibelungilor, Craiova, 1896; Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura), București, 1898. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 41-45; G. Popa-Lisseanu, Vasile D. Păun, UVR, 1929, 22; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 397-398; Bucur, Istoriografia, 56-57; Dicț. lit. 1900, 668-669; Dicț. scriit. rom., III, 658-660. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
fișe rezumative pentru dezvoltarea capacității de sinteză, fișe de lectură 1, extrase de teze principale etc. O mai mare importanță trebuie acordată Însușirii unor deprinderi de „lectură creatoare”, consacrate prelucrării cunoștințelor reținute pe baza lecturii, sub forma Întocmirii de rezumate, conspecte și planuri, a efectuării unor teme scrise de sistematizare și fixare a cunoștințelor, de valorificare a cunoștințelor prin elaborare de referate, compuneri, eseuri, lucrări de trimestru (semestru) sau de an, articole etc. și supunerea unora dintre acestea discuției colective, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de relevanță/autenticitate a acestora; - să-și dezvolte abilitatea de a opera o selecție, după necesități, În cadrul acestora; - să Înregistreze corect, cu acuratețe, datele, informațiile considerate necesare; - să prelucreze datele obținute, În mod creator, pe cât posibil (prin elaborări de rezumate, conspecte, Întocmirea unor fișe de studiu, referate, sinteze etc.). De exemplu, este foarte util ca ei să cunoască faptul că informația poate să fie: referențială (regăsită În lucrări de actualitate științifică), evenimențială (obținută prin consemnarea faptelor petrecute), să aibă o valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
scrisului său. SCRIERI: Încercări în literatură, Brașov, 1874; Asupra situațiunei, Brașov, 1877; Nuvele istorice, I-II, pref. Andrei Bârseanu, Sibiu, 1905-1906; Mira, fată de împărat, Sibiu, 1909; Încercări în literatură, îngr. și pref. Dimitrie Vatamaniuc, Cluj-Napoca, 1976. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 205-208; Andrei Bârseanu, Ion Lăpădatu, Brașov, 1898; Iorga, Oameni, I, 171-177; Ion Mateiu, Ion Al. Lăpedatu, Cluj, 1934; [I.Al. Lapedatu], în Omagiu fraților Alexandru și Ion Lăpădatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, București, 1936, VII-XXIII, 3-28
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
introd. Mircea Muthu, Cluj, 1973; Pilde și istorioare, îngr. și postfață Dinu Flămând, București, 1975; Istoria prea înțeleptului Archir cu nepotul său Anadam. O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, îngr. I. Fischer, București, 1996. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 92-96; Gaster, Lit. pop., 75-76, 150-159, 164-168, 193-195, 461-471; G. Dem. Teodorescu, Operele lui Anton Pann, București, 1891; G.Dem. Teodorescu, Viața și activitatea lui Anton Pann, București, 1893; Iorga, Oameni, I, 59-66; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 230-236
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
acestora încântă sufletul și inima privitorului care poate și lua cu el acasă o părticică din sufletul țăranului botoșănean. Scopul acestei lucrări este de a scoate în evidență importanța acestui ecosistem forestier în teritoriul țării noastre, fapt realizat prin alcătuirea conspectului floristic al regiunii, descrierea asociațiilor vegetale și a posibilităților de valorificare a florei spontane din acest ecosistem, dar nu în ultimul rând posibilitățile de valorificare a acestor cercetări în procesul instructiv - educativ. CAP. I. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI STUDIATE I.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
din consultarea literaturii de specialitate referitoare la zona luată în studiu. Pentru toate speciile de plante vasculare, atât cele citate în lucrările consultate, cât și cele găsite suplimentar, am alcătuit fișe de lucru, pe baza cărora s-a întocmit apoi conspectul taxonomic. Determinarea plantelor Principiul care stă la baza determinării plantelor este acela de a pleca de la general la particular, adică de a indentifica mai întâi unitatea taxonomică cea mai mare, încrengătura sau filumul, după care se trece, treptat, la determinarea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
se află cheia dicotomică pentru determinarea genurilor. Fiecare gen este însoțit de un număr, la care vom afla cheia dicotomică de determinare a speciilor, iar speciile pot avea uneori și chei dicotomice pentru determinarea subspeciilor și a varietăților. II.2. Conspectul floristic Conspectul florei vasculare respectă încadrarea sistematică a familiilor botanice, iar în cadrul fiecărei familii, genurile și speciile sunt prezentate alfabetic. Pentru fiecare specie din lista floristică s-au avut în vedere următoarele elemente: denumirea științifică și autorul, eventual sinonimiile denumirea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cheia dicotomică pentru determinarea genurilor. Fiecare gen este însoțit de un număr, la care vom afla cheia dicotomică de determinare a speciilor, iar speciile pot avea uneori și chei dicotomice pentru determinarea subspeciilor și a varietăților. II.2. Conspectul floristic Conspectul florei vasculare respectă încadrarea sistematică a familiilor botanice, iar în cadrul fiecărei familii, genurile și speciile sunt prezentate alfabetic. Pentru fiecare specie din lista floristică s-au avut în vedere următoarele elemente: denumirea științifică și autorul, eventual sinonimiile denumirea populară bioforma
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Central Europe, 1974). Nomenclatura utilizată este cea adoptată de către Ciocârlan V. în lucrarea Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta (2000) și Sârbu I., Ștefan N., Ivănesc Lăcrămioara, Mânzu C. - Flora ilustrată a plantelor vasculare din Estul României (2001). În cadrul conspectului floristic, genurile și speciile sunt aranjate alfabetic, în timp ce familiile sunt prezentate în ordine sistematică. Dintre taxonii intraspecifici am utilizat subspecia și varietatea. Pădurea din împrejurimile localității Vorona este alcătuită din arborete derivate degradate de om prin modificarea structurii normale prin
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
specifice făgetelor montane. Genofondul existent în rezervația Vorona este bogat și variat, lucru explicat, pe lângă variabilitate a condițiilor staționale, și prin existența unor poieni unde abundă o floră higrofilă, hidrofilă și mezofilă. SEMNIFICAȚIA PRESCURTĂRILOR ȘI A SEMNELOR CONVENȚIONALE UTILIZATE ÎN CONSPECTUL FLORISTIC * specii identificate în teritoriu specii inventariate de Cl.Horeanu specii inventariate de D. Mititelu și T. Chifu Bioformele ( formele biologice) T - terofite HT - hemiterofite H - hemicriptofite G - geofite Hd - hidrofite HH - hidrohelofite Ch - camefite Ph - fanerofite Ep - epifite Geoelemente
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Magnocaricetea, Phragmition, In. SUBCLASA ARECIDAE ORD. ARALES FAM. ARACEAE *Arum maculatum L. (Rodul pământului) - G., Eur. centr. medit., Frecv., z.st.-se.fa.; L3T6C2U7R7N8; Fagetalia, Lathyro - Carpinion, Tilio - Acerion, Tx. II. 3. Analiza florei vasculare II. 3. 1. Analiza taxonomică Conspectul florei vasculare din ecosistemul natural pădurea Vorona cuprinde un număr de 380 specii și subspecii, aparținând la 50 de ordine, 77 de familii botanice și 240 genuri. Comparativ cu flora județului Botoșani, care cuprinde 1555 de specii și subspecii de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
este Agrostio - Festucetum rupicolae Csürös-Kaptalan 1964, în Podișul Sucevei, iar în Câmpia Moldovei, asociația Taraxaco serrotinae - Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruț et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999. (după Chifu T. et al., 2006) Cap. IV CONCLUZII Conspectul florei vasculare din pădurea Vorona, județul Botoșani cuprinde un număr de 380 specii și subspecii, aparținând la 50 de ordine, 77 de familii botanice și 240 genuri. Comparativ cu flora județului Botoșani, care cuprinde 1555 de specii și subspecii de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
telurism) trunchi romantic, pe care s-au altoit diverse influențe, unele de natură a-l domoli (estetismul parnasian), altele acutizîndu-l (naturalismul). Fără a aduce o perspectivă subliniat nouă asupra lui Macedonski, scrierea lui Nicolae Oprea reia datele cunoscute într-un conspect inteligent și nuanțat, pe urmele, în primul rînd, ale lui Adrian Marino, dar și ale altor exegeți ai poetului. Tonul este perfect echilibrat, salubru, evitîndu-se orice partizanat, orice exagerare "favorabilă". Dosarul macedonskian apare scos de sub incidențele umorale, adus în fața instanței
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
cont propriu un fel de esență a poeziei; și asta într-o limbă română a cărei istorie poetică număra doar vreo două secole și jumătate. Poezia compusă astfel de Philippide nu va fi însă nici pe departe antologie erudită sau conspect de poezie europeană: ecourile marilor poeți nu sună nici strident, nici plictisitor. Zestrea literaturii europene preluată de o conștiință originală ajunge pînă la noi atent filtrată, lipsită de pedanterie. Poetul român întreprindea o lectură selectivă și personală a poeziei europene
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]