259 matches
-
corespondență, fără să ignorăm legăturile intratextuale stabilite de proză cu teatrul sau cu publicistica. Ultima categorie vizează intratextualitatea transauctorială, în care am încadrat traduceri literare, din filosofie, din limba sanscrită și din teoria teatrului, dar și note de curs și conspecte. Cele patru categorii intratextuale sunt completate, ca o componentă de noutate a prezentei lucrări, cu o serie de ipoteze inedite de analiză asupra prozei eminesciene menite să lumineze modernitatea paginilor citite: o cu pretextul nuvelei Cezara, este evidențiată legătura dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
În momentul în care sunt depășite granițele de gen, dar rămânem în formularea autentic-eminesciană, ne situăm încă în câmpul intratextual. Dificultatea noțională ar putea interveni în situația în care vom recurge la un text tot eminescian, dar nu original (traducere, conspect). Traducerea este și ea o practică intertextuală, cu legi clare și unanim-acceptate, dintre care de o deosebită importanță ni se pare fidelitatea ideatică față de textul-sursă dublată de arta opțiunii pentru formularea cea mai expresivă în textul final. Transpusă în legile
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
același zbucium să se nască un text prozastic și unul poetic, în momente diferite. Coincidența motivică înregistrată într-o succesiune de manifestări nu răspunde relației cauză-efect. Textele traduse de Eminescu (ceea ce înseamnă tălmăcire dintr-o limbă în alta, sistematizare prin conspect sau chiar o translație neformalizată, prin simpla lectură și înțelegere) pot ilustra, însă, un raport de determinare, mai mult sau mai puțin vizibilă. Filiația presupune descendență și rotunjire stilistică dinspre idee spre manuscris, variante, apoi text final (publicat sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
învățare cele mai des întâlnite sunt: aă stilul auditiv - elevii aparținând acestui tip învață mai bine ascultând sau citind cu voce tare; bă stilul comunicativ - elevii învață mai bine conversând; că stilul acționalelevii învață mai bine făcând ceva, acționând, elaborând conspecte, schițe, proiecte etc; dă stilul vizual elevii au dezvoltată memoria vizuală și rețin mai bine imaginile, schițele, schemele, graficele etc.; eă stilul abstractelevii rețin cu ușurință rapoarte, procente, numere de telefon; fă stilul verbal elevii rețin mai bine ideile, principiile
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
despre substantiv, vă puteți construi notițele sub formă de schemă, adică foarte pe scurt, punctând numai ceea ce este esențial în conținutul textului studiat. Notițele pot conține: titlul; definiție (exempleă; felul (exempleă; genul (exempleă; numărul(exempleă; exerciții; ¾ Pentru a realiza un conspect sau un rezumat, textul/lectura trebuie citite astfel: prima citire pentru familiarizare, pentru a ști despre ce este vorba în text/lectură; a doua citire pentru pătrunderea în profunzime a textului/lecturii, pentru descoperirea înțelesului; a treia lectură pentru consemnarea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
un rezumat, textul/lectura trebuie citite astfel: prima citire pentru familiarizare, pentru a ști despre ce este vorba în text/lectură; a doua citire pentru pătrunderea în profunzime a textului/lecturii, pentru descoperirea înțelesului; a treia lectură pentru consemnarea în conspect sau rezumat al informațiilor. Dacă vă întrebați ce obțineți parcurgând toate aceste etape, răspunsul este: o învățare eficientă, o înțelegere clară a conținutului și reținerea în minte a informațiilor pentru mai mult timp, posibilitatea de a le asocia cu celelalte
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
informațiile: ¾ simple, clare și concise; ¾ sistematizate și organizate într-un sistem; ¾ legate de emoții, sentimente, pasiuni, scopuri, idealuri, interese. 20. Folosiți cât mai multe și variate canale de recepționare a informațiilor (văz, auz, scrisă și surse de informare (manuale, fișiere, conspecte, notițe, bibliografii, dicționare, enciclopedii etc.Ă. 21. În general, în urma unei activități de învățare reținem: ¾ 10% din ceea ce citim; ¾ 20% din ceea ce auzim; 63 ¾ 30% din ceea ce vedem; ¾ 50% din ceea ce vedem și auzim în același timp; ¾ 80% din ceea ce
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
managementul clasei de elevi realizat în contexte noi, virtuale chiar. Ca urmare, proiectele de învățare se stabilesc pe baza unor noi tipuri de relații educaționale, a unor formate noi privind dimensiunile textelor școlare, a calității comentariilor, a modernității valorice a conspectelor elevilor; biblioteca însăși devine și ea virtuală, oferind un mult mai variat și mai larg acces la un volum de informații semnificativ crescut. g) La nivelul evaluării învățării semnalăm deplasarea masei critice percepute de actori dinspre proces spre rezultat, dinspre
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
acestora încântă sufletul și inima privitorului care poate și lua cu el acasă o părticică din sufletul țăranului botoșănean. Scopul acestei lucrări este de a scoate în evidență importanța acestui ecosistem forestier în teritoriul țării noastre, fapt realizat prin alcătuirea conspectului floristic al regiunii, descrierea asociațiilor vegetale și a posibilităților de valorificare a florei spontane din acest ecosistem, dar nu în ultimul rând posibilitățile de valorificare a acestor cercetări în procesul instructiv - educativ. CAP. I. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI STUDIATE I.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
din consultarea literaturii de specialitate referitoare la zona luată în studiu. Pentru toate speciile de plante vasculare, atât cele citate în lucrările consultate, cât și cele găsite suplimentar, am alcătuit fișe de lucru, pe baza cărora s-a întocmit apoi conspectul taxonomic. Determinarea plantelor Principiul care stă la baza determinării plantelor este acela de a pleca de la general la particular, adică de a indentifica mai întâi unitatea taxonomică cea mai mare, încrengătura sau filumul, după care se trece, treptat, la determinarea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
se află cheia dicotomică pentru determinarea genurilor. Fiecare gen este însoțit de un număr, la care vom afla cheia dicotomică de determinare a speciilor, iar speciile pot avea uneori și chei dicotomice pentru determinarea subspeciilor și a varietăților. II.2. Conspectul floristic Conspectul florei vasculare respectă încadrarea sistematică a familiilor botanice, iar în cadrul fiecărei familii, genurile și speciile sunt prezentate alfabetic. Pentru fiecare specie din lista floristică s-au avut în vedere următoarele elemente: denumirea științifică și autorul, eventual sinonimiile denumirea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cheia dicotomică pentru determinarea genurilor. Fiecare gen este însoțit de un număr, la care vom afla cheia dicotomică de determinare a speciilor, iar speciile pot avea uneori și chei dicotomice pentru determinarea subspeciilor și a varietăților. II.2. Conspectul floristic Conspectul florei vasculare respectă încadrarea sistematică a familiilor botanice, iar în cadrul fiecărei familii, genurile și speciile sunt prezentate alfabetic. Pentru fiecare specie din lista floristică s-au avut în vedere următoarele elemente: denumirea științifică și autorul, eventual sinonimiile denumirea populară bioforma
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Central Europe, 1974). Nomenclatura utilizată este cea adoptată de către Ciocârlan V. în lucrarea Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta (2000) și Sârbu I., Ștefan N., Ivănesc Lăcrămioara, Mânzu C. - Flora ilustrată a plantelor vasculare din Estul României (2001). În cadrul conspectului floristic, genurile și speciile sunt aranjate alfabetic, în timp ce familiile sunt prezentate în ordine sistematică. Dintre taxonii intraspecifici am utilizat subspecia și varietatea. Pădurea din împrejurimile localității Vorona este alcătuită din arborete derivate degradate de om prin modificarea structurii normale prin
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
specifice făgetelor montane. Genofondul existent în rezervația Vorona este bogat și variat, lucru explicat, pe lângă variabilitate a condițiilor staționale, și prin existența unor poieni unde abundă o floră higrofilă, hidrofilă și mezofilă. SEMNIFICAȚIA PRESCURTĂRILOR ȘI A SEMNELOR CONVENȚIONALE UTILIZATE ÎN CONSPECTUL FLORISTIC * specii identificate în teritoriu specii inventariate de Cl.Horeanu specii inventariate de D. Mititelu și T. Chifu Bioformele ( formele biologice) T - terofite HT - hemiterofite H - hemicriptofite G - geofite Hd - hidrofite HH - hidrohelofite Ch - camefite Ph - fanerofite Ep - epifite Geoelemente
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Magnocaricetea, Phragmition, In. SUBCLASA ARECIDAE ORD. ARALES FAM. ARACEAE *Arum maculatum L. (Rodul pământului) - G., Eur. centr. medit., Frecv., z.st.-se.fa.; L3T6C2U7R7N8; Fagetalia, Lathyro - Carpinion, Tilio - Acerion, Tx. II. 3. Analiza florei vasculare II. 3. 1. Analiza taxonomică Conspectul florei vasculare din ecosistemul natural pădurea Vorona cuprinde un număr de 380 specii și subspecii, aparținând la 50 de ordine, 77 de familii botanice și 240 genuri. Comparativ cu flora județului Botoșani, care cuprinde 1555 de specii și subspecii de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
este Agrostio - Festucetum rupicolae Csürös-Kaptalan 1964, în Podișul Sucevei, iar în Câmpia Moldovei, asociația Taraxaco serrotinae - Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruț et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999. (după Chifu T. et al., 2006) Cap. IV CONCLUZII Conspectul florei vasculare din pădurea Vorona, județul Botoșani cuprinde un număr de 380 specii și subspecii, aparținând la 50 de ordine, 77 de familii botanice și 240 genuri. Comparativ cu flora județului Botoșani, care cuprinde 1555 de specii și subspecii de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
De unde? De la mama... E aproape de miezul nopții, eu încă treaz, cu veioza aprinsă deasupra acestui caiet de care mi-e tot mai greu să mă despart, caiet pe care mi-l cumpărasem cu intenția de a-mi face în el conspecte din Sfinții Părinți, Doamne, iartă-mă! Mi-e dor în aceste clipe de părintele Ioan, căruia mi-ar fi fost acum cu putință să mă spovedesc fără de rușine, și părintele Ioan ar fi știut atunci ce să-mi spună, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de la distanță că jurnalul este scris (sau, mai precis, „ținut“) În vederea publicării. (luni) Nu mă Înțeleg cu asistentul M.Z.; ne cere să-i conspectăm toată bibliografia: bine, dar eu am toate cărțile deja citite, nu am timp să fac conspecte. Este intransigent; găsim o stratagemă, Însă, și nu ne certăm. Îi cer să mă lase să merg la asistentul S. V. și astfel pot să colind cele șapte grupe cu care face acesta seminar. Mă plimb de la o grupă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vine numele; Ceaușescu avea una, la fel Brejnev și Iliescu) și basca universală (plată, cu moț sau bumb; toată lumea purta, de la pionieri la uvrieri, parcă le crescuse o țâță-n vârful capului). Fuseseră anulate „sugativa“ (cine mai folosește astăzi stilouri?), conspectele (vă mai amintiți de școala generală?), tabinetul (un joc de cărți pe care îl câștiga bunica Aneta, chiar înainte s-o nască pe maică-mea), șperaclele (niște chei imense, cu ajutorul cărora deschideam toate ușile, ca-n Stăpânul Inelelor). Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mult de vorbă pe platou de ne lua disperarea. Informările le făcea căpitanul Bratu, care era secretar de partid. N.B.: Când eram comandant de pluton eu făceam învățământ politico-ideologic cu plutonul. Conspectam câteva idei și le prezentam. Nu făceam eu conspecte din alea kilometrice. Chiar am avut și un show pe tema asta la grupa de subofițeri. Unul dintre subofițeri, Amăriuței îl chema, a zis că ce le tot prezint eu la învățământ politico-ideologic, că în fiecare discurs erau aceleași probleme
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Învățare, posibilitatea de a comunica cele Învățate (sub diverse forme: oral sau scris), deprinderea de a-și organiza și a folosi În mod rațional timpul, Însușirea unor tehnici și metode de studiu eficiente (tehnici de memorare, de prelucrare a informației (conspect, fișe, sinteze, scheme etc.) cât și Însușirea unor tehnici de documentare (utilizarea manulului, a caietelor de notițe, a bibliografiei, a mijloacelor informatice de documentare etc.) În definitiv, putem considera că instituționalizarea educației permanente presupune pe lângă eforturi financiare și decizii pertinente
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Natalia Alina COPĂCEL () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93101]
-
diferite origini, pe care și le crease Junimea. SCRIERI: Aurora, București, 1858; Muza de la Borta Rece, București, 1873; Cântece și plângeri, București, 1874; ed. București, 1881; ed. București, I-II, [1895-1896]; ed. pref. Ludovic Dauș, Craiova, 1907. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 160-163; Demetrescu, Profile, 149-158; Panu, Junimea, II, 222-268; Apostolescu, Infl. romant., 266-277; Călinescu, Ist. lit. (1941), 294-295, Ist. lit. (1982), 328-330; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 310-311; Ist. lit., III, 152-153; Emil Georgescu, Vasile Bașa, Destinul unui poet: Mihail Zamfirescu, CRC, 1975
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
în Poezii, Pesta, 1866; Ponson du Terrail, Cavalerii nopții, I-V, Pesta, 1870-1871; Román népdalok [Cântece populare românești], introd. trad., Budapesta, 1877 (în colaborare cu Ember György și Iulian Grozescu). Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 178, 197-200, III, 271-272; Pop, Conspect, II, 195-197; Bogdan-Duică, Studii, 11-15, 55-62; Chendi, Scrieri, III, 257-258, 373-374; Iorga, Oameni, I, 215-218; Goga, Precursori, 13-40; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 39-40, 41; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 49-59; Teodor Neș, Oameni din Bihor (1848-1918), Oradea
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
ghindă se cuprind ramurile viitorului stejar". Ele sunt desprinderea dintr-un punct, iar prin extrapolare filosofia originară nu se mai poate recunoaște în totalitatea științelor de azi. Theodor Codreanu procedează riguros și metodic. Cartea sa nu este destinată lecturii, ci conspectului, trebuie adică citită cu creionul în mână și cu teancuri de fișe pregătite pentru ordonarea ideilor Autorul pătrunde în hățișul filosofiei, ideile circulă alert de la vechii greci la Schopenhauer, de la Kant la Hegel, de la filosofia extrem orientală la Heidegger, spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu s-a prezentat la examen. Horia a luat și el examenul. Sâmbătă seara, 31 ianuarie, am fost la Vernel la aniversarea lui Jora. Ne-am întors la ora 2,30 noaptea. Astăzi am învățat cu colega de la Râmnic, are conspecte foarte bune, între orele 16-22,30. Abia sosit la Mandica n-am apucat să scriu. Ca stare generală pot spune că mă simt încă bine. Sunt cam obosit, în special ochiul stâng, însă mă mai scutește colega de la Râmnic de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]