KorAP: Find »[drukola/base=constănțean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...11 >

265 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

asemenea, mulțumește de entuziasta primire ce li s-a făcut" la Constanța 1840. La finalul lucrărilor congresului studențesc desfășurat la Constanța în septembrie 1894 "domnul Brânzei, student din București (...) dă citire raportului privitor la chestiunea națională"1841. În opinia jurnaliștilor constănțeni "acest raport este o lucrare monumentală, care face cea mai mare onoare studențimei universitare"1842 din România și din provinciile istorice românești ai cărei reprezentanți s-au întrunit la Constanța, pe țărmul Mării Negre. După citirea raportului "studenți au mers la

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
articol se făcea constatarea că "de la 1879, de când stăpânim această provincie, s-au premenit la administrația județului Constanța 15 prefecți titulari și câțiva ad-interim"2006, astfel că, în medie, revenea "câte un an de activitate pentru fiecare prefect"2007. Jurnaliștii constănțeni arătau că "am protestat de atâtea ori, și sub guvernul trecut, conservator, și sub cel actual, arătând gravele neajunsuri ale acestor dese schimbări"2008. În ciuda protestelor repetate, redactorii săptămânalului Constanța arătau, în continuarea articolului menționat, că "n-am putut și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
am putut și nu putem interesa pe nimeni la sforțările noastre întru desființarea acestui obicei făcut la centru, de a se considera Dobrogea ca loc de scăpare din toate impasurile ce produc peripețiile mișcării politice din țară"2009. Astfel, jurnaliștii constănțeni prezentau practicile administrației centrale care repartiza în Dobrogea funcționari "veterani (...) ai birocrației"2010 sau militari de carieră deveniți indezirabili 2011. În aceste condiții, "prefecturile ademenitoare, totdeauna deschise, ale Dobrogei, ajutau sau scăpau pe guvernanți de orice strâmtorare"2012. Având în

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
privind modul defectuos de administrare a județului Constanța se adugă faptul că "prefectura plătește chirii colosale pentru localuri infecte și întunecoase, ținând de atâția ani consemnată suma de 300 000 lei împrumutată pentru construirea palatului administrativ"2014. În opinia jurnaliștilor constănțeni "răul s-ar putea vindeca (...) numai prin stabilitatea prefecților, care sunt factotum în Dobrogea, lipsind aici comitetul permanent de 3 consilieri județeni, sau, cum îi zice acum, delegația județeană, care funcționează pe lângă toate prefecturile de dincolo de Dunăre"2015. Pentru a

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de exemplu județul vecin, Tulcea, unde fostul prefect, d. Paul Stătescu", cunoscut în epocă sub apelativul de "satrapul Dobrogei", "a împănat județul cu clădiri publice frumoase și șosele peste tot"2016. Toate aceste realizări au fost posibile, în viziunea jurnaliștilor constănțeni, datorită faptului că prefectul județului Tulcea, Paul Stătescu, "a fost lăsat să lucreze timp de mai mulți ani de zile"2017. În contrast cu ceea ce se realizase în județul Tulcea, jurnaliștii constănțeni precizau că "în județul nostru [Constanța, n.n.] abia s-au

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
2016. Toate aceste realizări au fost posibile, în viziunea jurnaliștilor constănțeni, datorită faptului că prefectul județului Tulcea, Paul Stătescu, "a fost lăsat să lucreze timp de mai mulți ani de zile"2017. În contrast cu ceea ce se realizase în județul Tulcea, jurnaliștii constănțeni precizau că "în județul nostru [Constanța, n.n.] abia s-au început de doi ani lucrările serioase de șosele, cu venirea dl. Inginer Bănescu"2018. Cu toate acestea, "în mijlocul acestei campanii, în toiul lucrărilor, în care, se știe, prefectul are rolul

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de peste hotare", acestea fiind situate "în plășile Hârșovei și Medgidiei"2022. Printre aceste sate erau menționate "Doiran, Făgărașul Nou, Topolog, Mulciova, Arabagi și Urluia"2023. Situația stabilirii românilor în județul Tulcea era prezentată în culori mult mai sumbre. Astfel, jurnaliștii constănțeni apreciau că "în acest județ (...) cei ce s-au putut strecura prin satele Râmnicu de Sus, Pantelimon, Caciamac, Cuciukioi, Cogealac, și alte 2-3 cătune au trecut ca prin urechile acului"2024. Pentru a ilustra cele afirmate anterior, în cuprinsul articolului

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
în cuprinsul articolului se arăta că "o colonie întreagă (...) de români (...) stabiliți la Inan-Ceșmea au fost goniți cu forța publică în județul Constanța, cătunul Traian, și înlocuiți cu o strânsură de familii bulgare"2025. Acest fapt releva, în opinia jurnaliștilor constănțeni, că nu a existat o acțiune coordonată de către statul român având ca scop dislocarea comunităților bulgare existente pe teritoriul Dobrogei. În acest context, se aprecia că "vina mare este că nu s-a făcut niciun studio prealabil asupra celor ce

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
tinzând să prindă milioane pe cartierele noi ce formează, în detrimentul edilității publice a orașelor ce administrează"2030. În ciuda tuturor acestor disfuncționalități administrative "românii (...) se dezvoltă (...) se înmulțesc și prosperă (...) dar, să se știe, fără concursul administrațiunei"2031. În opinia jurnaliștilor constănțeni administrația din Dobrogea "n-a pus până acum un deget pentru românizarea acestei provincii", fapt ilustrat prin aceea că funcționarii, "pătura cea mai cultă a localității", erau ținuți departe de urnele electorale care "trebuie să ne dea pe capii administrațiilor

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
celor din statele europene dezvoltate, rolul decisive revenindu-i lui Spiru Haret, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice 2040. În cadrul guvernului Dimitrie A. Sturdza instalat la 31 martie 1897, Ion I. C. Brătianu ocupa fotoliul de ministru al Lucrărilor Publice. Criticile jurnaliștilor constănțeni se îndreptau și către Petre S. Aurelian, prim-ministru al guvernului între noiembrie 1896 și martie 18972041. Născut la 23 decembrie 1833 la Slatina, Petre S. Aurelian era fiul unui învățător din Transilvania, stabilit în Țara Românească în anul 18192042

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Radeff, au ca misiune de a remite M. S. Regelui, în numele poporului bulgar, decorația de onoare "Salvator al Bulgariei", pe care, până astăzi, nu o posedă decât împărații Rusiei și al Austriei"2248. Prezentând vizita principelui Bulgariei în România, jurnaliștii constănțeni apreciau că "faptul ne bucură, căci dovedește că nu există nici un motiv de răceală în relațiile dintre cele două state dunărene, că (...) strânsa prietenie ce a existat totdeauna între ambele popoare vecine continuă, cu toată încercarea unor gazete șoviniste din

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
sate noi, până și de câte 5 000 6 000 hectare (Inan-Ceșmea, Duingi) că nu credem să fie un singur suflet de țăran bulgar care să tăgăduiască faptul că au fost chiar desmierdați"2251. Pentru a-și argumenta poziția, jurnaliștii constănțeni considerau că este necesar "să dăm oarecari date statistice ce ne stau la îndemână, din care cei ce se interesează de gospodăria politică a românilor în Dobrogea își pot face convingerea cum le-a mers bulgarilor sub administrația românească"2252

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Garvan, niciun locuitor în 1880, iar acum 267; Dobromir 379, acum 663; Esechioi 320 și acum 1 085; Enișemlia 80, iar acum 145; Gârlița 896, acum 1 380; Lipnița 523, acum 691"2253. De asemenea, în continuarea articolului citat, jurnaliștii constănțeni arătau că "numărul total al bulgarilor aflați în județul Constanța era în anul 1881 de 7 910 suflete, iar acum, în 1896, este de 11 139 suflete"2254. În aceste condiții se aprecia că "această creștere dovedește două lucruri: că

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
și pierderea vitelor în urma secetei (...) ce a bântuit peste toată țara"2335. Pe de altă parte, "în decretul de sesizare și circulara ministerială adresată prefecților (...) se spune (...) "Afară de consiliile județelor Tulcea și Constanța""2336, fapt ce îi nemulțumește pe jurnaliștii constănțeni deoarece "s-ar crede (...) că dobrogenii nu simt nicio trebuință de ajutorul statului"2337, în schimb, "aici lipsa e mai mare (...) decât oriunde în restul țării"2338. Autorii articolului precizau că "ambii prefecți ai districtelor dobrogene și-au făcut datoria

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
orașul Constanța se aprecia că "cea dintâi lucrare trebuie a fi planul de aliniere a orașului"2446, alte lucrări necesare fiind: canalizarea, apa, consolidarea falezei, precum și "facerea unei biblioteci în partea de sus a orașului"2447. Alte doleanțe ale jurnaliștilor constănțeni vizau ca gimnaziul din Constanța "să fie ridicat la rangul de liceu"2448, să se construiască o capelă, iar cimitirul din oraș să fie împrejmuit. Totodată se solicita construirea unor "localuri ale comunei, judecătoriei, poliției (...) cazarmă de gardiști, local al

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
cazarmă de gardiști, local al pompierilor și al tuturor serviciilor comunale"2449. O altă doleanță viza "desființarea carterului țigănesc și a celui de fierării, care au făcut ca o mare parte din oraș să rămână pustie"2450. De asemenea, jurnaliștii constănțeni solicitau amenajarea unor "băi sistemice" și "mărirea stagiunii balneare"2451, precum și "îmbunătățiri și înfrumusețări"2452 ale orașului. La 6 noiembrie 1901 prefectul județului Constanța, Dimitrie Quintescu, îl informa pe ministrul de Interne asupra demisiei domnului Ștefan Dumitrescu din funcția de

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
La 12 martie 1902 era prezentată în paginile primului număr al publicației Dreptul Dobrogei și întrunirea desfășurată la 20 ianuarie 1902 la Constanța. Se preciza că "în ziua de 20 ianuarie 1902 s-a ținut prima întrunire publică a cetățenilor constănțeni pentru acordarea de drepturi politice Dobrogei"2474. Întrunirea cetățenilor constănțeni, "anunțată cu câteva zile înainte"2475, a avut loc "în localul Camerei de Comerț cu bunăvoință pus la dispoziția cetățenilor de către domnul Ioan Berberian, vicepreședintele acestei instituții"2476. În alocuțiunea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
al publicației Dreptul Dobrogei și întrunirea desfășurată la 20 ianuarie 1902 la Constanța. Se preciza că "în ziua de 20 ianuarie 1902 s-a ținut prima întrunire publică a cetățenilor constănțeni pentru acordarea de drepturi politice Dobrogei"2474. Întrunirea cetățenilor constănțeni, "anunțată cu câteva zile înainte"2475, a avut loc "în localul Camerei de Comerț cu bunăvoință pus la dispoziția cetățenilor de către domnul Ioan Berberian, vicepreședintele acestei instituții"2476. În alocuțiunea rostită de către domnul Panait Holban, ales președinte al întrunirii de către

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Ioan N. Roman afirma că "județul Tulcea e pe jumătate populat de români, iar în județul Constanța, această proporție e cu mult mai mare, aici aproape 2/3 din populație sunt români"2490. În continuare au ținut discursuri în fața cetățenilor constănțeni prezenți la întrunire domnii Alexandru Malcoci Petrescu și Ioan Berberianu. Ulterior, domnul Alexandru Belcik a dat citire textului telegramei ce a fost adoptată de către cei prezenți, telegramă ce urma a fi expediată regelui Carol I. Textul telegramei preciza că "în numele

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
onoare a vă aduce la cunoștință că, în virtutea art. 48 din legea Dobrogei, am numit în acel loc pe domnul Aristide Carațali, doctor în medicină și căpitan în rezervă"2718. La 29 februarie 1904 Ioan N. Roman semna în publicația constănțeană Farul un articol critic la adresa politicii guvernului liberal în Dobrogea arătând că "dobrogenii vor să fie considerați ca fii ai țării, egali în drepturi, după cum egali sunt în datorii"2719. Totodată, Ioan N. Roman arăta că "în curând se va

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
proslăvit"2800 și "i s-a ridicat un monument în fața bisericii "Adormirea", clădită prin osârdia lui"2801. Totodată, începând din anul 1907, "planurile lui edilitare au servit drept normă primarilor care s-au succedat"2802. La 25 decembrie 1905 publicația constănțeană intitulată Cuvântul, insera în paginile sale un articol elogios la adresa fostului prefect al județului Constanța, domnul Scarlat Vârnav, articol în cuprinsul căruia se preciza că "în timpul administrației domnului Scarlat Vârnav s-au construit în județul nostru 58 localuri de școli

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de care s-a făcut vinovată fosta administrație comunală sub conducerea domnului Ion Bănescu"2875. De asemenea, "la Tulcea (...) se anunță o anchetă la primăria orașului care să dezvăluie abuzurile comise de ultima administrație comunală"2876. Apreciind aceste inițiative, jurnaliștii constănțeni arătau că "trebuie, odată pentru totdeauna, să se consfințească faptul că cei puși în capul afacerilor publice nu sunt trimiși acolo (...) pentru a îndopa o clientelă nesătulă"2877. În ciuda dificultăților provocate în țară de către răscoala țăranilor înnăbușită în sânge de către

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
organizării comunelor rurale din 26 aprilie 1904"2991. Totodată, Ion Bănescu aprecia că "primele liste electorale de Cameră, Senat, comune, județ și Camere de Comerț"2992 ar trebui întocmite de către tribunalele Constanța și Tulcea. În martie 1909 apărea în presa constănțeană un articol ce releva faptul că legea nu oferea drept de vot românilor transilvăneni și celor veniți în Dobrogea din Balcani, acest fapt fiind considerat o nedreptate. În acest sens, în articol se preciza că românii veniți în Dobrogea din

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
M. S. Regele a binevoit a aproba transferarea domniei voastre"3093, în calitate de administrator, "la plasa Traian" din județul Constanța "în locul domnului Gheorghe Demetrescu, demisionat"3094. La 11 martie 1912 publicația Conservatorul Constanței insera în paginile sale un "apel către cetățenii constănțeni și ai Dobrogei întregi"3095 pentru a contribui "cu obolul nostru pentru construirea bisericii "Sfinții Împărați Constantin și Elena" din cartier (...) ce se va construi de comitetul obștei ales în ziua de 20 noiembrie 1911"3096. Comitetul de inițiativă îl

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
legându-l cu satul Anadalchioi, cu băile de la Mamaia și, eventual, cu stațiunea balneară Techirghiol"3127. În acest sens, "autoritatea noastră comunală a conceput ideea concesionării iluminatului electric public și particular, precum și a tramvaielor"3128. La 2 septembrie 1912 publicația constănțeană Conservatorul Constanței dedica un articol Școlii Normale din Constanța, anunțând că "anul acesta domnul C. C. Arion, actual ministru al Instrucțiunii, a reînființat vechea Școală Normală la Constanța cu menirea de a scoate învățători pentru Dobrogea și, pe lângă această școală, a

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]