KorAP: Find »[drukola/base=constituționalism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...10 >

242 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439

europeană". 2.4. Limbajul drepturilor și spațiile de cetățenie la începutul anilor '90 După cum s-a spus, procesele de schimbări instituționale care au interesat lumea politică în ultimele decenii au făcut să apară o nouă formă, inedită, de echilibru între constituționalism și democrație. În timp ce, de fapt, forma dintâi este caracterizată în prezent prin adoptarea principiilor care merg dincolo de granițele impuse de suveranitatea statală, cea de-a doua formă se articulează prin noțiunea de cetățenie care merge dincolo de practicile apărute și consolidate

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
o totalitate de acțiuni de policy interne și externe poate avea legitimitate numai dacă este gestionată și dorită de un corp politic unitar, cu o orientare spre valorile comune și dintr-o sursă comună de legitimare. Dacă prin cercetarea unui constituționalism transnațional se răspunde la prima problemă, construirea unei identități europene răspunde celei de-a doua. Legitimitatea internă și legitimitatea externă sunt văzute, așadar, ca două aspecte ale aceleiași probleme: dispozitivul asupra căruia trebuie să se acționeze pentru a se defini

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
o dimensiune apărută în discursul european după Actul Unic și consolidată pe plan juridic prin Tratatul de la Maastricht. Prin definirea obiectivelor strategice din cincinalul 2000-2005, Comisia Europeană cuprinde în cadrul unui unic package deal scopurile politice pe care principiile normative ale constituționalismului european trebuie să le justifice: promovarea noilor forme de governance europene; crearea unei Europe capabile să aibă o voce mai puternică în lume; o agendă socială și economică nouă; o mai bună calitate a vieții 85. Extinderea conceptului de "cetățenie

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
sociale, deschide chestiunea independenței față de cetățenia națională, în special în favoarea instituțiilor menite să apere drepturile. Acestea din urmă pot, de fapt, să fie acționate și împotriva administrațiilor naționale, făcând apel la o jurisdicție supraordinară, aceea europeană. Ne aflăm în fața unui constituționalism care se configurează ca intrinsec transnațional. Tratatul de la Maastricht reprezintă deci un moment semnificativ în procesul de evoluție al discursului european, pentru definirea legislațiilor pe care le presupune discursul european asupra democrației. Acesta apare ancorat în discursul internațional și în

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
se configurează ca intrinsec transnațional. Tratatul de la Maastricht reprezintă deci un moment semnificativ în procesul de evoluție al discursului european, pentru definirea legislațiilor pe care le presupune discursul european asupra democrației. Acesta apare ancorat în discursul internațional și în tradiția constituționalismului liberal: Uniunea se întemeiază pe principiile libertății, democrației, respectării drepturilor omului și pe libertățile fundamentale, rule of law, principii care sunt comune statelor membre (art. 6). Figura 2.4 demonstrează ancorarea conceptului de cetățenie supranațională într-un discurs care traversează

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
din urmă, trasa limitele spațiului de acțiune în care este necesară intervenția prin "mână publică" pentru a răspunde nevoilor de justiție socială și politicilor publice. Semnificația atribuită conceptului de "legitimitate democratică" în discursul european se distanțează de aceea acceptată în interiorul constituționalismului liberal clasic. Democrația propusă de instituțiile comunitare nu se prezintă, de fapt, ca o replică pe scară europeană a liberal-democrației naționale: Integrarea europeană este, în fond, prima "revoluție de catifea" din secolul al XX-lea, pentru că permite depășirea concepțiilor și

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
a activat în sens transversal față de granițele sale este reprezentat de convergența față de o idee a metodei constituente, o metodă pentru "construirea" democrației 97. Este vorba despre o metodă caracterizată de unele elemente foarte diferite de acelea pe care tradiția constituționalismului clasic le lasă moștenire democrațiilor liberale naționale. Dacă în acestea din urmă principiul legalității și principiul de separare a puterilor erau pilonii ordinii Statului constituțional, într-o governance democratică a Uniunii Europene ambele sunt juxtapuse unei viziuni "participative" a puterii

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
a acțiunii statului, independent de obiectivele pe care le are în vedere și pentru care acționează. Modelul european rezultă a fi, de aceea, o ancoră "potrivită" (March, Olsen, 1989) pentru articularea discursului construirii statului un discurs intrinsec constitutiv-identitar în termenii constituționalismului liberal. Inițial, această ancorare s-a făcut fără a se ține seama de diversitatea funcțiilor pe care mașina statului trebuie să le desfășoare în fiecare dintre ȚECE. Cu alte cuvinte, cât trebuie să intervină statul pe piață și câtă prioritate

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
pentru Consiliul Europei = Drepturile omului + Rule of law + Democrația pluralistă Democrația + Rule of law + Drepturile omului + Protecția minorităților = Identitatea europeană în funcție de criteriile de la Copenhaga (criterii politice) Fig. 3.1 Ancorarea semantică a criteriilor de la Copenhaga în discursul Consiliului Europei Tema constituționalismului se compune din trei argumente. Primul este legat de tradiția Rechsstaat. De subliniat faptul că statul este legitimat pentru că acționează în limitele definite ex ante de legea constituțională. Cel de-al doilea pune accentul pe principiul separării puterilor. Cel de-

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
este legat de tradiția Rechsstaat. De subliniat faptul că statul este legitimat pentru că acționează în limitele definite ex ante de legea constituțională. Cel de-al doilea pune accentul pe principiul separării puterilor. Cel de-al treilea, în schimb, deschide un constituționalism care se manifestă prin controlul constituționalității legilor și a regulamentelor în interpretarea normelor și principiilor fundamentale din partea unui organ specific și specializat, Curtea Constituțională, care se acordă perfect cu poziția exprimată de Consiliul Europei: Constituția este norma supremă a statului

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
Chiar dacă nu există o indicație precisă asupra formei de guvernare adoptate, totuși lipsa de garanții și de control asupra funcției executive este văzută ca un indicator al unui nivel scăzut de democrație. Este vorba de a acorda atenție, în afara valorilor constituționalismului liberal înrădăcinate în tradiția juridică și instituțională europeană, și specificității țărilor foste comuniste, în care regimul precedent adoptase o formă de guvernare organizată în jurul funcției proeminente a executivului, perceput ca instrumentul instituțional cel mai adecvat pentru a aplica pe întreg

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
principiu care pune temeliile bunei organizări a Uniunii Europene. Mecanismele supuse controlului aplicării depind atât de desfășurarea funcției politice a organelor legislative naționale (ex ante), cât și de activarea instrumentelor jurisdicționale ex post. Este vorba de un indicator al concepției constituționalismului care, dincolo de definițiile formale, prevede o mare marjă de interpretare politică în aplicarea principiilor constituționale. O astfel de interpretare este legitimată atât de instanțele parlamentare naționale de adunările reprezentative ale popoarelor naționale care locuiesc în cadrul Uniunii Europene -, cât și de

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
parlamentelor naționale în termen de zece zile, în același timp cu transmiterea acestora către guverne. Accentul asupra discursului referitor la instrumentele de tip judiciar pentru definirea sau, mai bine spus, pentru redefinirea cadrelor de competență între nivelurile de guvernare poartă constituționalismul european către un model mai apropiat de cel al Statelor Unite 207. Accentul pe dimensiunea judiciară este reprezentat și în argumentațiile făcute de grupul pentru Spațiul de libertate, securitate și justiție. Grupul deschide referatul final vorbind despre necesitatea "câștigării susținerii din partea

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
legată și de respectarea drepturilor cetățenilor și de principiul nediscriminării (articolele 12 și 13 din TCE). După cum se poate observa, parlamentele naționale sunt gândite ca structuri de echilibru ale puterilor instituțiilor comunitare. Este vorba de o temă care reia temele constituționalismului, în măsura în care introduce în procesul decizional european puncte nodale unde se situează puterile de veto, a căror sarcină este de a controla aplicarea principiilor fundamentale ale constituției. Din punct de vedere decizional, soluția propusă de discursul european prevede o "responsabilitate împărtășită

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
Europeană de Justiție. Cu alte cuvinte, ultima instanță pentru sistematizarea și clarificarea sistemului de governance este reprezentată de interpretarea normativă a Curții Europene de Justiție. Este vorba, după cum am mai amintit, de o experiență instituțională care confirmă tendința către un constituționalism care se folosește cu ușurință de principiile și conținuturile sale fondatoare 210, atribuind o semnificație concretă principiilor și normelor constitutive ale ordinii politice prin uzul acestora (Zagrebelsky, 1990). Concilierea între principiul constituțional și principiul democratic poate surveni, ținând seama de

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
care orientează atât acțiunea Uniunii în interiorul granițelor sale în privința propriilor săi cetățeni, cât și acțiunea Uniunii pe scena internațională este reprezentată de respectarea valorilor și principiilor fundamentale grupate în convențiile internaționale asupra drepturilor omului 212. În cadrul Europei, de altfel, tradițiile constituționalismului din fiecare stat membru au fost luate în considerare drept referințe istorice și experiențe instituționale care garantează deplina protejare a drepturilor cetățenilor și la nivel național. Tema drepturilor este prezentă în documentele elaborate de grupul pentru Cartă (grupul II), de

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
lor; promovarea desfășurării armonioase a procedurilor jurisprudențiale ale curților constituționale care acționează în spațiul european 215. Nu trebuie să fie subevaluat recursul la patrimoniul constituțional comun, împărtășit de statele membre. Dat fiind că există încă divergențe în cadrul diferitelor experiențe de constituționalism reprezentate de statele membre ale Uniunii Europene, piatra de temelie care permite coordonarea între sursele normative naționale și interpretările în materie de drepturi fundamentale se identifică cu funcțiile nivelului jurisdicțional european 216. Importanța coordonării transnaționale este reliefată și de grupul

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
distincție în acest caz între proiectele subcapitolului "good governance" și acelea din subcapitolul "rule of law și instituții". Proiectele finanțate de Comisie pentru promovarea democrației sunt un instrument pentru răspândirea discursului asupra valorilor, normelor și soluțiilor politice, în conformitate cu prevederile legislației constituționalismului european. Prin aceste proiecte, acele élites politice, administrative și juridice ale statelor beneficiare folosesc nu numai resursele menite să stimuleze însușirea și socializarea -, dar și stimulente pentru accederea în arenele în care standardele internaționale sunt elaborate și împărtășite. Elitele sunt

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
agenda instituțională și de modul în care sunt justificate de către policy makers înaintea stakeholders. De fapt, modul în care au fost definite democrația și legitimitatea politică ale Uniunii Europene prin clustere de concepte ancorate în discursul internațional și în tradiția constituționalismului occidental a influențat și definirea strategiilor de capacity building îndreptate spre actorii-target, considerați, conform discursului de policy, drept elemente cruciale în construirea unei democrații legitime. După cum s-a văzut, definirea semnificației "democrației legitime" este un rezultat compus al combinației între

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
și valorile cu care Europa își propune să se manifeste în exterior în calitate de actor promotor al democrației. În această perspectivă, și acțiunile de politică externă ale Uniunii Europene par să-și extragă legitimitatea din referințele normative înrădăcinate în tradiția de constituționalism liberal și în patrimoniul dreptului internațional (Cederman, 2001). Un discurs care, în măsura în care poate să reprezinte un teren argumentativ ce poate fi ușor împărtășit și care poate să răspundă ușor exigențelor etice ale opiniei publice internaționale, lasă deschise spațiile în cadrul cărora

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
Pentru o analiză critică, vezi Cohen, Arato (1992). 5 Faptul că democrațiile directe sunt de preferat celor care se folosesc de instituții de reprezentare și de delegare este argumentat de Cohen, Sabel (1997). 6 Pentru o reflecție asupra diferenței dintre constituționalismul antic și cel modern, vezi McIlwain (1940). 7 Acesta este cu adevărat independent de faptul că reprezentanții aparțin unor partide politice sau sunt reprezentanți ai societății civile organizate. Din acest punct de vedere, cele două forme de democrație, ceea reprezentativă

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
a democrației de tip "minim" sau procedural. În fapt, tutela drepturilor civile și politice care sunt identificate cu nucleul de drepturi cu matrice liberală necesită o acțiune pozitivă din partea actorului public, în măsura în care instituțiile de resort necesită resurse (Panebianco, 2004). 36 Constituționalismul nu prevede, în sine, nici scrierea unei constituții, nici elaborarea unei Carte a drepturilor fundamentale. Constituționalismul anglo-saxon se remarcă prin lipsa unei constituții scrise care, în schimb, pare să aibă o funcție de legitimare în democrațiile care se nasc din procesele

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
identificate cu nucleul de drepturi cu matrice liberală necesită o acțiune pozitivă din partea actorului public, în măsura în care instituțiile de resort necesită resurse (Panebianco, 2004). 36 Constituționalismul nu prevede, în sine, nici scrierea unei constituții, nici elaborarea unei Carte a drepturilor fundamentale. Constituționalismul anglo-saxon se remarcă prin lipsa unei constituții scrise care, în schimb, pare să aibă o funcție de legitimare în democrațiile care se nasc din procesele de ruptură cu regimurile precedente de tip non-democratic (Schedler et al., 1999). Constituția scrisă a fost

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
fundamentale, cât și de ponderea pe care această dezbatere o are asupra imaginii proiectate de Uniune în exterior. Mai presus de orice, Comisia Europeană s-a făcut promotoarea unui model de democrație care combină într-o compoziție inedită elemente de constituționalism liberal egalitate înaintea legii, drepturi civile și politice cu elemente ale unei democrații cu caracter "discursiv", al cărei conținut pare să fie determinat prin dialog, schimb de argumente între instituții și cetățeni (Eriksen, Weigård, 2003). 96 Discursul președintelui Comisiei Europene

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
acestei activități de monitorizare, Consiliul Europei a intrat în contact cu o parte a elitelor politice și juridice din ȚECE, în special în țările din Europa Centrală, unde regimul comunist nu eliminase tradiția consolidată din punct de vedere istoric a constituționalismului liberal (Sadurski, 2003a; Piana, 2005a). 111 Acțiunea Uniunii Europene în materie de comerț exterior se legitimează prin articolele 131-134 ale Tratatului de la Maastricht. 112 Studierea etapei de agenda setting care are loc între 1989 și 1993 trebuie să țină seama

Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]