9,983 matches
-
astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia. Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia instanța de contencios constituțional "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepția urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194006_a_195335]
-
seama și de interesele minorilor." Textul constituțional invocat ca fiind încălcat este cel al art. 26 privind viața intimă, familială și privată. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, observăm că textele de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și cu o motivare identică. Astfel, prin Decizia nr. 156 din 26 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 24 aprilie 2008, Curtea a constatat că dispozițiile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209404_a_210733]
-
este același cu cel aplicabil chiriașilor care au încheiat contracte de închiriere în temeiul dispozițiilor Codului civil. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 în ansamblu, precum și textele criticate în cauza de față au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 790 din 27 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, și prin Decizia nr. 256 din 20 martie 2007 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212230_a_213559]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, și prin Decizia nr. 256 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 3 mai 2007, Curtea a statuat în sensul constituționalității acestor prevederi de lege. În aceste decizii Curtea a reținut că măsurile de protecție a chiriașilor, instituite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 , își au temeiul în art. 47 alin. (1) și în cele ale art. 135
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212230_a_213559]
-
au ca obiect obligarea vreunei părți la plata cheltuielilor de judecată, stabilirea acestei obligații, precum și cuantumul ei, constituind atributul exclusiv al instanței judecătorești. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constată că dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate sub aspectul încălcării principiilor constituționale al liberului acces la justiție și al dreptului la apărare. Astfel, prin Decizia nr. 346 din 18 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 27 octombrie 2003, Curtea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156215_a_157544]
-
aspectul încălcării principiilor constituționale al liberului acces la justiție și al dreptului la apărare. Astfel, prin Decizia nr. 346 din 18 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 27 octombrie 2003, Curtea a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale criticate. Cu acel prilej, s-a reținut că "art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă reglementează posibilitatea instanței de a suspenda executarea silită până la soluționarea contestației la executare dacă se depune o cauțiune al cărei cuantum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156215_a_157544]
-
din 16 decembrie 2011. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea constată că este competentă să exercite controlul de constituționalitate cu privire la dispozițiile art. 418 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, care continuă să își producă efectele față de autorul excepției de neconstituționalitate și după ieșirea lor din vigoare, potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239730_a_241059]
-
Secțiile Unite Articolul 9 Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție au competența de judecată prevăzută de lege, precum și următoarele atribuții: a) soluționează, în condițiile legii, sesizările privind schimbarea jurisprudenței Curții; ... b) sesizează, cănd consideră necesar, Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității legii, înainte de promulgare; c) desemnează, prin vot secret, judecătorii Curții care vor candida, potrivit legii, la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii; ... d) completează și modifică prezentul Regulament de organizare și funcționare a Curții Supreme de Justiție; ... e) dezbate problemele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109015_a_110344]
-
viitor și nu retroactiv. Cu privire la pretinsa critică de neconstituționalitate a art. 10 prin raportare la art. 44 din Constituție, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, menționează că problema de drept a plății eșalonate a mai fost supusă controlului de constituționalitate în raport cu critici similare, iar Curtea a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale care prevăd măsuri de eșalonare. De asemenea, relevante în aceasta cauză sunt și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a apreciat că "Plafonarea despăgubirilor și eșalonarea lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
neconstituționalitate a art. 10 prin raportare la art. 44 din Constituție, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, menționează că problema de drept a plății eșalonate a mai fost supusă controlului de constituționalitate în raport cu critici similare, iar Curtea a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale care prevăd măsuri de eșalonare. De asemenea, relevante în aceasta cauză sunt și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a apreciat că "Plafonarea despăgubirilor și eșalonarea lor pe o perioadă mai lungă ar putea să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
în termenele prevăzute de lege, iar suspendarea executării silite reprezintă efectul legal inerent al plății eșalonate, stabilite de legiuitor. 27. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, sens în care precizează că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor celor prevăzuți de ipoteza normei după intrarea acesteia în vigoare, având domeniul lor propriu de aplicare. Un act normativ nou (în speță, Legea nr. 164/2014 ) nu face altceva decât să refuze supraviețuirea anumitor dispoziții din legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție privind dreptul la respectarea bunurilor. 32. Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, și Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, astfel încât și din acest punct de vedere este justificată instituirea unui termen de 5 ani pentru eșalonarea plății despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 290/2003 și Legii nr. 9/1998 . 37. În ceea ce privește constituționalitatea eșalonării plății unor sume datorate de stat, Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 897 din 25 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 1.533
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la situația de față, inegalitatea de tratament juridic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
ansamblu prevederile Legii nr. 146/1997 prin faptul că instituie plata unor anumite taxe judiciare de timbru pentru a avea acces la justiție. În acest context, arată că prevederile Legii nr. 146/1997 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 881/2008 sau Decizia nr. 657/2010 , prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. În raport cu criticile formulate, Guvernul reține că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992 , text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
juridică nu poate fi beneficiara ajutorului. De pildă, nu poate beneficia de ajutor o persoană juridică ce desfășoară activități comerciale sau o persoană juridică - instituție publică. Prin această decizie, Curtea a statuat, totodată, că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate, potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar, reprezintă opțiunea legiuitorului român, în concordanță cu transpunerea prevederilor Directivei 2003/8/ CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
și funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele: Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor de lege criticate. Autorii sesizării se referă la neconstituționalitatea Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008 , în ansamblu, însă, în realitate, criticile vizează doar dispozițiile art. II pct. 1., cuprinse la articolul unic punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205172_a_206501]
-
și prealabilă despăgubire." ... Autorii sesizării susțin, în esență, că prevederile criticate contravin acestor dispoziții constituționale, deoarece reglementează un transfer silit de proprietate din patrimoniul Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor "România Film". A. În scopul exercitării controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională reține că Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor "România Film" este titulara dreptului de administrare asupra bunurilor imobile din patrimoniul său, iar nu titulara dreptului de proprietate. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 530/1991 privind înființarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205172_a_206501]
-
din administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «Româniafilm» în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale și în administrarea autorităților publice locale, prin hotărâre a Guvernului, cu obligația păstrării obiectului de activitate prevăzut în hotărâre." B. Examinarea criticii de constituționalitate Așa cum rezultă din cele expuse mai sus, sălile și grădinile de spectacol cinematografic s-au aflat în proprietatea privată a statului și în administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «Româniafilm». Analizând legea criticată, în ansamblu, Curtea constată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205172_a_206501]
-
mai sus, sălile și grădinile de spectacol cinematografic s-au aflat în proprietatea privată a statului și în administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «Româniafilm». Analizând legea criticată, în ansamblu, Curtea constată că dispozițiile supuse controlului de constituționalitate reprezintă o măsură legislativă pentru satisfacerea interesului public general privind accesul la cultură, prin care se dispune, pe de o parte, trecerea sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic din administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor "Româniafilm" în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205172_a_206501]
-
principală este avertismentul. Asemenea critici, privind interpretarea și aplicarea legii în raport de situațiile de fapt, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Competența de a aprecia dacă, în cauză, legea a fost corect interpretată și aplicată revine instanțelor de judecată, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. De altfel, în același sens Curtea Constituțională s-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200349_a_201678]
-
363/2000 al Judecătoriei Raducaneni, județul Iași. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca fiind neîntemeiată, precizând că asupra constituționalității dispozițiilor art. 37 și 52 din Decretul nr. 328/1966 , republicat, Curtea s-a mai pronunțat, respingând excepțiile. Se invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 142 din 5 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136791_a_138120]
-
ale persoanei, garantate prin art. 22 din Constituție, ci, dimpotrivă, are ca finalitate tocmai apărarea acestor valori. De altfel, dispozițiile art. 37 alin. 3 și ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966 , republicat, au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională stabilind că aceste dispoziții sunt conforme prevederilor Legii fundamentale. De exemplu, prin Decizia nr. 142 din 5 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000, Curtea Constituțională a respins excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136791_a_138120]
-
asemenea, încălcarea prevederilor art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 22 din Legea nr. 10/2001 au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 388 din 9 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 12 iunie 2006, Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate privind aceste prevederi, a reținut că recunoașterea sine die a posibilității persoanei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184435_a_185764]