15,474 matches
-
alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind calitatea legilor, precum și în art. 125 alin. (2) cu referire la transferul judecătorilor. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai analizat constituționalitatea textelor de lege criticate, prin prisma unor critici identice. Prin Decizia nr. 454 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 24 iulie 2020, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
libertăților fundamentale, precum și celor ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai examinat constituționalitatea prevederilor criticate în prezenta cauză prin Decizia nr. 605 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017, Decizia nr. 467 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
adițional la aceasta. ... 19. Totodată, Curtea a reținut că motivarea excepției are în vedere mai degrabă o problemă de interpretare a textelor de lege criticate, la nivelul practicii judiciare, aspect ce nu se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art.
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
se circumscrie în mod strict sferei controlului de constituționalitate. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție, iar această interpretare trebuie să fie una general acceptată, putându-se realiza fie prin pronunțarea, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a unor hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului. Apreciază că instanța constituțională este competentă să analizeze, în cadrul controlului de constituționalitate a priori ce privește legea de aprobare, însăși îndeplinirea de către ordonanță a prevederilor constituționale. În cadrul acestui control de constituționalitate se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului. Apreciază că instanța constituțională este competentă să analizeze, în cadrul controlului de constituționalitate a priori ce privește legea de aprobare, însăși îndeplinirea de către ordonanță a prevederilor constituționale. În cadrul acestui control de constituționalitate se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța aprobată de Parlament. ... 4. O primă critică de neconstituționalitate vizează dispozițiile art. 2 lit. b) și
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
analizeze, în cadrul controlului de constituționalitate a priori ce privește legea de aprobare, însăși îndeplinirea de către ordonanță a prevederilor constituționale. În cadrul acestui control de constituționalitate se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța aprobată de Parlament. ... 4. O primă critică de neconstituționalitate vizează dispozițiile art. 2 lit. b) și c), ale art. 3 alin. (7), ale art. 7 alin. (7) și ale art.
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
priori ce privește legea de aprobare, însăși îndeplinirea de către ordonanță a prevederilor constituționale. În cadrul acestui control de constituționalitate se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța aprobată de Parlament. ... 4. O primă critică de neconstituționalitate vizează dispozițiile art. 2 lit. b) și c), ale art. 3 alin. (7), ale art. 7 alin. (7) și ale art. 10 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
Social Democrat și deputați neafiliați. Având în vedere că, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, au dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori „un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori“, condiția de admisibilitate privind titularul dreptului de sesizare este îndeplinită doar dacă este respectat numărul prevăzut de lege pentru fiecare dintre cele două
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
din 6 iunie 2019. Distinct de acest aspect, instanța consideră că pretinsa aplicare eronată a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 prin raportare la Legea-cadru nr. 284/2010 ține de aplicarea legilor în timp și nu ridică o chestiune de constituționalitate. ... 46. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... 47
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
57. Cu referire la critica raportată la pretinsa discriminare a autorilor excepției generată de practica neunitară a instanțelor judecătorești, Curtea constată că, în fapt, aceasta ridică problema unei eventuale aplicări discriminatorii a unei norme de drept primar și nu de constituționalitate a înseși normei de drept primar. Or, potrivit art. 142-146 din Constituție, care delimitează competențele Curții Constituționale și procedura de urmat în exercitarea acestora, instanța constituțională nu are și atribuția de a verifica modul de aplicare a legii de către
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
asupra procedurilor de cercetare disciplinară a magistraților, în condițiile în care inspectorul-șef are atribuții concrete în procedura disciplinară, confirmând rezoluțiile inspectorului judiciar (...)“, apreciind astfel că are obligația constituțională de a edicta în acest domeniu. ... 79. Date fiind condițiile de constituționalitate în care se realizează delegarea legislativă a Guvernului, astfel cum sunt prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, ordonanța de urgență nu poate fi apreciată ca fiind o alternativă aflată la discreția Executivului care ar avea astfel libertatea de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
mai sus menționată. 29. Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, astfel că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative în controlul a priori de constituționalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat. Or, în cazul de față, ulterior publicării în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
cadrul procesului penal, claritatea și previzibilitatea normei pe care se presupune că acuzații au încălcat-o este de esența asigurării dreptului la un proces echitabil și a respectării principiului nulla poena sine lege. Or, textul de lege supus controlului de constituționalitate nu cuprinde niciun indiciu privind condițiile care ar putea permite aprecierea conduitei alese. ... 10. În ceea ce privește coroborarea textului de lege criticat cu dispozițiile art. 297 din Codul penal, se arată că, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
titlul VII al Legii nr. 247/2005, rezultă că dispoziția a cărei neconstituționalitate s-a criticat continuă să producă efecte juridice și după ieșirea sa din vigoare, astfel că, deși abrogat, textul de lege criticat poate forma obiect al controlului de constituționalitate, ținând cont de cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
prin care a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. ... 17. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin.
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârșirii infracțiunii“. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că motivarea acesteia vizează, în esență, pretinsa lipsă de precizie și claritate a textului de lege supus controlului de constituționalitate, care nu ar permite destinatarului normei să își conformeze comportamentul astfel încât să se încadreze în prescripțiile acesteia, cu referire, pe de o parte, la membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care nu pot cunoaște conduita pe care trebuie să
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
controlul aplicării legislației din domeniul restituirii proprietăților. ... 24. În acest context legislativ, determinarea modului în care membrii Comisiei Centrale și-au îndeplinit atribuțiile specifice este o problemă de interpretare și aplicare a legii la speță, ce excedează sferei controlului de constituționalitate. Din aceleași motive, nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate argumentată prin invocarea celor statuate prin Decizia 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, în sensul că
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
a excepției de neconstituționalitate este irelevant în cauză. Invocarea unor eventuale vicii de neconstituționalitate prin prisma situației unei cu totul alte categorii de persoane decât cea din care face parte autorul excepției nu poate fi reținută în cadrul controlului de constituționalitate, neexistând necesara legătură cu soluționarea cauzei în cursul căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, impusă de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în acest sens, mutatis mutandis, și Decizia nr. 1.519 din 15
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
structura excepției de neconstituționalitate, a statuat, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că acesta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății și ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, analizând dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, Curtea, prin Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
stării de alertă sau prelungirea acesteia, dacă măsurile sunt dispuse pentru termenul limitat prevăzut de lege, precum și dacă respectă exigențele constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. ... 27. Or, așa cum Curtea a constatat cu prilejul analizării constituționalității art. 72 din Legea nr. 55/2020, dispozițiile acestui act normativ nu asigură un acces efectiv la justiție, întrucât persoanele interesate să conteste în contencios administrativ o hotărâre a Guvernului de declarare sau prelungire a stării de alertă nu au posibilitatea
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
Social Democrat și deputați neafiliați. Având în vedere că, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, au dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori „un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori“, condiția de admisibilitate privind titularul dreptului de sesizare este îndeplinită doar dacă este respectat numărul prevăzut de lege pentru fiecare dintre cele două
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]