1,368 matches
-
va alege un președinte, doi vicepresediti și 2 secretari își va adopta un regulament de funcționare. Hotărîrile în cadrul comisiei se iau cu votul majorității membrilor săi. Articolul 9 Comisia de redactare a proiectului de Constituție va elabora și prezența Adunării Constituante, într-o primă etapă, principiile și structura pe capitole ale viitorului proiect de Constituție. După aprobarea acestora, comisia va redacta textul integral al fiecărui capitol, care va fi supus spre dezbatere și aprobare Adunării Constituante. Articolul 10 Pentru asigurarea corelării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
va elabora și prezența Adunării Constituante, într-o primă etapă, principiile și structura pe capitole ale viitorului proiect de Constituție. După aprobarea acestora, comisia va redacta textul integral al fiecărui capitol, care va fi supus spre dezbatere și aprobare Adunării Constituante. Articolul 10 Pentru asigurarea corelării textelor proiectului de Constituție, după închiderea fazei de discutare și aprobare a acestuia, Adunarea Constituanta va relua în dezbatere acele dispoziții sau necorelari impuse de modificările ce s-au adus proiectului pe parcursul discutării acestuia. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
După aprobarea acestora, comisia va redacta textul integral al fiecărui capitol, care va fi supus spre dezbatere și aprobare Adunării Constituante. Articolul 10 Pentru asigurarea corelării textelor proiectului de Constituție, după închiderea fazei de discutare și aprobare a acestuia, Adunarea Constituanta va relua în dezbatere acele dispoziții sau necorelari impuse de modificările ce s-au adus proiectului pe parcursul discutării acestuia. Articolul 11 Adunarea Constituanta se întrunește pentru a dezbate și adoptă proiectul Constituției României la data și orele pe care le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
Pentru asigurarea corelării textelor proiectului de Constituție, după închiderea fazei de discutare și aprobare a acestuia, Adunarea Constituanta va relua în dezbatere acele dispoziții sau necorelari impuse de modificările ce s-au adus proiectului pe parcursul discutării acestuia. Articolul 11 Adunarea Constituanta se întrunește pentru a dezbate și adoptă proiectul Constituției României la data și orele pe care le va stabili Comitetului Adunării Constituante. În funcție de necesități, acesta va putea fixă că dezbaterile să aibă loc de mai multe ori pe săptămînă. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
acele dispoziții sau necorelari impuse de modificările ce s-au adus proiectului pe parcursul discutării acestuia. Articolul 11 Adunarea Constituanta se întrunește pentru a dezbate și adoptă proiectul Constituției României la data și orele pe care le va stabili Comitetului Adunării Constituante. În funcție de necesități, acesta va putea fixă că dezbaterile să aibă loc de mai multe ori pe săptămînă. Articolul 12 Cu exceptia votării finale a proiectului de Constituție, prin vot nominal, pentru care este necesară o majoritate calificată de două treimi din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
aibă loc de mai multe ori pe săptămînă. Articolul 12 Cu exceptia votării finale a proiectului de Constituție, prin vot nominal, pentru care este necesară o majoritate calificată de două treimi din numărul total al deputaților și senatorilor ce compun Adunarea Constituanta, toate celelalte hotărîri ale acesteia se iau cu majoritatea de voturi din totalul membrilor ei, afară de cazul în care prezentul regulament nu prevede altfel. Dezbaterea în Adunarea Constituanta a Tezelor pentru elaborarea proiectului de Constituție a României se face pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
două treimi din numărul total al deputaților și senatorilor ce compun Adunarea Constituanta, toate celelalte hotărîri ale acesteia se iau cu majoritatea de voturi din totalul membrilor ei, afară de cazul în care prezentul regulament nu prevede altfel. Dezbaterea în Adunarea Constituanta a Tezelor pentru elaborarea proiectului de Constituție a României se face pe titluri și capitole. Prin Teza, în sensul prezentului regulament, se înțelege textul fiecărui punct din anteproiectul Comisiei de redactare a proiectului de Constituție a României. Pot prezenta propuneri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
regulament, se înțelege textul fiecărui punct din anteproiectul Comisiei de redactare a proiectului de Constituție a României. Pot prezenta propuneri și observații asupra tezelor grupurile parlamentare din Senat și Adunarea Deputaților prin 1-3 reprezentanți. În mod excepțional, cu acordul Adunării Constituante, presedintele adunării poate acorda cuvântul la incate 1-2 reprezentanți ai grupurilor parlamentare, atunci cînd se ivesc probleme deosebite ce implică clarificări sau dezbateri suplimentare. Președintele Adunării Constituante va acorda cuvântul și la câte un deputat sau senator din formațiunile sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
Senat și Adunarea Deputaților prin 1-3 reprezentanți. În mod excepțional, cu acordul Adunării Constituante, presedintele adunării poate acorda cuvântul la incate 1-2 reprezentanți ai grupurilor parlamentare, atunci cînd se ivesc probleme deosebite ce implică clarificări sau dezbateri suplimentare. Președintele Adunării Constituante va acorda cuvântul și la câte un deputat sau senator din formațiunile sau partidele politice care nu au aderat la un grup parlamentar. Înaintea prezentării poziției grupurilor parlamentare, membrii ai Comisiei de redactare a proiectului de Constituție vor da explicații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
comisia. Grupurile parlamentare își exprima opinia în ordinea rezultată din tragerea la sorți pentru fiecare titlu în parte, asigurându-se alternanta câte unui reprezentant din cei prevăzuți la alin. 3 din prezenta hotărîre. După prezentarea poziției grupurilor parlamentare, presedintele Adunării Constituante poate consulta Comisia de redactare a proiectului de Constituție asupra propunerilor formate în cadrul dezbaterilor. Propunerile și observațiile vor fi supuse aprobării în următoarea ordine: a) propunerile și observațiile care implică modificările conținutului tezei; ... b) propunerile și observațiile de eliminare totală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
tezei; ... b) propunerile și observațiile de eliminare totală a tezei; ... c) propunerile și observațiile care implică modificarea formulărilor, cum sînt adăugiri, eliminări de termeni sau alte asemenea, rămîn în atenția comisiei, în vederea redactării proiectului de Constituție. ... Se supune aprobării Adunării Constituante fiecare teza în parte. Fiecare grup parlamentar poate propune Comitetului Adunării Constituante că pentru aprobarea anumitelor teze să se adopte procedura votului secret. Comitetul va examina propunerea și o va supune, cu recomandarea să, dezbaterii Adunării Constituante. Articolul 13 În măsura în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
și observațiile care implică modificarea formulărilor, cum sînt adăugiri, eliminări de termeni sau alte asemenea, rămîn în atenția comisiei, în vederea redactării proiectului de Constituție. ... Se supune aprobării Adunării Constituante fiecare teza în parte. Fiecare grup parlamentar poate propune Comitetului Adunării Constituante că pentru aprobarea anumitelor teze să se adopte procedura votului secret. Comitetul va examina propunerea și o va supune, cu recomandarea să, dezbaterii Adunării Constituante. Articolul 13 În măsura în care prevederile prezentului regulament nu sînt îndestulătoare, ele se completează cu dispozițiile corespunzătoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
supune aprobării Adunării Constituante fiecare teza în parte. Fiecare grup parlamentar poate propune Comitetului Adunării Constituante că pentru aprobarea anumitelor teze să se adopte procedura votului secret. Comitetul va examina propunerea și o va supune, cu recomandarea să, dezbaterii Adunării Constituante. Articolul 13 În măsura în care prevederile prezentului regulament nu sînt îndestulătoare, ele se completează cu dispozițiile corespunzătoare cuprinse în regulamentele Adunării Deputaților și Senatului. Articolul 14 Prezentul regulament se aprobă cu votul majorității membrilor Adunării Constituante. ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
supune, cu recomandarea să, dezbaterii Adunării Constituante. Articolul 13 În măsura în care prevederile prezentului regulament nu sînt îndestulătoare, ele se completează cu dispozițiile corespunzătoare cuprinse în regulamentele Adunării Deputaților și Senatului. Articolul 14 Prezentul regulament se aprobă cu votul majorității membrilor Adunării Constituante. ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127661_a_128990]
-
a doua problemă care trebuie clarificată este de a stabili conținutul noțiunii de "drepturi electorale". Drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor. Deși drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție, legiuitorul constituant a inserat distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală, categoria drepturilor electorale, pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională. Rezultă, așadar, că sfera drepturilor electorale este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204994_a_206323]
-
alin. (5) din Constituție 53. Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 111 alin. (1) teza finală din Constituție, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
caracterul suficient al resurselor financiare, rezultă că aceasta are doar competența de a verifica, prin raportare la art. 138 alin. (5) din Constituție, dacă pentru realizarea cheltuielii bugetare a fost indicată sursa de finanțare. În acest sens, Curtea reține că constituantul originar nu a avut ca rațiune edictarea art. 138 alin. (5) din Constituție numai în sensul că, dacă propunerea sau proiectul de lege se va referi la bugetul de stat sau la bugetul vreunui ordonator de credite, cerința constituțională ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
a fost comunicată președinților celor două Camere al Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, dacă în cazul privării de libertate constituantul român a dorit să impună cât mai riguros în Legea fundamentală condițiile în care se poate dispune, pentru alte măsuri luate de organul judiciar în cursul procesului penal a lăsat la aprecierea legiuitorului reglementarea modului și a condițiilor prin care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171519_a_172848]
-
incluse în acest sistem centralizat și unitățile sanitare publice cu paturi din subordinea acestora." Încălcarea principiului egalității s-ar putea pune în discuție numai dacă instituirea unor astfel de măsuri ar crea discriminări între cetățeni, potrivit criteriilor stabilite de legiuitorul constituant. De aceea, Curtea constată că acest principiu nu este aplicabil tezei cuprinse în norma juridică a cărei neconstituționalitate se susține. 3. În ceea ce privește încălcarea prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (4) și art. 138 alin. (4), autorii sesizării consideră că prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253071_a_254400]
-
Naționale pentru Turism, în subordinea Guvernului României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007, arătându-se că, potrivit interpretării Curții, competențele celor două autorități - Guvernul și Parlamentul - sunt delimitate fără echivoc de legiuitorul constituant. Autoritățile administrative autonome pot fi înființate doar de Parlament, prin lege organică, în timp ce înființarea organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor este de competența exclusivă a Guvernului, sub condiția existenței unei baze legale și a avizului Curții de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217335_a_218664]
-
reglementare, nici al structurii, aspect reținut de altfel și de Curtea Constituțională în jurisprudența sa anterioară ( Decizia nr. 298 din 29 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006). Câtă vreme legiuitorul constituant nu a înțeles să facă distincție, rămâne la latitudinea Guvernului să contureze dimensiunile și conținutul proiectului de lege. Nicio normă constituțională nu împiedică așadar Guvernul să promoveze, pe această cale, un proiect de lege prin care să reorganizeze organele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217335_a_218664]
-
Constituția conține prevederi explicite numai cu privire la cea de-a treia, exercitarea căilor de atac. Astfel, potrivit prevederilor art. 128, "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". De aici rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre expres dreptul Ministerului Public de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești. În acord cu aceste prevederi constituționale art. 45 alin. 5 din Codul de procedură civilă prevede că " Procurorul poate, în condițiile legii, să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141857_a_143186]
-
Constituție, potrivit cărora "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime". Este consacrată astfel o componentă de bază a principiului disponibilității, si anume dreptul persoanei interesate de a sesiza instanțele judecătorești. Legiuitorul constituant a considerat acest drept ca fiind strâns legat de voință persoanei ce se pretinde vătămată în drepturile sau interesele sale legitime. Această rezultă din faptul că, în timp ce prevederile art. 128 din Constituție consacră expres dreptul procurorului de a exercita căile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141857_a_143186]
-
de a exercita căile de atac, nici un alt text constituțional nu prevede posibilitatea procurorului de a porni procesul civil, iar dispozițiile art. 21 fac referire numai la persoana interesată, în ceea ce privește momentul inițial al sesizării instanței. Apare astfel evidență voința legiuitorului constituant că declanșarea procesului civil să fie atributul persoanei interesate. Altfel spus, declanșarea procesului civil reprezintă o chestiune privată, iar ulterior, o dată sesizate instanțele de judecată, procesul civil capătă un caracter public. Din acest motiv participarea în cadrul unui proces civil deja
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141857_a_143186]
-
trebuit redactat prin raportare la Constituția din 1991 și nu prin asimilarea unor reglementări anterioare, edictate în momente în care legiuitorul nu era constrâns de o dispoziție constituțională similară celei înscrise în textul actual al art. 130 alin. (1). Legiuitorul constituant a înțeles să confere procurorului un anumit rol în reprezentarea intereselor generale ale societății, din moment ce a așezat dispozițiile referitoare la Ministerul Public în capitolul referitor la lt; lt;Autoritatea judecătorească gt; gt; și nici o lege organică sau ordinară nu poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141857_a_143186]