641 matches
-
a oamenilor normali, plasați în condiții anormale”. Spre deosebire de definiția lui Sellin, cea a lui Merton face o trimitere implicită la două caracteristici definitorii ale devianței, și anume relativitatea și universalitatea comportamentului deviant: fiecare dintre noi, aflat într-o situație frustrantă, constrângătoare sau doar inedită, poate reacționa printr-o conduită deviantă. Este suficient să ne gândim la situații cotidiene pentru a înțelege cum un act deviant devine o reacție normală: graba care ne face să traversăm străzile prin locuri nepermise, deci să
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
punct de vedere etiologic, relația dintre cele două tipuri de evaziune este una asimetrică, ce reliefează ponderea mai mare a factorului familial;explicația acestei asimetri provine din faptul că elevul petrece mai mult timp în familie, socializarea primară fiind mai constrângătoare și mai eficientă decât cea de tip școlar. Pe de altă parte, un elev poate fi relativ satisfăcut de relațiile sale cu părinții, dar poate avea dificultăți de adaptare școlară, determinate de unele atitudini de respingere din partea profesorilor sau/și
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
răsucire a protagonistului. Conflictul se „rezolvă” prin cumpărarea de către „generosul” stat comunist a casei lui Simion Albu, pentru ca aceasta să fie expusă la Muzeul Satului din București. Este prețul plătit de dramaturg, în contextul tot mai apăsător politic și mai constrângător artistic al deceniului al optulea. S. dorea să ofere o alternativă ficțională, dramaturgică la istoriografia oficială, recuperând documentar și înfățișând momente de cumpănă sau de izbândă națională. Cu un bun instinct artistic, el alege ceasuri istorice în care cele două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
scontat în peisajul culturii europene în momentul producerii lor. O restabilire post-factum se izbește pe de altă parte de specificul inalienabil al artei, întrucât, dacă în știință sau în filosofie prioritatea unei descoperiri sau a unei idei este categorică și constrângătoare, în creația estetică ceea ce complică situația unei eventuale anticipații este, fără îndoială, originalitatea de ansamblu a unei opere, componentă ireductibilă a înseși valorii sale. Întrucât, în ultimă instanță, în artă ceea ce contează și se impune definitiv este prioritatea valorii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
este validă"25. Această interpretare a relației dintre este și trebuie este argumentată de T. Cătineanu din trei perspective: Din perspectivă axiologică, de domeniul lui trebuie sunt normele ideale. Normele sunt universale și abstracte, pe când indivizii sunt indivizi concreți. Caracterul constrângător al normelor limitează sau chiar anulează libertatea indivizilor ori dreptul lor la libertate. Acest argument poate fi întâlnit în concepția lui Sartre, pentru care orice factor de determinare exterior conștiinței individuale este un factor de anulare a libertății înțeleasă ca
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
neîndoielnic că el a atribuit legilor fundamentale ale științei naturii necesitate și universalitate strictă. Vorbind de o „căsătorie de conveniență” între legi a priori și legi descriptive, Butts respinge sugestia de a le aduce mai aproape „într-un mod metafizic constrângător”48. Rămâne, așadar, de văzut dacă în textele lui Kant nu este indicată o cale de a realiza acest lucru. Cercetările lui Michael Friedman asupra statutului legilor particulare ale naturii în filosofia teoretică a lui Kant prezintă un interes aparte
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
constitutiv și orientativ al cercetării este mai degrabă o decizie luată pe baza unor considerații pragmatice, ținând seama de rezultatele pe care le-a făcut deja posibile și cu deosebire de cele pe care le promite, decât acceptarea unui verdict constrângător al observațiilor și experimentelor particulare. Din această perspectivă, o recuperare într-o formă relativizată a conceptului kantian de a priori va apărea pe deplin îndreptățită. S-a atras atenția, în acest sens, asupra faptului că un filosof empirist ca Rudolf
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în egală măsură împotriva încercărilor raționaliștilor de factură mai tradițională de a împăca rațiunea cu credința printr-o fundamentare rațioală a dogmelor religiei revelate, cât și împotriva tentativelor unor raționaliști mai radicali, a deiștilor, de a proba printr-o argumentare constrângătoare existența lui Dumnezeu și de a fundamenta în acest fel religia naturală. Evidențierea caracterului iluzoriu al argumentelor deiste nu înseamnă însă renunțarea la proiectul unei religii întemeiate pe rațiune. Acest proiect va căpăta o elaborare nouă, originală în filosofia autorului
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
au perceput modernizarea "ca pe un atac violent la istoria, stilul de viață și concepția lor despre lume", pe când moderniștii au interpretat aceeași modernizare ca pe singura condiție "de supraviețuire pentru țările musulmane". Iată de ce postmodernitatea, ca negare a modernității constrângătoare, a putut fi privită de unii intelectuali orientali ca pe o nouă cale de salvare, nu însă și de tradiționaliști, care au resimțit că postmodernismul este o continuare mascată a modernismului. În consecință, l-au negat și pe acesta la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
perfecte” care oferă toate satisfacțiile. Nu este exclus ca această „familie perfectă” să genereze o afecțiune foarte puternică făcând cu atât mai dificil travaliul de separare. Chiar dacă intensitatea acestei afecțiuni intra-familiale este rezultatul unui ideal individual și/sau grupal constrângător, așa cum se întâmplă în familiile adoptive, sau a unei legi a supraeului familial destul de stricte, așa cum se întâmplă în unele cazuri, sau despre o afecțiune bazată pe sprijin reciproc cum se întâmplă în alte cazuri, acest lucru nu schimbă punctul
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
profesiunii, în special atribute - calități cu expunere și percepție publică, precum forță și slăbiciune, siguranță și îndoială, certitudine și incertitudine, afecțiune și detașare, solidaritate de grup - asumare decizională unipersonală, entuziasm și prudență, libertate și constrângere, independență și dependență de interdependența constrângătoare, ș.a. b) roluri vechi și mereu noi, precum instructor (care instruiește); actor (care emoționează prin decodificarea unor texte perene pentru a fi receptate de elevi aflați în formare); mediator al spațiilor partizane atitudinal, punându-le în relații de comunicare, facilitator
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Crăcănel, victimă nevinovată a unei confuzii, vrea și el scandal: „... nu plec de aicea până nu aflu; chem poliția, fac scandal!... (se plimbă făcând gesturi exasperate)”. Contaminat, de republicana Mița, cu predispoziția spre scandal ca formă de acțiune liminară și constrângătoare, Crăcănel e hotărât să se răfuiască: „... m-a insultat cu palme pe mine, Mache, ca drept Bibicul...”. Reîntâlnirea cu Pampon (la a cărui revedere are un prim impuls de retragere: „se dă Înapoi”) declanșează timida dorință de a face față
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
obstacol ce blochează. Astfel, spre exemplu, a sigila un cadou reprezintă operațiunea prin care este închis accesul în interioritatea structurală a acestuia, pereții ce încadrau deschiderea-breșa ce ar sta la baza desfacerii darului fiind strâns uniți prin aplicarea presantă și constrângătoare a pecetei. Tot astfel, o carte sigilată are coperțile și foile reunite sub presiunea un liant ce le ține apăsat-înmănunchiate, sub tensiunea unei înlănțuiri învăluitoare generată de ferma aplicare a pecetei legătoare. Desigur, odată cu trecerea timpului, sigiliu și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și am postulat-o drept celălalt pol al unei axis mundi pornită dinspre egoul propriu. Vibrația-formulă te iubesc mi-a înflorit pe buze plecând din tensiunea inimii cucerite de zemfirurile erosului, fiind parte revelatorie a dragostei mele și nu aplicație constrângătoare survenită dintr-o exteriorriotate planificantă. Acum resimt că proiecția rostirii te iubesc spre individualitatea adorată se confruntă surprinzător cu imensitatea distanței dintre sufletele noastre. Șoapta de iubire pășește aici pe un drum ce părea a fi repede și lesne de
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
categorie. În sfârșit, cele 37 de Întreprinderi de cinci stele (14% din eșantion) nu numai că dispuneau de toate instrumentele categoriei precedente, Însă direcționau mailurile primite În funcție de destinația lor specifică. Publicarea rezultatelor acestei anchete reprezintă un Îndemn - blând, dar tacit constrângător - pentru organizațiile japoneze. KMSJ multiplică acest tip de inițiativă și funcționează ca un accelerator de comunicare, pentru ca difuzarea celor mai bune modele să fie efectivă și să stimuleze inovația În rețeaua economică, dar și În administrații. În 2003, KMSJ a
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
acapararea controlului politic, fără legătură cu tradiția, moralitatea sau etică. Există și un blestem oarecum implicit în ideea că politica operează în întregime numai după propriile ei reguli. Deși poate apărea că eliberatoare dacă actorii politici sunt eliberați de forțele constrângătoare ale tradiției și moralității, puterea politică dobândită în maniera în care Liverotto Fermo a dobândit-o și exercitată așa cum a exercitat-o Cesare Borgia după metode pe care Machiavelli, si mai tarziu Mussolini și Gramsci, le-a aprobat implicit sau
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sistemului modern de state și la menținerea independenței membrilor săi. Dar oare a reușit ea să obțină singură aceste rezultate sau, în acea perioadă, au existat alți factori fără de care balanța puterii nu s-ar fi bucurat de succes? Influența constrângătoare a consensului moral Edward Gibbon a indicat un asemenea factor în momentul în care țara sa pierdea războiul cu Franța, coloniile americane, Spania și Olanda. El a propus atunci ca Europa să fie considerată ca o mare republică, ai cărei
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
împărtășite pretutindeni în lume, face apel la ceva care nu există în realitate. Doar cedează tendinței generale, cu care toți am mai avut de-a face, de a ridica o concepție națională particulară de moralitate la rangul de lege universală constrângătoare pentru întreaga umanitate. Încrederea cu care toți adversarii arenei internaționale se consideră susținuți de opinia publică internațională în ceea ce privește una și aceeași chestiune este utilă doar pentru a sublinia iraționalitatea apelului. În secolul nostru, așa cum am văzut, oamenii doresc să creadă
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
obligat să facă un stat pe timp de război în ceea ce privește combatanții, civilii, prizonierii și neutrii, pe mare și pe uscat? În ce condiții este obligatoriu un tratat între două sau mai multe state și în ce condiții își pierde forța constrângătoare? Iar dacă se susține că un tratat sau o altă regulă de drept internațional a fost încălcată, cine are dreptul să stabilească încălcarea și cine are dreptul să ia măsuri de impunere a lor și în ce condiții? Acestea și
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se înțeleagă asupra regulilor de drept. Pe de altă parte, în acele chestiuni în care acordul a fost posibil domnesc frecvent nesiguranța și confuzia. Dacă vrem să știm care dintre regulile de drept internațional sunt considerate de către Statele Unite a fi constrângătoare pentru ele, trebuie consultate toate tratatele încheiate vreodată de această țară, după ce vedem care sunt încă în vigoare în momentul investigației. Apoi trebuie examinate deciziile tribunalelor internaționale în cazurile în care Statele Unite au fost parte și deciziile tribunalelor americane care
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cazurile în care Statele Unite au fost parte și deciziile tribunalelor americane care aplică reguli de drept internațional. În cele din urmă, trebuie studiate documentele diplomatice în care reprezentanții Statelor Unite în negocierile internaționale au recunoscut anumite reguli de drept internațional drept constrângătoare pentru comportamentul Statelor Unite în afacerile internaționale. Totalul tuturor acestor reguli este ceea ce Charles C. Hyde a numit Dreptul internațional cu precădere în interpretarea și aplicarea Statelor Unite 5. Printr-un proces la fel de tracasant, regulile de drept internațional recunoscute de către alte națiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a numit Dreptul internațional cu precădere în interpretarea și aplicarea Statelor Unite 5. Printr-un proces la fel de tracasant, regulile de drept internațional recunoscute de către alte națiuni au fost alcătuite într-un mod asemănător. Pentru a cunoaște totalul regulilor de drept internațional constrângătoare într-o anume perioadă a istoriei în toată lumea, ar fi teoretic necesar să se realizeze compilații similare în ceea ce privește toate națiunile lumii. Dacă o asemenea sarcină chiar ar fi întreprinsă, rezultatele ei ar indica divergențe considerabile în legătură cu principiile generale, precum și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
toate subiectele de drept internațional. Doar faptul că se cere consimțământul tuturor celor care vor fi constrânși de el - în opoziție față de regula majorității cerute de procesul democratic de legislație - diferențiază codificarea dreptului internațional de legislația reală. Interpretare și forță constrângătoare Nevoia de a pune consimțământul unanim al tuturor subiecților de drept internațional în locul unei legiferări internaționale autentice produce încă un tip de complicație proprie dreptului internațional. Aceasta este problema stabilirii înțelesului prevederilor tratatelor internaționale, a drepturilor pe care le conferă
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dificultate care contribuie la slăbiciunea dreptului internațional din punct de vedere legislativ, iar aceasta este nesiguranța că un anume tratat internațional, semnat și ratificat în mod corespunzător, conține de fapt, în întregime sau în parte, reguli valide de drept internațional constrângătoare asupra semnatarilor. O asemenea întrebare cu greu s-ar putea ridica cu privire la un element al legislației interne a Statelor Unite, întrucât o lege federală fie a fost, fie nu a fost adoptată de către Congres și semnată de președinte conform cerințelor constituționale
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din dreptul internațional, Pactul Briand-Kellogg din 1928, în care aproape toate națiunile au fost de acord „să renunțe la război ca instrument al politicii naționale în relațiile dintre ele”. A fost acest acord de la început o regulă de drept internațional constrângătoare pentru toți semnatarii sau este doar o declarație de principii morale fără vreun efect juridic? Tipul de drept internațional al Proceselor de la Nürnberg, conform cărora pregătirea și purtarea războiului agresiv este o crimă internațională, a aplicat sistemul legislativ deja existent
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]