977 matches
-
Este vorba despre lucrările lui C.M. Reigeluth Instructional-Design Theories and Models (Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, 1983) și Instructional Theories in Action (ed. a II-a, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, 1990). 244. B.G. Wilson, R. Osman-Jouchoux, J. Teslow, „The Impact of Constructivism (and Postmodernism) on ID fundamentals”, în Seels, op. cit. 245. W.D. Winn, „Some Implications of Cognitive Theory for Instructional Design”, Instructional Science, 19/1990, pp. 53-69. 246. Scopul lui Wilson nu este integral unul serios. Așa cum declară, și-a dorit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că „înțelegerea” (comprehension) poate fi antrenată instantaneu, fără aportul prealabil al memorării, atunci când cel care învață rezolvă probleme și descoperă valoarea ideilor. 253. B.G. Wilson își argumentează sfatul invocând câteva studii și teorii convergente, deși elaborate de pe poziții foarte diferite: constructivism, cognitivism, conexionism. Este citată teoria mnemonică a lui Schank conform căreia memoria narativă, bazată pe povestiri, este mai largă și mai profundă decât memoria logică și cea mecanică (vezi R. Schank, Tell Me a Story: A New Look at Real
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
social, nu numaidecât de conformitate cu exigențele și presiunea lor. Reactualizând celebra interpretare „culturală” a „relațiilor de clasă”, formulată în anii ’60 de Edward P. Thompson (1963) și integrând reflecțiile lui Clifford Geertz (1973) și Pierre Bourdieu (1980) privitoare la constructivismul social și la definiția culturală a acestuia, istoria vieții cotidiene pornește de la premisa că grila de lectură propusă observatorului neutru de „instituții”, „teorii” și, în genere, de tot ceea ce este „oficial” deformează, cel mai adesea, realitățile de la nivelurile inferioare, care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a iubirilor, emoțiilor avute, a ideologiei comuniste, dacă vrei, etc. și a ceea ce au reușit structurile mele cerebrale să facă din toate aceste intersectări, amplasate pe un corp de 1,81 m care asigura „trăirea”. Răspunsurile neurobiologilor sau ale teoreticienilor constructivismului la întrebarea retorică „Cum știm ceea ce credem că aflăm?” ating domenii atât de profunde ale subiectivității, încât s-a aterizat socratic în „certitudinea absolută a incertitudinii” sau chiar în aceea a „realității născocite”. Se pare că noi nu putem percepe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai caută încă sărbătoarea unei răni.” O abordare mai sistematică - și, fatalmente, mai didactică - se întâlnește în Avangarda în literatura română (1990). Teza rămânând aceeași, accentul cade acum pe radiografia limbajelor și nu a autorilor. Odată delimitate compartimentele (precursorii, dadaismul, constructivismul, futurismul, integralismul, suprarealismul, „marginalii”), comentariul se desfășoară pe trei niveluri: discutarea manifestelor (de unde se deduce o posibilă suprastructură retorică ce urmează a fi verificată prin confruntarea cu textul literar), descrierea poeticilor individuale și o foarte aplicată analiză de text. Fără
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
fie ea și în artă -, toate creațiile submediocre fie în pictură, fie în literatură, fie în sculptură și muzică. Trebuie să sădim în firile speriate, revoltate, ale publicului, plăcerea contemplării formelor noi de artă.” Aceste „forme noi” sunt identificate în constructivism. Comparat cu „a patra dimensiune” din geometrie, acesta ar depăși „romantismul expresionismului” și ar tinde spre „armonie abstractă” și „creație pură”, urmărind sinteza elementelor esențiale. O asemenea artă este socotită ultima expresie a veacului și a timpurilor moderne, „în secolul
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
depăși „romantismul expresionismului” și ar tinde spre „armonie abstractă” și „creație pură”, urmărind sinteza elementelor esențiale. O asemenea artă este socotită ultima expresie a veacului și a timpurilor moderne, „în secolul automobilului și al avionului”. În timp ce „sămănătorismul blamează civilizația orașului”, „constructivismul o exaltă.” Concluzia este: „Vrem artă nouă, într-o țară liberă și nouă” (Scarlat Callimachi). O contribuție importantă la definirea teoretică a conceptelor o are Ilarie Voronca, prezent număr de număr cu serialul Constatări, în care abordează rând pe rând
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
etc. Pentru el „literatura și plastica nouă cer o sensibilitate și o inteligență aparte”, teatrul trebuie „să se nască spontan”, iar imaginea trebuie să fie rezultatul unor ingenioase abstractizări, rezultând din studierea geometrică a raporturilor de linii și culoare abstractă; constructivismul va deveni astfel „stilul epocii, expresia secolului”. Noutățile din domeniu sunt ilustrate cu desene de Marcel Iancu, Victor Brauner, M.H. Maxy, Milița Pătrașcu, Hans Mattis-Teutsch, susținute cu informațiile de la rubricile „Etuva” (note semnate Ubu-roi), „Semnalizări” (Ilarie Voronca), „Puncte” (Ion Vinea
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
degrabă un subiect de dispute și controverse decât un concept pe deplin clarificat, fixat și general acceptat. Nu este considerat un curent artistic și/sau literar cu identitate și cuprindere relativ clar definite - cum au fost simbolismul, parnasianismul, dadaismul, letrismul, constructivismul, expresionismul, chiar suprarealismul -, și nici o modalitate estetică cu desfășurare istorică mai amplă, ca romantismul ori realismul. E mai degrabă un stil cultural atotcuprinzător, ca barocul, de pildă, ba chiar un concept prioritar filosofic, interesând situarea ontologică și gnoseologică a omului
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Beck și Freeman, 1990. Aceste caracteristici sunt definite de către Young și al., 2003. Beck și Freeman, 1990; Young și al., 2003; Young, 1994; Reich și al., 1993; Shea și al., 1992; Gortner și al., 1998. Young, 1990. Teoria atașamentului, Gestalt, constructivism... Literal: manieră de a face față, de a gestiona. Young, 1990; Young și al., 2005. In acest caz, vom vorbi mai degrabă despre o terapie a schemelor de personalitate decât despre o terapie a depresiei. Autorii au ales să reunească
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
calitative se regăsesc mai ales În cercetarea ariilor simbolice ale culturii, identității etnice, comunicării politice, dezvoltării comunitare, educației, familiei, managementului resurselor umane. Ștefan Buzărnescu: Cea mai semnificativă orientare teoretico-metodologică prezentă În mediile universitare din România post-1989 o consider a fi constructivismul sociologic. Din păcate, s-au finalizat puține (rarisime chiar) studii din perspectiva sociologiei constructiviste, iar practica sociologică pare cantonată În aria unei sociografii confortabile sub aspect metodologic și rentabile ca aspect financiar. Hermeneutica sociologică a băncilor de date deja acumulate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socială, de sensul acordat de subiecți propriilor lor acțiuni. Tema pe care o cercetează este cea a vecinătății ca relație și formă de comunitate socială, la nivelul vieții rurale din Munții Apuseni. Volumul cercetătorului clujean Silviu Totelecan este remarcabil prin constructivismul fundamentat pe care Îl promovează. Mesajul esențial al lucrării pe care o semnează susține că relații și practici sociale de mare complexitate precum cele care se subsumează spațiului de vecinătate nu pot fi Înțelese În manieră obiectivistă, ci prin reducerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
promovând abordarea paradigmatică În defavoarea celei sintagmatice etc. Silviu Totelecan realizează simultan radiografie și arheologie socială În căutarea relațiilor de vecinătate din satele Munților Apuseni. Prin metodă și rezultate, lucrarea se citește cu plăcere și cu folos. Autorul probează din plin constructivism științific, informare bogată și capacitate de investigare nemijlocită În apropierea de o lume extrem de bogată În simbolistică socială. Este un Început remarcabil al unei noi serii metodologice și stilistice În literatura română de specialitate. Dumitru Sandu Adrian Neculau (coord.) Viața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau constructori ai societății în care trăiesc. Societatea nu mai este privită ca naturală, dată, obiectivă, exterioară, determinată, ci ca produs istoric, contextual și cultural al acțiunilor lor saturate de semnificații. Ieșirea din realism coincide astfel sociologic cu intrarea în constructivismul cultural centrat pe agenția umană. 2. Discursului iluminist despre societate și tranziție îi sunt inerente conceptele de progres și evoluție. Concepției biologice evoluționiste a lui C. Darwin îi corespunde un discurs sociologic centrat pe progresul legic (Comte, Marx), care, uneori
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ei critică sau constructivă ar fi pierdută. Implicația acestei afirmații este că diferitelor perioade ale modernității trebuie să le corespundă paradigme sociologice distincte. Evoluționismul social se asociază direct și irevocabil cu o teorie sociologică unică și universală, obiectivă și deterministă. Constructivismul sociologic, pe care îl susțin, este menit să răspundă nevoilor de cunoaștere ale contemporanilor, să le stimuleze „imaginația sociologică” (C. Wright-Mills) și, prin aceasta, să facă modernitatea lor cât mai reflexivă. Ne aflăm astfel în perioada în care teoriile sociologice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
p. 40. D. Held, The development of modern state, în S. Hall, D. Held, D. Hubert, K. Thomson (ed.), Modernity. An Introduction to Modern Societies, Blackwell, Londra, 1996, p. 62. A. Minc, Le Nouveau Moyen Age, Gallimard, Paris, 1993. Realismul, constructivismul și deconstructivismul, ca orientări metodologice de inspirație filosofică, în special epistemologică, polemizează intens pe această temă. Vezi G. Thomas, J.W. Meyer, F. Ramirey, J. Boli, Institutional Structure: Constituting State Society and the Individual, Sage, Beverly Hills, 1987. A. Smith
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Maniu, N. Davidescu, Luca I. Caragiale, Al. A. Phillippide, Demostene Botez, Lucian Blaga, Aron Cotruș, Ion Barbu, Camil Petrescu, Camil Baltazar, Simion Stolnicu, Emil Isac; în final trecea în revistă excesele „experimentale”, caracterizate drept „unde seismice” în m. - ca dadaismul, constructivismul, integralismul, suprarealismul, cu Tristan Tzara, Ion Vinea (considerat „principalul factor al extremismului român”), B. Fundoianu, Ilarie Voronca -, pe care declară că le acceptă numai principial, drept manifestări, prin insurgență, ale tendinței de diferențiere în raport cu datul tradițional. Pentru proză, m. -„ca
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
a fi ale universității. Dacă societatea occidentală pare perfect refăcută după șocul anilor ’60 (inclusiv în ceea ce merita abolit ori reformat cu adevărat, dincolo de discurs), universitatea nu și-a mai revenit niciodată: mergând din nonconformism în relativism, din postmodernism în constructivism social și din multiculturalism în postcolonialism și corectitudine politică, lumea academică vestică, în special cea nord-americană, s-a separat tot mai net de societate, eșuând în irelevanță. Deși inginerii, medicii, avocații, economiștii, informaticienii și alții continuă să fie evident necesari
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Potolea, Dan, 1980, „Cercetarea sistematică - sursa esențială în elaborarea noilor modele de pregătire a cadrelor didactice”, în Perfecționarea activității metodice în școală, volum editat de Revista de Pedagogie, București. Phillips, D., 1997, „How, why, what, when, and where: Perspectives on constructivism and education”, Issues in Education: Contributions from educational Psychology, nr. 3, pp. 151-194. Schurr, S.L., 1994, Dynamite in the Classroom: A How-To Handbook for Teachers, NMSA, Columbus. Vlăsceanu, L. (coord.), 1989, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București. Woolfolk
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în Perfecționarea activității metodice în școală, București. Potolea, Dan, 1989, „Profesorul și strategiile conducerii învățării”, în I. Jinga, L. Vlăsceanu (coord.), Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București. Phillips, D., 1997, „How, why, what, when, and where: Perspectives on constructivism and education”, Issues in Education: Contributions from Educational Psychology, nr. 3, pp. 151-194. Radu, I.T., 1981, Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Schurr, S.L., 1994, Dynamite in the Classroom: A How-To Handbook for Teachers
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Păun, E., 1999, Școala - o abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, Ion-Ovidiu, 2004, 2005, 2006, Comunicarea eficientă, ediția I, a II-a și a III-a, Editura Polirom, Iași. Phillips, D., 1997, „How, why, what, when, and where: Perspectives on constructivism and education”, Issues in Education: Contributions from Educational Psychology, nr. 3, pp. 151-194. Planchard, Émile, 1992, Pedagogie școlară contemporană, Editura Didactică și Pedagogică, București. Popa, Nicolae, 1994, Teoria generală a dreptului, Editura Actami, București. Potolea, D., 1980, „Cercetarea sistematică - sursa
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
simulacru. Tot ceea ce ne înconjoară, toată așa-numita „lume reală” este doar o combinație de simulacral environements (Baudrillard, 1989). Reflecția postmodernă afirmativă sugerează câteva perspective de analiză, mai aproape de noua viziune asupra realității și cunoașterii din cadrul științelor socioumane. a) (De)constructivismul renunță în primul rând la distincția netă dintre stările mentale și lumea externă. Nu se poate vorbi despre o realitate în afara sensurilor și semnificațiilor pe care noi le dăm lumii pe care o percepem. Cercetătorul din științele socioumane contribuie el
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și incontrolabilă, care să-i anuleze efectul sau să i-l pervertească (un exemplu în acest sens pot fi elementele de curriculum ascuns). d) Dezvoltarea unei viziuni constructiviste asupra cunoașterii. Un puternic fundament în dezvoltarea acestei viziuni l-a constituit constructivismul social dezvoltat mai ales în lucrările lui Berger și Luckmann (1966, 1967). Conform perspectivei constructiviste, un loc central în cadrul discursului îl ocupă „sensul”, „înțelesul” (engl., meaning). Nu spunem că internalizăm diferite sensuri ale realității. Spunem că noi creăm diferite sensuri
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mai spectaculoase, a. românească se racordează mai bine la tendințele momentului, excepție făcând futurismul și dadaismul, receptate cu oarecare întârziere. În a. de la noi pot fi identificate mai multe „vârste” poetice, chiar dacă suprapunerile, interferențele și discontinuitățile nu ocolesc acest traseu: constructivismul, integralismul și suprarealismul. Prima și cea mai importantă tribună a constructivismului este „Contimporanul” (1922-1932), publicație condusă de Ion Vinea. Inițial revista își propunea, urmând o sugestie a lui Marcel Iancu, să dea corp unui „dadaism constructiv”, dar, în fapt, constructivismul
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
excepție făcând futurismul și dadaismul, receptate cu oarecare întârziere. În a. de la noi pot fi identificate mai multe „vârste” poetice, chiar dacă suprapunerile, interferențele și discontinuitățile nu ocolesc acest traseu: constructivismul, integralismul și suprarealismul. Prima și cea mai importantă tribună a constructivismului este „Contimporanul” (1922-1932), publicație condusă de Ion Vinea. Inițial revista își propunea, urmând o sugestie a lui Marcel Iancu, să dea corp unui „dadaism constructiv”, dar, în fapt, constructivismul, care promova rigoarea împinsă până la schematizare, cerebralitatea și austeritatea expresiei, a
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]