1,579 matches
-
Cermel, M. (coord.) (2002), La transizione alla democrazia di Serbia e Montenegro, Marsilio, Veneția. Checkel, J. (1999), "Social Construction and Integration", in Journal of European Public Policy, vol. 6, nr. 4, pp. 545-60. Checkel, J. (2000), "Bridging the Rational Choice/ Constructivist Gap? Theorizing Social Interaction in European Institutions", in ARENA Working Papers 00/11. Checkel, J. (2001), "Why Comply? Social Learning and European Identity Change", in International Organization, Vol. 55, nr. 3, pp. 553-588. Checkel, J. (2005), "International Institutions and Socialization
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Routledge, Londra, pp.169-194. Cremona, M. (2004), "The European Neighborhood Policy: Legal and Institutional Issues", studiu prezentat la atelierul Promoting Democracy and the Rule of Law: American and European Strategies and Instruments, 4-5 octombrie, Stanford University. D'Anieri, P. (2002), "Constructivist Theory and Ukrainian Foreign Policy", in D. P. Moroney, T. Kuzio și M. Molchanov (coord.), Ukrainian Foreign and Security Policy, Praeger, Westport, pp. 37-56. D'Anieri, P. (2005), "The last hurrah: the 2004 Ukra-inian presidential elections and the limits of
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Voiculescu Florea Voiculescu • Metodica predării educației fizice și sportului, Elena Lupu • Muzeul contemporan Programe educaționale, Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian, Vlad Millea • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Philosophy of communication, Laurențiu Șoitu • Psihomotricitatea Metodologia educării și reeducării psihomotrice, Adriana Albu, Constantin Albu, Ioan Iacob Tiberiu, Leonard Vlad • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de strategii, modelul generării de strategii), precum și articularea coerentă a acestor trei modele la nivelul organizației, în funcție de caracteristicile organizației, dar și de cele ale mediului extern; în ansamblu, datorită recentelor tendințe organizaționale și instabilității pieței, se impune o abordare predominant constructivistă, potrivirea post-persoană având o relevanță tot mai scăzută în procesul de planificare a resurselor manageriale; trebuie promovată o viziune de tip sistemic în ceea ce privește planificarea resurselor manageriale (teoria deciziilor), conform căreia rezultatele unor decizii în selecția de personal trebuie evaluate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
filosofic. Ocultată aproape două decenii de încercările realismului structural 3 de a întemeia o teorie a relațiilor internaționale pe baze pur pozitive și de critica decăzută în cealaltă extremă, a negării obiectivității realității întreprinse de teoria critică și de unii constructiviști 4, cartea prezentată acum publicului din România s-a întors la locul cuvenit recuperând, prin ceea ce s-a numit realismul neoclasic 5, viziunea conform căreia pasiunile umane, nu constrângerile sistemului explică evenimentele politicii internaționale. Ce relevanță are astăzi, pentru cititorul
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
responsabilitatea de a proteja viața națională. Mai mult, el poate fi socotit un precursor al eforturilor contemporane ale lui Barry Buzan și ale altora de a sintetiza percepțiile realismului și ale școlii engleze 46 și al dezbaterii referitoare la eforturile constructiviștilor de a contesta dominația neorealismului 47. El poate fi privit în acest mod, rămânând în același timp fidel argumentelor realismului clasic evidențiate în prima secțiune a eseului. Probleme contemporanetc "Probleme contemporane" Cum se reflectă concluziile de mai sus în starea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai violent decât realismul nu va apărea pe poziția de discurs dominant. Constructivismul realist*tc "Constructivismul realist*" J. Samuel Barkin** Constructivismul pare să-și fi câștigat un loc în literatura despre teoria relațiilor internaționale (RI) în directă opoziție cu realismul. Constructiviștii care susțin că metodologia lor este incompatibilă cu realismul se concentrează asupra legăturii dintre acesta, pe de o parte, și materialism și raționalism, pe de altă parte. Realiștii care afirmă că paradigma lor este incompatibilă cu constructivismul pun accentul, în
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
incompatibilă cu realismul se concentrează asupra legăturii dintre acesta, pe de o parte, și materialism și raționalism, pe de altă parte. Realiștii care afirmă că paradigma lor este incompatibilă cu constructivismul pun accentul, în genere, pe o tendință marcată a constructiviștilor de a fi idealiști sau utopici. Nici unul dintre argumente nu rezistă însă. Acest eseu examinează epistemologia constructivistă și teoria realistă clasică, susținând că sunt, în realitate, compatibile; nu în sensul în care constructivismul ar fi cu necesitate realist, ci că
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe de altă parte. Realiștii care afirmă că paradigma lor este incompatibilă cu constructivismul pun accentul, în genere, pe o tendință marcată a constructiviștilor de a fi idealiști sau utopici. Nici unul dintre argumente nu rezistă însă. Acest eseu examinează epistemologia constructivistă și teoria realistă clasică, susținând că sunt, în realitate, compatibile; nu în sensul în care constructivismul ar fi cu necesitate realist, ci că studiile constructiviste sunt la fel de compatibile cu o viziune realistă asupra lumii ca și cu oricare alta. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a fi idealiști sau utopici. Nici unul dintre argumente nu rezistă însă. Acest eseu examinează epistemologia constructivistă și teoria realistă clasică, susținând că sunt, în realitate, compatibile; nu în sensul în care constructivismul ar fi cu necesitate realist, ci că studiile constructiviste sunt la fel de compatibile cu o viziune realistă asupra lumii ca și cu oricare alta. Un realism constructivist s-ar putea dovedi util în teoria RI, dincolo de clarificarea dezbaterilor metodologice, inclusiv pentru a ajuta la specificarea legăturii dintre studiul puterii în
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teoria realistă clasică, susținând că sunt, în realitate, compatibile; nu în sensul în care constructivismul ar fi cu necesitate realist, ci că studiile constructiviste sunt la fel de compatibile cu o viziune realistă asupra lumii ca și cu oricare alta. Un realism constructivist s-ar putea dovedi util în teoria RI, dincolo de clarificarea dezbaterilor metodologice, inclusiv pentru a ajuta la specificarea legăturii dintre studiul puterii în politica internațională și studiul relațiilor internaționale în calitate de construcție socială. Constructivismul pare să-și fi câștigat un loc
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
studiul puterii în politica internațională și studiul relațiilor internaționale în calitate de construcție socială. Constructivismul pare să-și fi câștigat un loc în literatura despre teoria relațiilor internaționale în directă opoziție cu realismul. Pot fi găsite numeroase exemple ale acestei opoziții. Teoria constructivistă a intrat în principalul curent al RI ca o critică a unei variante a realismului: realismul structural (Wendt, 1987a; Dressler, 1989; Onuf și Klink, 1989). Constructiviștii autoproclamați au deseori (sau cel puțin se consideră că au) concepții despre lume apropiate
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în directă opoziție cu realismul. Pot fi găsite numeroase exemple ale acestei opoziții. Teoria constructivistă a intrat în principalul curent al RI ca o critică a unei variante a realismului: realismul structural (Wendt, 1987a; Dressler, 1989; Onuf și Klink, 1989). Constructiviștii autoproclamați au deseori (sau cel puțin se consideră că au) concepții despre lume apropiate de liberalismul generic definit și de multe ori acceptă această categorizare. Mai mult, unele teoretizări constructiviste recente susțin explicit că două teorii sunt logic incompatibile (de
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realismul structural (Wendt, 1987a; Dressler, 1989; Onuf și Klink, 1989). Constructiviștii autoproclamați au deseori (sau cel puțin se consideră că au) concepții despre lume apropiate de liberalismul generic definit și de multe ori acceptă această categorizare. Mai mult, unele teoretizări constructiviste recente susțin explicit că două teorii sunt logic incompatibile (de exemplu, Wendt, 1999; Patomäki și Wight, 2000) sau, cel puțin, antagoniste (Lebow, 2001). Pedagogia relațiilor internaționale definește și ea din ce în ce mai mult realismul și constructivismul ca fiind categoric diferite, dovadă fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
tendința amplificată a manualelor de RI, chiar și la nivel introductiv, de a le defini ca două dintre cele trei sau mai multe paradigme distincte din domeniu (de pildă, Hughes, 2000; Kegley și Wittkopf, 2001; Lieber, 2001). Afirmația că teoria constructivistă este o paradigmă a relațiilor internaționale la fel ca realismul și liberalismul este înșelătoare, iar tendința manualelor este rareori reflectată în literatura de specialitate. În aceasta din urmă, constructivismul este considerat de obicei o ontologie, o epistemologie sau o metodologie
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În această calitate, este definit ca fiind diferit și de materialism, și de raționalism. Lucrări recente de evaluare a domeniului (Katzenstein, Keohane și Krasner, 1998; Ruggie, 1998) au identificat controversa raționalism-constructivism drept dezbaterea centrală în teoria contemporană a relațiilor internaționale. Constructiviștii care pretind că metodologia lor este incompatibilă cu realismul se concentrează asupra legăturii dintre acesta, pe de o parte, și materialism și raționalism, pe de altă parte. Realiștii care pretind că teoria lor este incompatibilă cu constructivismul se concentrează în
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dintre acesta, pe de o parte, și materialism și raționalism, pe de altă parte. Realiștii care pretind că teoria lor este incompatibilă cu constructivismul se concentrează în cea mai mare parte nu pe metodologie, ci pe o tendință marcată a constructiviștilor de a fi idealiști sau utopici. Nici unul dintre argumente nu rezistă însă unui examen atent. Afirmațiile constructiviștilor potrivit cărora realismul este incompatibil cu metodologiile și epistemologiile intersubiective se fundamentează fie pe caricaturi, fie pe o înțelegere foarte îngustă a realismului
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că teoria lor este incompatibilă cu constructivismul se concentrează în cea mai mare parte nu pe metodologie, ci pe o tendință marcată a constructiviștilor de a fi idealiști sau utopici. Nici unul dintre argumente nu rezistă însă unui examen atent. Afirmațiile constructiviștilor potrivit cărora realismul este incompatibil cu metodologiile și epistemologiile intersubiective se fundamentează fie pe caricaturi, fie pe o înțelegere foarte îngustă a realismului. Iar criticii realiști ai constructivismului sunt la fel de vinovați de a deduce din concepțiile unor constructiviști (sau poate
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atent. Afirmațiile constructiviștilor potrivit cărora realismul este incompatibil cu metodologiile și epistemologiile intersubiective se fundamentează fie pe caricaturi, fie pe o înțelegere foarte îngustă a realismului. Iar criticii realiști ai constructivismului sunt la fel de vinovați de a deduce din concepțiile unor constructiviști (sau poate ale mai multora) că metodologia este inerent înclinată spre liberalism. O examinare a epistemologiei constructiviste și a teoriei realiste clasice sugerează că ele sunt, în realitate, compatibile; nu în sensul că un bun constructivism este neapărat realist, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
caricaturi, fie pe o înțelegere foarte îngustă a realismului. Iar criticii realiști ai constructivismului sunt la fel de vinovați de a deduce din concepțiile unor constructiviști (sau poate ale mai multora) că metodologia este inerent înclinată spre liberalism. O examinare a epistemologiei constructiviste și a teoriei realiste clasice sugerează că ele sunt, în realitate, compatibile; nu în sensul că un bun constructivism este neapărat realist, ci că studiile constructiviste sunt la fel de compatibile cu o viziune realistă asupra lumii ca și cu oricare alta
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale mai multora) că metodologia este inerent înclinată spre liberalism. O examinare a epistemologiei constructiviste și a teoriei realiste clasice sugerează că ele sunt, în realitate, compatibile; nu în sensul că un bun constructivism este neapărat realist, ci că studiile constructiviste sunt la fel de compatibile cu o viziune realistă asupra lumii ca și cu oricare alta. Scopul acestui eseu este să realizeze o asemenea investigație. Primul pas constă în definirea termenilor și clarificarea unora dintre confuziile terminologice care înconjoară discursul ce leagă
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
eseu este să realizeze o asemenea investigație. Primul pas constă în definirea termenilor și clarificarea unora dintre confuziile terminologice care înconjoară discursul ce leagă constructivismul de realism. Al doilea pas este demonstrarea faptului că un constructivism realist (sau un realism constructivist) este viabil din punct de vedere epistemologic, metodologic și paradigmatic. Ultimul pas va fi discutarea felului în care ar putea arăta un constructivism realist și a locului său în studiul relațiilor internaționale în general. O astfel de abordare ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pas este însă reprezentat de definirea celor doi termeni centrali ai acestui eseu - constructivism și realism (politic) - și de specificarea modului cum vor fi utilizați. Ambii termeni sunt prezentați astfel încât să includă cât mai mulți cercetători din comunitățile de cercetare constructivistă și realistă. Constructivism este termenul mai ușor de definit. Majoritatea (poate toți) constructiviștilor care se recunosc ca atare ar fi de acord că trăsătura fundamentală a abordării respective este un accent pe construcția socială a politicii internaționale. Constructiviștii consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
constructivism și realism (politic) - și de specificarea modului cum vor fi utilizați. Ambii termeni sunt prezentați astfel încât să includă cât mai mulți cercetători din comunitățile de cercetare constructivistă și realistă. Constructivism este termenul mai ușor de definit. Majoritatea (poate toți) constructiviștilor care se recunosc ca atare ar fi de acord că trăsătura fundamentală a abordării respective este un accent pe construcția socială a politicii internaționale. Constructiviștii consideră că faptele politicii internaționale nu reflectă o realitate obiectivă, materială, ci una intersubiectivă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de cercetare constructivistă și realistă. Constructivism este termenul mai ușor de definit. Majoritatea (poate toți) constructiviștilor care se recunosc ca atare ar fi de acord că trăsătura fundamentală a abordării respective este un accent pe construcția socială a politicii internaționale. Constructiviștii consideră că faptele politicii internaționale nu reflectă o realitate obiectivă, materială, ci una intersubiectivă sau socială (Onuf, 1989). Cu alte cuvinte, ceea ce fac actorii în relațiile internaționale, interesele lor și structurile în care operează sunt definite mai curând de norme
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]