263 matches
-
și din noapte înainte de a face alegerea potrivită cu dorințele sale. Avem de-a face cu un sistem de informații fără limite, fără constrângere de timp și de spațiu, care formează tocmai specificul epocii turbo-consumeriste. Un turbo-consumerism policronictc "Un turbo‑consumerism policronic" În acest context de spargere a cadrelor spațio-temporale ale consumului, se afirmă noi comportamente marcate de exigența de eficacitate și de rapiditate, de preocuparea obsesivă de a câștiga timp. În timp ce majoritatea consumatorilor vor să petreacă mai puțin timp la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mult mai mult decât extinderea la nesfârșit a sferei economiei politice, ea desemnează stadiul în care chiar și neeconomicul este invadat de forma consumeristă de-acum înainte globalizată. Primul moment al economiei politice generalizate a fost depășit: suntem la ora consumerismului fără frontiere, a consumului-lume, această scenă istorică pe care nu numai schimburile sunt reglementate de piață, ci unde chiar și ceea ce nu e comercializat este contaminat de etosul consumerist. În societatea de piață care organizează faza III, figura consumatorului este
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o viață subiectivă mai bună și mai autentică 7. Firește - trebuie subliniat -, a crede nu înseamnă a consuma: înscriindu-se în continuitatea unei tradiții, căutând „esențialul”, divinul și sensul vieții, spiritul credinței nu se poate confunda cu spiritul pragmatic al consumerismului. Dar nu e mai puțin adevărat că reafirmarea contemporană a religiosului este marcată de chiar trăsăturile definitorii ale turbo-consumatorului experiențial: participare temporară, încorporare comunitară liberă, comportamente à la carte, primatul ameliorării bunăstării subiective și al experienței emoționale. Pe acest plan
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și lacrimogen, este cel al bunătății totale, al darului consumat și mediatizat, al cadoului promis, expediat și uitat. După consumul demonstrativ rezervat claselor bogate, vine la rând supralicitarea Binelui televizat. Între hedonism și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol, consumerism și generozitate nu mai e niciun antagonism, epoca noastră a semănat confuzia în privința vechilor frontiere, spre cea mai mare fericire a hiperconsumatorului sentimentalo-mediatic, mobilizat episodic și de la distanță. Consumerismul fără frontieretc "Consumerismul fără frontiere" Dinamica consumului-lume nu se oprește aici
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
televizat. Între hedonism și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol, consumerism și generozitate nu mai e niciun antagonism, epoca noastră a semănat confuzia în privința vechilor frontiere, spre cea mai mare fericire a hiperconsumatorului sentimentalo-mediatic, mobilizat episodic și de la distanță. Consumerismul fără frontieretc "Consumerismul fără frontiere" Dinamica consumului-lume nu se oprește aici. Turbo-consumerismul a „revăzut și corectat” toate marile instituții sociale, le-a dat un nou format. Cuplul? Se dezinstituționalizează și se privatizează, devenind mai contractual, mai instabil, fiecare voindu-se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol, consumerism și generozitate nu mai e niciun antagonism, epoca noastră a semănat confuzia în privința vechilor frontiere, spre cea mai mare fericire a hiperconsumatorului sentimentalo-mediatic, mobilizat episodic și de la distanță. Consumerismul fără frontieretc "Consumerismul fără frontiere" Dinamica consumului-lume nu se oprește aici. Turbo-consumerismul a „revăzut și corectat” toate marile instituții sociale, le-a dat un nou format. Cuplul? Se dezinstituționalizează și se privatizează, devenind mai contractual, mai instabil, fiecare voindu-se autonom și căutând
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
progresiv un simplu cotizant, un „client” care tratează organizația sindicală ca pe o instituție obișnuită: angajamentului identitar care prevala până de curând i-a succedat un raport de tip utilitarist 8. Unde trebuie plasate frontierele consumului-lume în momentul în care consumerismul invadează domenii atât de diverse cum ar fi sexualitatea și procreația, sperma și ovulele, spiritualitatea și cultura, sportul și școala? În timp ce serviciilor publice li se cere să se comporte ca niște întreprinderi din sectorul concurențial, până și pensiile sunt încredințate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
generalizat pretutindeni logica opțiunilor personale, raporturile contractualizate și temporare, perspectiva clientului, căutarea celui mai potrivit raport calitate-preț și maximizarea avantajelor. Faza III poate fi definită ca societatea în care forma-consum apare drept schema organizatoare a activităților individuale, în care etosul consumerismului restructurează toate sferele, inclusiv pe cele exterioare schimbului rentabil. A luat ființă o nouă figură emblematică a individului: ea nu este alta decât cea a hiperconsumatorului globalizat. Consumul reflexivtc "Consumul reflexiv" Faza II a consumului de masă a fost însoțită
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe afecțiune, iubire și devotament în societățile care nu mai cunosc decât schimburile tarifare? Oare natura umană nu-i amenințată când cea mai mare parte a relațiilor noastre devin monetare și contractuale 17? Ar fi deci posibil ca, la umbra consumerismului euforic, să-și pregătească intrarea în scenă o nouă umanitate (sau „postumanitate”) cu trăsături de coșmar. Unii afirmă deja sus și tare: lumea în care trăim nu mai are nimic de-a face cu trecutul, era consumului-lume a reușit să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a doua jumătate a secolului XX a prelungit această dinamică prin consum și prin mijloacele de comunicare de masă. Dispariția practicilor tradiționale, neparticiparea și lipsa credinței, viața à la carte, supralicitarea plăcerilor private: se structurează o nouă cultură în care consumerismul, cultul trupului și al psihologismului, dorința de autonomie și de împlinire individuală au făcut din raportul cu sine o dimensiune de o importanță capitală. Aici figura emblematică este Narcis. Așa stau lucrurile. Rămâne acum să analizăm dacă modelele corespund faptelor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sociale consumeriste. Nu mai e vorba de a inculca un nou etos, de a moderniza în marș forțat comportamentele, ci doar de a promova mărci și de a câștiga părți ale pieței într-un univers ultraconcurențial în întregime pătruns de consumerism. Societate de hiperconsum sau sfârșitul epocii publicității avangardiste cu ambiții herculeene. De unde și această constatare paradoxală: pe de o parte, puterea de influențare a publicității este din ce în ce mai extinsă; pe de altă parte, ea e din ce în ce mai slabă. Tendințele manifestate în publicitatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
estetizate și convertite în scene de spectacol, cu străzi numai pentru pietoni, cu fântâni, sculpturi, piețe de modă veche, sărbători pline de însuflețire. Clădirile vechi sunt reabilitate, reconvertite în muzee, hoteluri, centre culturale. Facilitățile portuare sunt reorganizate în vederea hoinărelii, a consumerismului și a altor plăceri urbane. Malurile fluviilor sunt redate pietonilor și metamorfozate în „plaje urbane”. Pretutindeni cafenele și restaurante, buticuri de modă, magazine de artizanat, galerii de artă, cinematografe multiplex transformă spațiul urban într-un oraș recreativ gata oricând pentru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
-și satisface o plăcere”, de a-și oferi mici bucurii presupuse a compensa lipsa afecțiunii, a legăturilor sau a recunoașterii statutului social. Cu cât legăturile sociale și interindividuale devin mai fragile sau mai frustrante, cu cât crește insatisfacția, cu atât consumerismul de dezlănțuie ca un refugiu, evaziune, mică „aventură” care compensează singurătatea și sentimentul neîmplinirii. Destinat să „remonteze moralul”, să încurajeze „iubirea de sine”, consumul din faza III se definește, și pe acest plan, într-un mod emoțional. Homo psychologicus a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dispute” faimoase opunându-i pe partizanii luxului, adversarilor cumpărăturilor din această categorie? Totuși, suntem obligați să amintim că aceste certuri memorabile au avut un ecou limitat. Bineînțeles, criticile la adresa risipei n-au dispărut, însă astăzi ele vizează mai mult hipertrofia consumerismului de masă decât excesele luxului. Indignării morale suscitate de fastul privilegiilor i-a urmat neliniștea provocată de poluarea industrială și de devastarea resurselor naturale ale planetei; săgeților tradiționale trase în superfluu și în vanitate le-au urmat protestele contra degradării
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
meritul de a nu provoca efecte de seră. Alții privilegiază dezvoltarea energiilor alternative. Oricum, este imperativ să reducem neîntârziat consumul nostru bulimic de petrol, gaze și cărbune ca să limităm emisiile de CO2. A sosit momentul să stăpânim sau să limităm consumerismul, pentru simplul motiv că masa consumatorilor a devenit primul factor responsabil de efectul de seră, primul poluant al planetei 12. În faza II, consumatorul era perceput ca o victimă sau o marionetă alienată; acum, el este țintuit la stâlpul infamiei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dintre pantele societății de hiperconsum predispune la frenezia lui „mereu mai mult, mereu ceva nou”; o alta, favorizată de informație, de dinamica autonomiei subiective, de preocuparea pentru calitatea vieții și a identității personale, îi face pe oameni să refuze un consumerism fără conștiință, formatat și „sub influență”. Privilegiind calitatea vieții, dornici să scape de condiționarea publicitară, preocupați să exercite controlul asupra vieții lor cotidiene emancipându-se de sub influența conformismului de masă, „alterconsumatorii” nu se opun societății de hiperconsum; ei sunt chiar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trei ori mai multă energie decât în 1960: pe cine putem convinge că oamenii sunt de trei ori mai fericiți? Ideea e corectă: Produsul Intern Brut nu înseamnă Fericire Națională Brută 14, traiul bun nu se poate confunda cu progresul consumerismului. Așa stând lucrurile, proiectul unei societăți reorientate de ceea ce o anumită școală de gândire numește „descreșterea convivială” sau „postdezvoltare”15 constituie oare un program ideal? Totul ne face să gândim contrariul: asemenea răsturnări ar cere măsuri atât de autoritare, încât
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu cultura, el n-a reușit să dea naștere unei umanități postistorice, voința de a învăța, a înțelege, a progresa, a se depăși fiind mereu activă, chiar dacă foarte inegal repartizată și prezentându-se sub forme cu totul noi. În ciuda presiunilor consumerismului, la fel va fi și mâine. Voi sublinia doar două argumente în favoarea acestei teze. Mai întâi științele, al căror rol nu încetează să crească, reprezintă niște discipline exemplare de formare intelectuală, școli de rigoare și de raționalitate, un apel continuu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de la viață. Așadar, n-ar putea exista altă filosofie a fericirii decât una neuniformă și pluralistă: o filosofie mai mai curând eclectică decât sceptică, mai curând definitivă decât mobilă. În cadrul unei problematici „dispersate”, ceea ce trebuie să denunțăm este nu atât consumerismul însuși, cât extinderea sau dominația sa, care împiedică dezvoltarea diversității potențialităților umane. Prin aceasta, societatea hipermărfii nu trebuie pusă la stâlpul infamiei, ci amendată și încadrată. Nu trebuie respins totul, multe lucruri pot fi rearanjate și reechilibrate pentru ca ordinea tentaculară
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
100 Copilul hiperconsumator 101 Power Age 103 Între măsură și haos 106 Consumator „profesionist” și consumator anarhic 108 6. Fabulosul destin al lui homo consumericus 110 Consumul-lume 111 Consumul fără limite 111 Spiritualitatea consumeristă 112 Hiperconsumatorul la ora eticii 115 Consumerismul fără frontiere 116 Consumul reflexiv 117 De la vitrină la conștiință 119 Hiperconsumul ca destin 120 Despre limitele comercializării 122 Raporturi de piață și sociabilitate 124 Anihilarea valorilor? 126 Sentimentalizarea lumii 127 Frivolitate și fragilitate 128 Partea a II-a Plăceri
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Influența reclamelor și mass-mediei este de asemenea implicată în creșterea nivelului de stres și anxietate, prin creșterea expectanțelor oamenilor privitor la achiziția bunurilor materiale, realizarea unor stiluri de viață „strălucitoare” și obținerea unui ideal al formei corporale. Această centrare pe consumerism și pe „cultul celebrității” este endemică în societățile vestice și contribuie la creșterea problemei stresului și nefericirii. Ca și consecință consilierea și psihoterapia au devenit adesea „medicamentul prescris” pentru problemele de viață. În prelucrarea hipnoterapeutică a anxietății sunt adesea suficiente
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
unor edificii elaborate pentru a ajunge la emoții sofisticate. Mai trebuie oare precizat că hedonismul este contrarul supunerii față de instinctele cele mai de jos ale animalelor și că presupune inversul supunerii față de imperativele gregare ale momentului? Ale noastre trimit la consumerismul care traversează secolele și se metamorfozează în funcție de nevoi. Numai filosofia ne permite să facem o triere, să distingem plăcerile care alienează de cele care eliberează și dezvăluie semnătura radioasă a unui efort reușit asupra propriei ființe. MOMENTUL AL CINCILEATC "MOMENTUL
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
drept comercial, vol.I, Ed. C.H.Beck, București, 2008. Turcu, I., Pop, L., Contracte comerciale, vol. II, Ed. Lumina Lex, București, 1998. Turcu, I., Teoria și practica dreptului comercial român, vol.I, Ed. Lumina Lex, București, 1998. Vasilescu, P., coordonator, Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Valory, St., La potestativite dans les relations contractuelles, Presses Universitaire D' Aix Marseille, 1999. Viney, G., Jourdain, P., Traite de droit civil. Les effets
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
1986. Giurcă, Gr. (I), Beleiu, Gh., (II), "Teoria impreviziunii rebus sic stantibus în dreptul civil", în Dreptul, nr. 10-11/1993. Goicovici, J., "Acordul de principiu", în Dreptul, nr. 4/2002. Goicovici, J., "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Goicovici, J., "Consumatorul: cine este el?", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Goicovici, J., "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Goicovici, J., "Consumatorul: cine este el?", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Legrand, P., "Sens et non sens d'un Code Civil Europeen", în Revue Internationale de Droit Compare, 1996. Macovei, C., "Perspectiva
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]