587 matches
-
comunicare, cum ar fi frecvența, multiplexitatea, durabilitatea și asimetria, pot să aibă un rol important în construcția influenței în rețelele de comunicare. B. Erickson descrie, de asemenea, alți doi factori care sunt circumscriși teoriei contagiunii: coeziunea și echivalența structurală. Astfel, contagiunea prin coeziune implică faptul conform căruia atitudinile și comportamentele altor persoane cu care membrii rețelei sunt direct conectați îi influențează pe aceștia din urmă. De altfel, utilitatea acestui fapt este evidentă: este suficient să dezvoltăm o atmosferă sinergică în cadrul unui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care membrii rețelei sunt direct conectați îi influențează pe aceștia din urmă. De altfel, utilitatea acestui fapt este evidentă: este suficient să dezvoltăm o atmosferă sinergică în cadrul unui grup pentru ca procesele de influențare să fie mai profunde. La rândul ei, contagiunea prin echivalență structurală implică faptul conform căruia alte persoane care au patternuri similare de relaționare cu cele ale rețelei îi influențează pe membrii acesteia (o caracteristică a contextului este similaritatea - de aceea, atât coeziunea, cât și echivalența structurală trebuie folosite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
amestecat printre participanți trebuie să anime expunerea cu întrebări, comentarii și contraziceri. Aceste momente sunt bine alese de lector atunci când sunt probleme mai importante, și deci atenția auditorului trebuie să fie maximă. Eficiența acestei metode privește, desigur, un element de contagiune și de demultiplicare în grup a divergenței/perturbării propuse nu de lector, ci chiar de unul dintre membrii grupului. În ceea ce privește corelația cu focus-group-ul, vom vedea că, în cazul acestei tehnici, un membru al grupului era desemnat să intervină cu critici
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grup în parte): 1) faza de încurajare a demersului deviantului. În această etapă, am observat că membrii grupului se arată interesați de opinia lui, este ascultat și chiar încurajat să se exprime; e o etapă care utilizează un efect de contagiune de tip brainstorming, în sensul că tematica discuției se lărgește continuu în orizontul de argumentare; 2) faza neutră. Acum deviantul e ascultat, dar, cum sfera topicii s-a lărgit extrem de mult în prima etapă, nu mai este necesară o atitudine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se mai numește și „metoda evaluării amânate”), nici o afirmație nefiind supusă unui demers critic în prima etapă. În acest fel se dezvoltă o atmosferă constructivă, fiecare idee primind maximum de atenție, deoarece de la o explicație a fenomenului aparent greșită, prin contagiune, se pot propune soluții originale. Edward de Bono (1990) consideră chiar că oamenii nu pot gândi creativ decât în grupuri; în această perspectivă, părerile celorlalți pot juca un rol stimulativ și motivant pentru propriile idei, pe care le pot include
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
brainstorming elimină inhibiția rezultată din exprimarea liberă (în timpul căreia, spre exemplu, cineva care posedă o creativitate și o putere de verbalizare sporite îi poate demotiva pemembrii mai lenți sau mai timizi ai grupului), dar, concomitent, se pierde chiar fenomenul de contagiune a ideilor în grup, fenomen care este unul dintre avantajele importante ale metodei; - de aceea, propunem o metodă mixtă, care să se bazeze pe cele trei de mai sus,însumându-le avantajele; astfel, putem cere participanților la sesiunea de brainstorming
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mici sau pe grupuri mari): a) maniera de brainstorming individual este generată și dintr-un dezavantaj principal al grupurilor: astfel, într-un grup, fiecare participant trebuie să-și asculte colegii, acest lucru constituindu-se câteodată dintr-un avantaj (acela al contagiunii mentale) într-o limită la fel de importantă (pierderea de timp, anumite fenomene de inhibiție); unii autori consideră că direcțiile noi de gândire asupra unor probleme pot să apară mai bine într-un brainstorming individual, acesta fiind urmat în mod firesc de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a fi mai ușor de localizat și pentru a le folosi apoi pe toate drept repere în activitatea noastră; - atunci când se trece la o etapă ulterioară, trebuie să se păstreze la vedere fișele scrise până atunci, pentru a fi favorizate contagiunea ideilor și continuitatea; - în măsura posibilităților, revenirea asupra ideilor emise după trecerea unui anumit timp; - oricine din grup poate să ia instrumentul de scris și să facă corecturile pe care le dorește pentru a nu se pierde nici o contribuție. • timpul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
autorului depune mărturii elocvente pentru a adeveri schizoidia, conformismul, cinismul aparatului comunist, într-un sistem care n-a făcut decât să articuleze și să invadeze existența cu o utopie ce li s-a năzărit unora că bântuia pretutindeni. Apoi, prin contagiune, li s-a părut tot mai multora. Până când fantomele s-au mutat în făpturile vii. Ideologii par ei înșiși manipulați de spectrul greței comunizante, ca variantă a unui existențialism ateu, după cum a dovedit-o curând evoluția unui Sartre spre un
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
Dacă până în acest moment părinții constituiau „modele” în jurul cărora se organiza comportamentul, de acum înainte valori de referință oferă membrii grupului, ai echipei din care fac parte. Ca atare, o mare parte din atitudinile comportamentale se formează prin imitație și contagiune în interiorul grupului. Caracteristica vieții sociale a preadolescentului impune profesorului necesitatea unor preocupări atât pentru cunoașterea valorii educative a „anturajului”, cât și pentru inițierea unor strategii educaționale adecvate atât sub raport individual, cât și psihosocial. Deoarece dimensiunea „interiorității” se adâncește, preadolescentul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
artistică un intermediar prin care transpar profunzimea psihologică a artistului și forța de viață pe care acesta a pus-o în exprimarea a ceea ce ar fi „văzut” în imaginație. Pe aceleași baze psihologiste, el consideră că emoția estetică este o „contagiune nervoasă” între autor și cititor. Critica literară s-ar întemeia pe principiile invariabile ale judecății, de unde și prezența unor „reguli absolute ale frumosului”. Ca un adevărat pozitivist, autorul nu deduce însă aceste reguli din filosofie, ci din realitatea artei. Principiile
LEONARDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
vieții noastre politice și culturale s-a schimbat din răsărit în apus; de ea se leagă viitoarea formație revoluționară a civilizației românești, de altfel, sociologic, singura cu putință”. Evenimentul acesta capital nu a fost produsul factorilor interni, ci al unei contagiuni cu ideile revoluției franceze de la 1789, ca și cu ale celor care au urmat. Impulsul progresului nostru modern a venit de la ceea ce Lovinescu numește o „ideologie creatoare”. Neputând reface o evoluție seculară și întârziate din punct de vedere social și
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
afectivă Împărtășită cu cineva de către o persoană. Ca semnificație, În sfera Psihologiei Morale, pentru simpatie distingem următoarele: - faptul de a participa la stările afective ale altuia sau ale altora, la suferința sau la pedepsele acestuia, fie printr-un fenomen de contagiune psihică spontană, fie printr-un act de atenție reflexivă; - atracția neexplicată, ireflexivă sau chiar irațională, pe care o Încercăm pentru o persoană Înainte de a o cunoaște mai bine; Înclinație sau atitudine spontană către ceva sau către cineva; - acordul sau fuziunea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
incarna arhetipul salvatorului. În plan moral, se va dezvolta dorința de autoritate, de putere, care va avea ca efect impunerea voinței liderului asupra maselor, fie printr-un mecanism de sugestie colectivă, fie printr-o acțiune carismatică, de inducție mobilizatoare, de contagiune colectivă. Masele, sub imperiul sugestiei, se vor organiza gregar și Își vor canaliza conduitele, modul de a gândi și de a acționa, În conformitate cu voința liderului, devenind În final grupuri manipulate de acesta. Cele de mai sus reprezintă efectele, În timp
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din partea mea efortul de Înțelegere și de retrăire a stărilor psihice ale unei alte persoane. Dar imitația mai este și raportarea mea la un model, considerat de mine pozitiv, valabil ca reușită În viață și pe care-l adopt. bă Contagiunea afectivă este imitația sau adoptarea unor anumite „stări-sentimente morale” de către o persoană de la o altă persoană cu care aceasta vine În contact și de care este influențată. În cadrul acestei relații, una dintre persoane are rol de inductor, persoana dominantă care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
celălalt, În sensul de apropiere sufletească interioară. M. Scheler distinge În cadrul simpatiei patru modalități diferite: aă Împărtășirea imediată, directă, a suferinței unei persoane; bă faptul de a lua parte, de a participa la bucuria sau la suferința cuiva; că simpla contagiune afectivă dintre persoane; dă veritabila fuziune afectivă Între un Eu și un Tu, Între Eul meu și Eul unui alt individ. În această situație, afirmă M. Scheler, se va produce o identificare completă Între două Euri, fapt care generează două
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
datorie. Mila este sentimentul moral care se manifestă În relația dintre mine și tine, În următoarele moduri: aă Eul meu se atașează perceptiv, printr-o atitudine de compătimire, de suferința ta, pe care o Împărtășește printr-un act imediat de contagiune afectivă. bă Al doilea moment, care succede celui precedent, constă În faptul că se răspunde la „apelul” persoanei În suferință printr-o deschidere de tipul „compasiune resimțită”, ceea ce constituie o relație afectivo-morală particulară, de ajutor Între două persoane: cea care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de suferință. Sentimentele mele date de Întâlnirea cu celălalt sunt inspirate de natura acestei Întâlniri. Eu preiau suferința din privirea celuilalt, sau bucuria acestuia. În acest fel, relația dintre mine și celălalt este o relație bazată pe intimitate sau pe contagiune simpatetică, care are la bază, ca punct de plecare, o „inducție afectivă”. Să ne referim la suferință. Eu văd Suferința pe fața celuilalt. Ea se extinde ca expresie la Întregul corp (Îmi frământ mâinile, plâng, mă agit etc.Ă și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
suferință. Eu văd Suferința pe fața celuilalt. Ea se extinde ca expresie la Întregul corp (Îmi frământ mâinile, plâng, mă agit etc.Ă și prin aceasta neliniștea mea se transmite și celorlalți, fie ca simplă compătimire, fie ca act de contagiune psihică. Se poate conchide că există un anumit limbaj al apropierii dintre mine și celălalt, care transcede cuvântul. Acest element de legătură nonverbală, care mă apropie de celălalt, este cel care dă valoare realității umane. Fiecare persoană, ca ființă, are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În fine, o foarte mică categorie de indivizi care Încearcă să oprească desfășurarea scenariului. Din cele de mai sus se desprinde concluzia că „scenariile psihologice” cu caracter public exercită o atracție colectivă prin inducția sugestivă a maselor, veritabilă formă de „contagiune psihică”, declanșând sau eliberând pulsiuni refulate și prin aceasta eliberând tensiuni psihice. Se poate chiar vorbi despre „scenarii psihologice colective” de tipul grevelor, manifestărilor de protest stradale mergându-se chiar până la revoluții și războaie. Tot În seria „scenariilor/acțiunilor psihologice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Împreună cu cirezile lor În câmpiile Înalte din Sgorta, nu departe de Tripoli. Am dedus astfel că locuitorii din Besherri, aflându-se În contact permanent cu cirezile lor (inclusiv bovine), contractează variola de la propriile lor animale, fiind astfel feriți de orice contagiune cu aceeași boală prezentă la om. O boală diferită, dar care se manifestă frecvent În Liban, este așa-numita h³bbet-ul-kei, un fel de ulcer gangrenos, Însă foarte diferit de inflamația endemică specifică orașelor Alep și Bagdad, numită Butone d’Aleppo
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de pământ, accidente tehnologice, chimice sau nucleare). Aceste grupe de factori morbigenetici acționează asupra grupurilor social-umane producând presiuni prin intermediul unor „modele negative” și ducând la apariția stărilor de dezechilibru psihosocial. Aceste „modele” sunt imitate și acceptate automat prin mecanisme de contagiune psihică colectivă, devenind forme de comportament, modele de gândire și sensibilitate, forme de comunicare și relații interpersonale. În final, grupurile umane se vor identifica cu aceste „modele impuse”, preluate automat și nereflexiv, necritic, schimbându-și complet imaginea și natura anterioară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sublimate ale violenței (minciună, reclamă, propagandă, mass-media, discursuri publice etc.); elementul prin care se acționează ca „instrument de manipulare” este cuvântul (discursul, minciuna repetată, promisiunile), care generează o anumită „opinie colectivă” preluată automat, necritic și difuzată ca o formă de contagiune psihică colectivă, de factură emoțională, prin intermediul sugestiei induse. Cele mai sus prezentate sunt expresia unei palete extrem de complexe și de o mare varietate a conduitelor de factură deviantă. Explicația lor se află în natura personalității deviante. Se poate vorbi despre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în care sunt intricate simptome variate într-o aceeași construcție patoplastică factice. Iatrogeniile pot fi produse prin autosugestie (boli imaginare, cenestopatii difuze, stări ipohondrice etc.) sau pot fi induse sugestiv, fie prin contactul cu medicii, fie printr-un proces de contagiune psihică, prin imitarea simptomatologiei unor bolnavi cu care subiectul vine în contact direct mai mult timp. Factorul important este sugestibilitatea crescută a acestor indivizi, labilitatea lor emoțional-afectivă sau constituția lor emoțională (E. Dupré), care creează un teren psihic favorabil dezvoltării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunități învecinate au aplicat și au obținut finanțare FRDS pentru implementarea unor proiecte (în general, de refacere/îmbunătățire/creare a infrastructurii - proiecte MIR) au fost „contaminate” aplicând (cu succes) în runda imediat următoare de finanțare FRDS (așa-numitul „efect de contagiune”). Promovarea unor politici și programe participative în dezvoltarea comunitară presupune nu doar implicarea beneficiarilor, ci și atragerea organismelor publice locale/regionale și naționale. Pornind de la aceste recomandări, putem adăuga că fondurile sociale trebuie să încurajeze descentralizarea și să contribuie la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]