1,933 matches
-
textul despre un roman semnat de Ligia Semăn („Imaginea lui Dumnezeu reflectată într-un român al căutărilor la vremea descoperirii sensului vieții”), la prezentarea făcută unui volum de poezii al lui Petru Lascău („Stihuri religioase la intersecția dintre meditație și contemplare. «Semnătură iubirii» de Petru Lascău”), ori la exegeza celui mai nou volum de poezii al Victoriței Duțu („«Vreau o altă lume» de Victorița Duțu - Poezie creștină despre veșnicie, dragoste și smerenie”); după titlu, vine, de multe ori, un moto simpatetic
RECENZIA UNUI VOLUM NEEDITAT (INCA) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Craiasa_zapezii_din_orice_carte_recenzia_unui_volum_needitat_inca_.html [Corola-blog/BlogPost/366977_a_368306]
-
cercul de cretă al dorinței. Când spunem că, pentru noi, corpul unei persoane este, în mod genuin, un obiect de artă, vrem să spunem că ni-l reprezentăm ca „frumos” și „atemporal”, aidoma unui tablou. Acesta este momentul propice, în contemplarea goliciunii, în care esteticul și eroticul irump în cotidian, în afara obligativității oricărei experiențe artistice propriu-zise. Astfel, reprezentația nudului corespunde celei mai artistice trăiri ale ființei, independent dacă scena se petrece în pat, între doi îndrăgostiți, sau, în atelier, între artist
REPREZENTARE ŞI REPREZENTAŢIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_reprezentare_si_dan_caragea_1375537015.html [Corola-blog/BlogPost/366495_a_367824]
-
Este de mâncare cât este, / dar ea nu se termină niciodată. Zgomotul caracteristic / este acela al fălcilor mestecând. // Iată acum principiul: / cea mai mare dimensiune din cosmos este punctul. / Unul nu este mai mare decât altul. / Muntele este un punct... («Contemplarea lumii din afara ei; partea I: nervul terestru» - SEM, 121 sqq.). Amplul poem, Contemplarea lumii din afara ei, de dincolo de constelările lirosofice și de dincoace de „rafinăriile“ stilistice, își profilează o aleasă structură, o geometrie de cristal; părții întâi, a nervului terestru
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
este acela al fălcilor mestecând. // Iată acum principiul: / cea mai mare dimensiune din cosmos este punctul. / Unul nu este mai mare decât altul. / Muntele este un punct... («Contemplarea lumii din afara ei; partea I: nervul terestru» - SEM, 121 sqq.). Amplul poem, Contemplarea lumii din afara ei, de dincolo de constelările lirosofice și de dincoace de „rafinăriile“ stilistice, își profilează o aleasă structură, o geometrie de cristal; părții întâi, a nervului terestru, cu «1. Cel care a murit despre cel care nu s-a născut
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
de vedere al cantității? Iar în filele cărții sfinte mai citim că Dumnezeu s-a odihnit după cele șase zile în care creația a avut loc efectiv. ,,Odihna’’ la care se referă însă textul pare a avea o conotație de contemplare, Dumnezeu neavând nevoie de odihna pe care o percepem noi oamenii. Dar chiar și noi când terminăm de făcut ceva ne oprim puțin și contemplăm munca noastră. Acum problema care a mai rămas ar fi aceea dacă cele șapte zile
DESPRE CELE ŞAPTE ZILE ALE CREAŢIEI. AU FOST ZILE SAU MILIARDE DE ANI? de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_cele_sapte_zile_ale_creatiei_a_mihai_condur_1351803310.html [Corola-blog/BlogPost/369859_a_371188]
-
decât prieteni, printre condeierii zilei. Poemele sunt modelate după propriile principii de viață. Se poate spune că ele sunt oglinda lui sufletească. Și dincolo de toate acele mijloace artistice, descoperim o ființă caldă, sensibilă, aplecată spre meditație și spre visare, spre contemplarea acelor adevăruri și rosturi ale ființei. Cărțile lui Marin Bunget pot fi întrebuințate drept vitamine sufletești, balsamuri de pus pe inimă, întăritoare în lupta existențială, aducătoare de liniște și lumină. Dar au și acea doză de înțelepciune necesară îndepărtării, dezlipirii
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1472045059.html [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
Dacă eu nu am reușit eu să construiesc până acum întreaga structură de noi „arce arhitectonice”, ci doar să sculptez o parte din ele și să le proiectez în proporție de 75%, pentru viitorul Templul al Dragostei, al Meditației, al Contemplării și al Eliberării (TDMCE) - ultimul vis rămas nerealizat al marelui nostru înaintaș sculptorul Constantin Brâncuși - iată cum bestiile triumfătoare încearcă acum să ne distrugă “Centura fotonică” a acestui “sferoid antigravitațional”, pe suprafața căruia locuim noi, pe un minim de spațiu
SCRISOAREA NR.134 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1356128433.html [Corola-blog/BlogPost/358057_a_359386]
-
prefacerea, pâinii și vinului în Trupul și Sângele Lui și la împărtășirea de ele, atunci El și faptele Lui trebuie să domine spațiul principal al locașului biseri �cesc: „Icoana conduce prin privirea ei cu credință de la vederea prin simțuri la contemplarea spirituală și la întâlnirea tainică cu sfintele persoane și cu faptele mântuitoare reprezentate în ea... Aceasta presupune că întâlnirea harică cu cel reprezentat nu este o simplă opinie subiectivă, ci bazată pe o prezență obiectivă a celui reprezentat în chip19
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_misterul_liturgic_si_sfanta_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
p. 28. Un excelent comentar al acestei lucrări se găsește tot la Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Explicarea Sfintei Liturghii după Nicolae Cabasila, București; 1943. H.I. Schultz vorbind despre caracterul acesta iconic (Bildcharakter) al Sf. Liturghii arată că: „Theoria (contemplarea) descoperă în Liturghie opera de mântuire sub reprezentare sacramentală, dar această operă îndumnezeitoare real, ontologic, obiectiv dar și subiectiv prin contemplare vizuală, afectivă și intelectuală”, op. cit..p. 38-39. 24 Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate..., p. 112. 25 Ibidem
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_misterul_liturgic_si_sfanta_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
după Nicolae Cabasila, București; 1943. H.I. Schultz vorbind despre caracterul acesta iconic (Bildcharakter) al Sf. Liturghii arată că: „Theoria (contemplarea) descoperă în Liturghie opera de mântuire sub reprezentare sacramentală, dar această operă îndumnezeitoare real, ontologic, obiectiv dar și subiectiv prin contemplare vizuală, afectivă și intelectuală”, op. cit..p. 38-39. 24 Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate..., p. 112. 25 Ibidem, p.113 26 Pr. Prof. Univ. Dr. Petre Vintilescu, Liturghierul explicat, București, 1972, p. 30. 27 Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandre
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_misterul_liturgic_si_sfanta_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
de trei este cel al lui Dum¬nezeu Treimic. Numai fiindcă sunt trei, persoanele divine se iubesc deplin. În trei este adevărul. Subiectul adevărului este mișcarea lui eu la el prin tu, căci "Adevărul - zicea teologul rus Pavel Florovsky - este contemplarea sinelui său printr-un altul în al treilea: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh... Subiectul adevărului este mișcarea a trei, însă... o miș¬care substanțială. În Sfânta Treime sunt nu o persoană, nici mai multe, ci numai trei. Pavel Florovsky spune
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161883.html [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
stilistice folosite pentru a conferi greutate și valoare scrierii sunt bine ancorate în lumina prezentului, dar și în arborii semantici ai viitorului. Metaforele ( nu puține la număr) conferă versurilor forță sugestivă, rafinament, profunzime, înnobilându-le, totodată, invitând la reflecție și contemplare.Iată câteva dintre acestea, cu efecte semantice și poetice surprinzătoare: „cum poți trăi fără strălucire/ doar c-un fir de vânt nebunatic,”; „trupul tău de ceară /arzândă”; „înmugrind petale de lacrimi”; „lacrimă a nopților pătate cu stele,”; „sunt încătușat în
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
cu răbdare și tenacitate, fiind trecute prin flacăra rațiunii spre a se purifica, ca mai apoi să-și găsească drumul spre universul magic și plin de taine al cuvântului nenăscut ... Scopul poeziei este acela de a lăsa ferestre deschise către contemplare, către interpretare. Cuvintele sunt ca o sărbătoare a sufletului, îmbătat mereu de mirajul luminii și al bucuriei de a exista, a iubi și a îmbrățișa cu privirea, frumusețile înconjurătoare. Și ce frumos înfloresc cuvintele în poem! Prin ferestrele poemelor așternute
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
Păcat că sunt valuri, altfel l-ați fi observat mai bine cum apare în răcoroasa apă a mării. De altfel, puteți urmări Ursa Mare, Ursa Mică și celelalte constelații în liniște. Doar zgomotul valurilor sparte de dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta are farmecul ei aparte, cu valurile înspumate spărgându-se de stabilopozi[i]și pescărușii zburătăcind pe deasupra mării. Oricum
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400263010.html [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
Un singur lucru cer de la Domnul, pe care îl poftesc: să sălășluiesc în casa Domnului, în toate zilele vieții mele, să-mi satur ochii cu frumusețea Domnului” (Ps. 27, 4). Creația Sa, ca Duh al Frumuseții, este o poezie de contemplare a Frumuseții divine, cuprinzând veșnicia” [42] Frumusețea Fiului lui Dumnezeu vom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
frumusețea morală se socotește bună... deci frumos este omul drept, omul cuminte, într-un cuvânt, omul bun” [77] . Sfântul Vasile cel Mare atrage, în plus, atenția asupra necesității purificării de patimi a sufletului, pentru a putea să se ridice la contemplarea Frumuseții dumnezeiești: „... ca să se nască în suflet și frumusețe dar și putere pentru săvârșirea celor ce trebuiesc făcute, avea nevoie de harul dumnezeiesc... Frumos este orice suflet, privit în simetria puterilor sale proprii, dar frumusețea cea adevărată, adică firea cea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
descoperă: „Păi ăstea măritate și-o trag aproape zilnic cu bărbatul pe care îl au și mai știu eu destule care mai scapă pe de lături pe când eu, eu duc mai mult lipsă! ”. Albert nu o mai ascultă, rămas în contemplare. Visează. Tenul alb al femeii, silueta suplă ca de manechin, părul aspru și rebel, vopsit blond, ochii verzi și buzele evidențiate de rujul roșu aprins îl determină să-și închipuie cum ar arăta ,,Coasta de Fildeș”. Femeia îl ghicește în
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1478090063.html [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
ca și opoziția sa față de junimism, nu reprezintă, în contextual literaturii române, un fapt izolat. Orientarea literaturii române spre o Europă francofonă poate fi constatată încă înainte de pașoptism, fereastră deschisă spre Franța îngăduind de multă vreme scriitorilor români nu numai contemplarea experiențelor sale fundamentale (clasicism, romantism etc.), ci și contactul cu valorile literare la care cultura franceză făcea referință (clasicismul greco-latin, literatura Renașterii italiene, romantismul englez). De la faimosul „Scrieți, băieți, numai scrieți!”, al lui Heliade, trecând prin opera lui Grigore Alexandrescu
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407119516.html [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
sigur că sunt și deosebiri. Dintre acestea amintim că lumea transcendentă a religiei este o lume real-obiectivă, pe când lumea artei este imaginară; arta se adresează părții emotive a sufletului și scopul ei este atins dacă acțiunea de a crea sau contemplarea unei opere de artă produc sentimentul de mulțumire, fericire, dar acest sentiment este trecător, pe când cel al religiei este nepieritor; religia are legătură cu concepția despre lume, o explică, pe când arta o redă și prilejuiește momente de grație. Poezia, de
CREDINŢA TREBUIE SĂ NE UNEASCĂ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1403472178.html [Corola-blog/BlogPost/349316_a_350645]
-
cu cumpătare în graiul simplu, curat și frumos al țăranului nostru înțelept care ne amintește de învățăturile sfintei Scripturi: „Mâna pe plug cine pune - ia aminte -/ Nu se cuvinea da-n lături,/ brazda o ține înainte!”. Poeziile sale îndeamnă la contemplare și rugăciune, cu gândul spre mântuire ortodoxă: „S-a făcut de sus chemare/ Către lumea cea de jos:/ Cine vrea a lui scăpare/ Să-L urmeze pe Hristos.” Poeziile sunt scrise spre amiaza vieții, dar se adresează asemenea bătrânilor sfătoși
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1448461083.html [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
care mama nu-i mai primește, cu o masă la care mama nu-i mai așează, cu un pat pe care mama nu-l mai așterne... Pregnanța cu care se întipărește mama în amintire este dominantă de la ipostaza chipului până la contemplarea lui, de la verificarea de la început a întâmplărilor din viață, la căutarea unor răspunsuri pentru ele. S-a cernut pospaiul brumei în viața vrednicei mame Anica Bârjovanu, a părintelui Gheorghe Bârjovanu, paroh al bisericii Sf. Gheorghe din Orbic-Buhuși, cu ani în
PR. GHEORGHE BÂRJOVANU. MAMA, CUVÂNTUL DINCOLO DE CUVÂNT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415554214.html [Corola-blog/BlogPost/371515_a_372844]
-
și acum nu știe cum să folosească autonomia câștigată. Realizăm că nu putem să facem mare lucru cu ea câtă vreme o mare majoritate nu vrea sau nu poate (sau nu știe că poate) să se se rupă de tradiția „contemplării” și a „uniformității”, cum bine spune Raluca Feher într-un articol. Vestea bună e că astăzi comunicăm liber. Și că din astfel de refulări succesive și sistematice s-ar putea naște și o acțiune mai de substanță. Pentru că sincer: deocamdată
„Ce dracu ne lipsește?!” Suntem generația care nu mai vrea să stea la coadă și totuși stă by https://republica.ro/la-coada-inca-la-coada [Corola-blog/BlogPost/338178_a_339507]
-
așa chestiuni o înșiruire exactă a cuvintelor?! Nu se mai știe pentru că s-a uitat demult că în dragostea adevărată sunt chiar simple atingeri ale părului partenerei spre exemplu ori a ridicării necalculate a unei șuvițe de păr, sau a contemplării respirației ivite pe fondul unei dorințe (ridicarea pieptului), ori numai atingerea încheieturii mâinilor, sau numai imaginația unui sărut tandru chiar a gambei, sau a tălpii partenerei etc, ce pot avea plăceri incluse și anumite electrizări atât spirituale, cât și sexuale
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1437861532.html [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]
-
din predici”, ci a înțelege și explica totodată ce înțelegi; 2) limbajul rațional este numai verbal și lipsit de simboluri, pe când limbajul simbolic poate fi/este ne-verbal, dar are la bază o logică (simbolică) ce se poate „înțelege” prin contemplare doar, nu și prin percepție, comparație sau personificare, fapt pentru care rezultatul va fi o reflexie în gândire, nu o intuiție; 3) a totaliza înseamnă a presupune procesualități care transcend perceptibilul existențial (real) spre începuturi sau origini necunoscute în mod
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
ascuns, un anonim căruia îi este teamă de critică. Un introvertit este și nudistul chiar dacă își dezvelește dezinvolt aparent pentru că el nu suportă să fie iscodit, ci simte doar acea plăcere a dezvelirii, a străfulgerării privirilor însă nu a lăsării contemplării goliciunii lui. Romanului superrealist i se pot atribui toate aceste reliefări, pe care le prezintă minuțios, obsedant pentru cei ce nu vor să înțeleagă că societatea umană trece acum prin niște momente dificile ale evoluției sale, și că toate acestea
INTIMITATEA CA MANIFESTARE PERFECTĂ A EULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Intimitatea_ca_manifestare_perfecta_a_eului_superrealist.html [Corola-blog/BlogPost/359301_a_360630]