202 matches
-
zboruri îți au rosturi enciclopedice de inventariere a tutror resurselor lumii antice și moderne, a Valpurgiei romantice și a celei clasice”<ref id=”12”>Marin Popa, Călătoriile epocii romantice, Editura Univers, București, 1972</ref>. De alungul călătoriilor el devine un contemplator cinic și umoristic al clipelor ce i se perindau de-a lungul spectacolelor vieții. Contemplând clipa, Faust exclamă: „Rămâi, ești prea de tot frumoasă!”. Însă clipa nu putea fi oprită în loc deși Faust pare că ajunsese la punctul suprem al
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
condition generally speaking and on the fact that every woman could cultivate courtesan abilities through charm, seduction and smartness. În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sex și caracter Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ • Nichita Danilov, Apocalipsa de carton • Ovidiu Aniculăese, Cartea pentru cei mulți. Studiu cultural asupra romanului popular în America postmodernă • Andrei-Iustin Hossu, Cele trei trepte ale singurătății • Emil Stan, Cioran. Vitalitatea renunțării • Dan Stanca, Contemplatorul solitar • Valeriu Stanca, Trei Rîuri și un ocean de poezie LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Eseuri de ieri și de azi ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cele trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fiecare dintre ei tratând analitic spațiul public, reprezentările sociale și limbajele artistice. Artistul devine astfel un manipulator de semne, mai curând decât un producător al obiectelor de artă, iar spectatorul devine un lector activ al mesajelor, mai curând decât un contemplator pasiv al esteticii ori un consumator al spectacolului. Suntem nevoiți, astfel, să acceptăm un statut al artei ca semn social, în mod direct aflat în relație cu alte semne care alcătuiesc sistemul producerii valorilor, puterii și prestigiului. (Post)estetica situaționistă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
disciplină autoimpusă, mesajul încriptat al pildei abstracte și reconfirmă perseverent virtutea unanim-binefăcătoare a libertății luminate de harul cunoașterii. În chip asemănător, încadrările metafizice care asigură împărtășirea permanentă de raționalitate a esteticului devin ghid ideatic al creatorului și sugestie hermeneutică a contemplatorului artei tot prin intermediul unor necesare popasuri introspective, tot prin coordonarea "dăruită" a tuturor actelor sau trăirilor care ajung să compună atitudinea. Ordonarea și clarificarea pașilor alcătuitori ai unui urcuș artistic se realizează oglindind în deplină puritate supraveghetoare fermentul creator al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei interiorități în ignorare de sine. Capitolul 7 Atitudinea estetică în lumina conștiinței de sine Toate actele sau trăirile care ajung să compună atitudinea estetică (fie că ea reprezintă esențializat întreg drumul parcurs de creator, fie că unește determinațiile comportamentului contemplatorului) trebuie să acceadă la un nivel superior de raționalitate, să progreseze ontologic până la o treaptă a deplinei limpezimi eidetice, a maximei clarități conceptuale. Fără metamorfoză transfiguratoare și fără forțarea caracteristică simbolismului noțional abstract, ele trebuie investite cu substanța spirituală care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este chemat să indice lectorului nefamiliarizat cu biografia autorului sau cu ritualul uzual al laboratorului interior al creației care sunt marcajele indicatoare ale efortului de elaborare artistică și ce etape a traversat creatorul până la concretizarea în operă a ideilor sale. Contemplatorul are rol de dezlegător al unui cifru, iar elementele acestei desfășurări edificatoare sunt tocmai noțiunile sistemului semantic suprastructural. În prima situație (a creației) conștiința de sine decantează experiența estetică până la nivelul unor aproximări semnificative care întâmpină "oferta" eidetică. Ea găsește
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
universală a "succesului" estetic și presupoziție a adecvării dotației subiective cu sarcina care se degajă din proiectul operei, inspirației instrumentale individuale revenindu-i misiunea integrativă care asigură mesajului artistic caracaterul de universalitate. În a doua situație, conștiința de sine a contemplatorului empatizează cu opera după o știință subtilă a combinației dintre propriile intuiții și fața manifestă, auto-revelată, a acesteia. Aici sistemul noțional supraordonat intervine în circumscrierea hermeneutică în urma unei opțiuni, în măsura în care receptorul artei trebuie să identifice conceptele potrivite lucrării care i
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
propriile intuiții și fața manifestă, auto-revelată, a acesteia. Aici sistemul noțional supraordonat intervine în circumscrierea hermeneutică în urma unei opțiuni, în măsura în care receptorul artei trebuie să identifice conceptele potrivite lucrării care i se înfățișează, și stă oarecum, în această idee, la dispoziția contemplatorului ca un cadru discursiv de la care trebuie să pornească orice tratare sistematică în domeniul artei. În acest caz, eliberată de sarcina implicării personale cu caracter decisiv, conștiința de sine oferă doar o oglindire psihologic- asimilativă de natură să egalizeze imaginile
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care trebuie să pornească orice tratare sistematică în domeniul artei. În acest caz, eliberată de sarcina implicării personale cu caracter decisiv, conștiința de sine oferă doar o oglindire psihologic- asimilativă de natură să egalizeze imaginile a două disponibilități (cea a contemplatorului și cea a creatorului), pentru ca din rodnica lor comparație să rezulte o interpretare înnoitoare (cu adevărat orientată către nucleul esențial al operei). În ambele situații, însă, rațiunea investigatoare dublu canalizată (pe interioritate și pe exterioritate) cerne concepte adecvate atitudinii estetice
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a etapelor sale cruciale. Farmecul începuturilor, firava consolidare care urmează, înstăpânirea progresivă, maturizarea stilistică și tematică, crepusculul unui model personal de a ființa creator, sunt toate cuprinse în interpretarea pe care artistul și-o acordă sieși și apoi în interpretarea contemplatorului competent. Ele converg sub ochii unei priviri vizionare către un nucleu imanent pornind de la care pot fi în chip autentic înțelese și permit accesul perspectivei inițiate la o interioritate mult râvnită, la încăperea subiectivă din care a izvorât opera de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de grad zero ale artistului cu pachetul condițional al desăvârșirii creatoare. Prețul plătit unui stăpân al tenebrelor propriului labirint lăuntric este tocmai acela al părăsirii calmului augustinian care rămâne consubstanțial întreprinderilor teoretice, sau care poate caracteriza până la un punct detașarea contemplatorului. Chiar și acestuia din urmă, însă, îi rămâne sarcina de a participa emoțional la povestea operei, de a "prelua" din încărcătura "ofensivă" și din tensiunea ei. Acea imixtiune a elementului caracteristic misterului face ca, și în receptare, cuvintele (ca reprezentanți
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
noetic pe care se întemeiază creația ca formă de transmutare condițională a unui dat intuitivo-conceptual. Facultatea autoaprecierii este locul originar al judecăților de valoare care însoțesc opera de artă, iar distanța pe care o poate lua hermeneutica infinit rafinată a contemplatorului nu este decât un detur menit unei sporite reîntoarceri la intenția suverană a autorului. Primatul acesteia din urmă confirmă aderența valorilor estetice și instituie o centrare metafizică pe subiect care, fără a uita de calitatea intrinsecă a operei, vădește încă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
are ca țintă și reper absolut conștiința de sine a creatorului. Raportarea la operă găsește în conștiința de sine un temei, un factor de determinare care construiește o atitudine și o amprentă subiectivă capabile de a distinge figura originală a contemplatorului (cea datorită căreia nu există o receptare perfect identică a unei aceleiași lucrări artistice). Numai regăsindu-se pe sine în operă, contemplatorul poate identifica hermeneutic o semnificație nouă, chiar în condițiile fidelității interpretative, poate readuce în expresia definitivă și statică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
factor de determinare care construiește o atitudine și o amprentă subiectivă capabile de a distinge figura originală a contemplatorului (cea datorită căreia nu există o receptare perfect identică a unei aceleiași lucrări artistice). Numai regăsindu-se pe sine în operă, contemplatorul poate identifica hermeneutic o semnificație nouă, chiar în condițiile fidelității interpretative, poate readuce în expresia definitivă și statică a lucrării un principiu dinamic. Viața unei opere și, prin ea, o parte din viața autorului ei, este retrăită diferențiat de fiecare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
București, 1995. *** Stanford Encyclopedia of Philosophy. http://plato. stanford. edu/ *** Reflecții și maxime, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
drept humorul imatur, care nu ar fi decît superficialitate un rafinament estetic care ar depăși eticul 59. Există o modalitate "estetică" de a considera viața, care nu are caracterul marelui humor. Cel în cauză se plasează în afara vieții, ca pur contemplator și spectator, eventual ca un spectator pasionat, în cazul căruia poate deveni o pasiune să privească lucrurile fără vreo relație personală cu ele și fără a ține cont dacă acestea intervin în binele sau în suferința altor ființe. Poate că
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
p. 318. Acest văl de mătase care dezvăluie și maschează totodată este narațiunea însăși: se evocă o scenă care ar putea fi pornografică dacă nu s-ar transforma în spectacol estetizant. Consumatorul este chemat să ia mai degrabă poziție de contemplator decât de voyeur, ca în dispozitivul pornografic. În clipa în care se schițează ceva de ordin pornografic, când bărbatul penetrează femeia, "el rămâne nemișcat", iar femeia "se pietrifică". Aceste poziții sculpturale blochează dezvoltarea excitației sexuale. 3 Pornografia și interdicția 1
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
demers fenomenologic se realizează identificarea simbolului omului-Ilie Moromete devenit arhetip, cu simbolul naturii.-salcâmul imagine a ancestralului: „Lângă el (salcâmul) se oprise Moromete.” Simbol al vegetalului, salcâmul devine "el”, un martor, un actor al unei ultime scene istorico arhetipale, un contemplator și un contemplat ce se regăsesc pe un singur domeniu axiologic-adevărul devenit document al unei existențe. în contextul familiei, ca simbol matriceal al lumii satului, tăierea salcâmului capătă funcție apocaliptică deoarece anunță disoluția întregii lumi a câmpiei dunărene. Este descris
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
Inorog, personajele sunt teribil minimalizate, decăzute într-o “cumplită inferioritate”, lipsa de principii și puținătatea minții fiind responsabile de înfrângerea lor în planul ideal. Cantemir și dublul său ideal par a fi văzut “jocul ielelor”, jocul ideilor absolute, care provoacă contemplatorului - conform mitului - sucirea minții, orbirea, infirmitatea, sau, mai rar, în cazul personajelor de excepție, o irezistibilă nostalgie de absolut. în acest puternic sentiment al propriei valori, situată la mare distanță de restul lumii, aflăm mobilul teribilei caricaturizări grotești realizată prin
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
căreia omul este produsul unei creații divine, au loc descoperiri care clatină ordinea, până atunci echilibrată, a relațiilor dintre biserică și o societate dominant agrară. În "grădina" vieții subiective renascentiste au avut loc importante prefaceri. Locul "grădinarului" ascet, meditativ și contemplator al spontaneității și al liberului arbitru propus anterior ca novator de credința creștină este luat acum de un altul activ, interesat de cunoașterea fenomenelor naturale, a celor dependente de voința și dorința acțiunilor sale transformatoare, cu interes deschis față de exploatarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Abia o cultura Dei, o cultură metafizică orientează spre acest domeniu, își pune mental subiecții în cîmpul diversității izvorîte, organizate, insuflate de Unu. îngerii apar ca una dintre variantele cele mai convingătoare ale universalului nu numai datorită calității lor de contemplatori și mesageri ai Unului, ci și pentru că diversitatea lor nu e grevată de individuația separativă al cărei simbol este corpul fizic. Deși le considerăm în mod curent categorii universale, natura, societatea, istoria țin de domeniul individual-generalului și ne mențin în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din preocupările esteticii fiindcă nu e o emoție pură. Obiecțiunea ne apare cu atât mai neserioasă cu cât, mărginindu-ne numai la sfera artei, majoritatea covârșitoare a capodoperelor, ce constituie patrimoniul frumos al omenirii, sunt de inspirație religioasă și insuflă contemplatorilor emoții estetic-religioase. Știința acestor superficiali teoreticieni moderni ar rămâne fără obiect, dacă am elimina capodoperele pe motiv că nu insuflă o emoție pur estetică! De fapt, orice artă mare suie înălțimile pe aripile de vultur ale religiei. N-am vrea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de la începutul lumii, pe care numai ființele locului o înțeleg. A inteles vraja ei în vorbe înțelepte tot George Călinescu : „Toți avem încredințarea că Sadoveanu e un mare poet al naturii. Îl socotesc că pe unul dintre cei mai grandioși contemplatori ai frumusețelor universului din literatura de pretutindeni și de oricând. Priveliștile și simfoniile naturii sunt în cărțile sale infinite, operă lui însăși e o țară pe care o străbatem mereu, uimiți de splendoarea și de ineditul ei”. Opere reprezentative : Țară
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]