202 matches
-
13 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan, 1945 (arhiva Stela Huțan-Palade) În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au mai apărut (selectiv): • Aviatori de altadata, Daniel Focșa • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare, Daniel Focșa • Despre muncă și alte
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
reduceri semnificative de preț. Astfel: Suma minimă (RON) Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 În aceeași colecție au mai apărut • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
romanescă și romanul e politică. Atunci când bietul meu Jugo, rătăcind pe marginile - nu pot fi numite maluri - Senei, a dat peste cartea fatidică și-a început s-o devoreze și să se lase absorbit de ea, tranformându-se într-un pur contemplator, într-un simplu cititor, ceea ce este absurd și inuman, el îndura romanul, dar nu îl făcea. Or, eu vreau, cititorule, să-ți povestesc cum se face un roman, cum îți faci și trebuie să-ți faci propriul tău roman. Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
absurd și inuman, el îndura romanul, dar nu îl făcea. Or, eu vreau, cititorule, să-ți povestesc cum se face un roman, cum îți faci și trebuie să-ți faci propriul tău roman. Omul dinăuntru, intra-omul, când devine cititor, contemplator, dacă e viu, trebuie să se facă, cititorule, contemplator al personajului pe care, pe măsură ce citește, îl și face, îl și creează; contemplator al propriei opere. Omul dinăuntru, intra-omul - și acesta e mai divin decât trans-omul sau supraomul nietzschean - când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
făcea. Or, eu vreau, cititorule, să-ți povestesc cum se face un roman, cum îți faci și trebuie să-ți faci propriul tău roman. Omul dinăuntru, intra-omul, când devine cititor, contemplator, dacă e viu, trebuie să se facă, cititorule, contemplator al personajului pe care, pe măsură ce citește, îl și face, îl și creează; contemplator al propriei opere. Omul dinăuntru, intra-omul - și acesta e mai divin decât trans-omul sau supraomul nietzschean - când se face cititor, se face prin însuși acest fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cum îți faci și trebuie să-ți faci propriul tău roman. Omul dinăuntru, intra-omul, când devine cititor, contemplator, dacă e viu, trebuie să se facă, cititorule, contemplator al personajului pe care, pe măsură ce citește, îl și face, îl și creează; contemplator al propriei opere. Omul dinăuntru, intra-omul - și acesta e mai divin decât trans-omul sau supraomul nietzschean - când se face cititor, se face prin însuși acest fapt autor, adică actor; când citește un roman se face romancier, când citește istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
din când în când se adăpostea o ființă vie, un scarabeu, sau o șopârlă, sau o iluzie. Găsit păru că răsare de nicăieri, nu e aici și deodată este, își puse brusc labele pe genunchii stăpânului, stricându-i postura de contemplator al vanităților lumii care-și pierde timpul, sau crede că-l câștigă, punând întrebări furnicilor, scarabeilor și șopârlelor. Cipriano Algor îl mângâie pe cap și puse altă întrebare, Ce vrei, dar Găsit n-a răspuns, doar gâfâia și căsca botul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
unor vizionari, ale căror momente de iluminare sunt energizate de trăirea profundă, cu spiritul și inima, a actului de instituirea a unei neorealități ideale; pe de altă parte, transa acestor trăiri devine inițiatică, produce atât la creator cât și la contemplator, acel fior (Schauder) eliberator goethean, acel "fulger sacru" hölderlinian, care ne "explodează" moarte și înviere în cel mai fascinant Dincolo; de fapt, cea mai densă și orbitoare Plenitudine. Tempt me no more; for I Have known the lightning's hour
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a ne întreba dacă merita să i se pună piedică). Dar prin această flagrantă imoralitate a comicului de situație se trădează plăcerea produsă de răsturnarea ierarhiilor și simbolurilor puterii: transpunerea eroului într-o situație comică anulează hipnoza identificării admirative, permițând contemplatorului râzând să se desfete cu momentul de superioritate și invulnerabilitate pe care îl savurează în raport cu eroul față de care, în alte condiții, este inferior și vulnerabil. E. Dupréel a scos în evidență efectul de solidarizare ce marchează atât un “rire d
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
și afirmare a materialității reprimate în personaje simbol ale râsului.” Astfel, eroul grotesc declanșează un râs colectiv ce triumfă asupra angoasei, violenței și reprimării. “Comicul grotesc rezultă din promovarea materialității și a corporalului până la un nivel permițând anularea distanței dintre contemplator și erou, într-un consens al râsului, resimțit de <<comunitatea râsului>> ca eliberare a senzualității și ca triumf asupra angoaselor și coercițiilor normative de tot felul.” Cu alte cuvinte, un “rire d’accueil”, al solidarității cu eroul, dar concomitent un
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
mai triste evenimente este cel care ne procură plăcerea cea mai mare. Efectul psihoterapeutic al unei specii ca tragedia descătușarea sufletească prin plăcerea produsă de destinul imaginar al eroului reprezintă o cale de acces către exemplaritatea acțiunii și suferințelor umane. Contemplatorul poate adopta o gamă întreagă de reacții, mergând de la uimire, admirație, zguduire, milă, înduioșare, râs, plâns, până la distanțare și reflexie. Cu alte cuvinte, conceptul antic al katharsisului estetic presupune din partea contemplatorului o distanțare, echivalentă cu o eliberare exterioară și interioară
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
cale de acces către exemplaritatea acțiunii și suferințelor umane. Contemplatorul poate adopta o gamă întreagă de reacții, mergând de la uimire, admirație, zguduire, milă, înduioșare, râs, plâns, până la distanțare și reflexie. Cu alte cuvinte, conceptul antic al katharsisului estetic presupune din partea contemplatorului o distanțare, echivalentă cu o eliberare exterioară și interioară. Astfel, pe de o parte, identificarea emoțională cu eroul tragediei îl eliberează pe spectator de interesele sale practice și îl provoacă la depășirea propriilor limite afective. Dacă spectatorul va fi capabil
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Editura Meridiane, București, 1983, p. 298 footnote>. Delacroix susține chiar ideia că se poate ajunge, prin audierea unei melodii, la atingerea unor forme de reverii sau de extaz<footnote Idem., p. 309 footnote>. Lucrarea artistică este în masură să influențeze contemplatorul șocându-l vizual și în urma acestui șoc să tulbure și să genereze diverse complexe de trăiri. Să incite la meditație îndelungată și să oblige la dialog.<footnote Marilena Bontaș, Formarea spirituală prin artă, Editura 3D Arte, Iași, 2007, p. 42
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
situații create de guvernările post-decembriste. Contrastul dintre entuziasmul copilului de odinioară și durerea maturului care a găsit, în schimbul unui loc mirific, drag lui, un altul dezolant, creează o trăire inedită; zâmbetul se convertește imediat în rictus de nemulțumire, subliniind tristețea contemplatorului care știe că ceea ce a fost nu mai este, iar perspectiva viitorului nu se vede încă. Antiteze ca aceasta, prin care îmbină, intenționat, aspecte ale trecutului cu altele imediate, lămuresc adevăruri spuse printre rânduri; de exemplu, retrăirea unui moment din
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
o firimitură din puterea și din judecata Sa și dăruie virtuți atât de mari o dată la trei sute de ani". În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei• Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o mărime specifică pe care le o numește complexitate „C” și care se exprimă cantitativ prin numărul elementelor distincte ce intră în compunerea unui anumit palier obiectiv al operei. Momentul plăcerii estetice. Corespunde apariției acelui sentiment de mulțumire prin care contemplatorul este răsplătit pentru efortul depus în faza primului contact cu opera. Este momentul când virtuțile comunicative ale obiectului estetic devin direct perceptibile. Momentul ordinii. Atras de operă, datorită sentimentului pozitiv pe care aceasta i l-a inspirat, receptorul se simte
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
originală și complexă, în timp ce pentru emițător este mai degrabă dimpotrivă. Nivelul cultural al publicului Se vede din ce expuse mai sus că una dintre problemele care I-au preocupat intens pe întemeietorii esteticii informaționale a fost descifrarea mecanismelor prin intermediul cărora contemplatorul unei opere de artă înfruntă complexitatea acesteia, încercând să o domine pentru a-i putea desluși înțelesurile. Este vorba în fond despre depășirea cu succes a etapei „momentul efortului primar” , fază caracterizată prin supunerea receptorului la un adevărat bombardament informațional
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
de apropiere și de înțelegere a artei grafice, a picturii și a sculpturii, a artelor decorative, a teatrului, filmului și televiziunii. Foarte mulți dintre cei care se apropie de artă și o iubesc rămân în stadiul de simpli privitori, de contemplatori ai operei de artă. Cultura vizuală îi ajută pe acești iubitori de frumos să vadă, „le deschide mințile“, îi inițiază în tainele artei. În aceeași direcție se îndreaptă și efortul meu de a limpezi modul în care se realizează o
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
de perspectiva centrală. Ceea ce înseamnă că doar uitându-se la o pictură privitorul înzestrează structura operei cu o adâncime mai mare decât are de fapt aceasta. Deși această penetrare vizuală susține efectul adâncimii picturii în general, direcția ortogonală, specifică privirii contemplatorului, nu are nevoie să se pună de acord cu organizarea spațială a operei de artă. Când principala axă a unei picturi coincide cu direcția vizuală a privitorului, ca, de exemplu, în cazul operei lui Dieric Bouts - Cina cea de taină
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
doar că stările spiritului depind de cele ale organismului. Bătrânețea este trecerea subtilă de la speranța mută în ceea ce-o să fim la nostalgia oarbă pentru ceea ce am fost. În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
trepte ale singurătății Katherine Mansfield, Moartea care mă apasă. Adrian Marino, Evadare în lumea liberă Virgil Nemoianu, Simptome Luca Pițu, Fragmente dintr-un discurs (in?)comod Luca Pițu, Însem(i)nările Magistrului din Cajvana Dorin Popa, Convorbiri euharistice Dan Stanca, Contemplatorul solitar. Introducere în opera lui Vasile Lovinescu William Thackeray, Rebecca și Rowena Tzvetan Todorov, Cucerirea Americii Dumitru Țepeneag, Întoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite Format 1/16 (61x86) Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • Str. Cronicar
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Suzanne Lilar, Cuplul Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ • Nichita Danilov, Apocalipsa de carton • Ovidiu Aniculăese, Cartea pentru cei mulți. Studiu cultural asupra romanului popular în America postmodernă • Andrei-Iustin Hossu, Cele trei trepte ale singurătății • Emil Stan, Cioran. Vitalitatea renunțării • Dan Stanca, Contemplatorul solitar • Valeriu Stanca, Trei Rîuri și un ocean de poezie LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Eseuri de ieri și de azi ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Horkheimer, "La production industrielle des biens culturels. Raison et mystification des masses", în La Dialectique de la raison, Gallimard, Paris, 1974 (ed. I germană, 1947), pp. 145-146 și 150. "Raportul față de artă n-a constat în asimilarea obiectului artistic; din contra, contemplatorul este cel care se identifică cu el. [...] În sfârșit, într-o societate unde arta nu-și mai are locul și a cărei reacție la artă este în întregime perturbată, ea se scindează în proprietate culturală reificată și încremenită, pe de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dimineții”. În Norii se contemplă alcătuirile efemere, mereu altele, inconsistente, ale norilor pe fundalul de permanență al cerului. Forma vizibilă oferă prilejul înălțării privirii și gândului spre imensitatea perenă a bolții cerești. În tradiția marelui stil al descrierii în care contemplatorul se implică, ilustrat de A.I. Odobescu și V. Pârvan, fulgeră sub aparențe marile teme biblice: căderea omului în timp, trecerea, Dumnezeu, irealitatea lumii vizibile, visul. Poetul de factură clasică, stăpân pe sine, ritmându-și extazul cu luciditate („trec orele prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
la el pe substanța textului. Și cadrul cultural se dovedește mult diferit de al congenerilor. Pe diferite planuri, modelele sale se numesc Gogol, Dostoievski și Mihail Bulgakov, René Guénon și Vasile Lovinescu (acestuia îi consacră în 1997 și un eseu, Contemplatorul solitar), generația „Criterion”, de la care preia strategii / moduri de raportare la realitate: bunăoară, de la Emil Cioran luciditatea dureroasă cu care „scepticul de serviciu” scrutează tradiția și identitatea culturală a românilor, dar și iluziile omului occidental și ale omului în genere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]