2,127 matches
-
lui Karl Wilhelm, Prinț de Nassau-Usingen și a soției acestuia, Caroline Felizitas de Leiningen-Dagsburg. Caroline s-a născut la Biebrich, Nassau-Usingen ca al doilea copil și prima fiică a lui Karl Wilhelm, Prinț de Nassau-Usingen (1735-1803) și a soției acestuia, Contesa Caroline Felizitas de Leiningen-Dagsburg (1734-1810), fiica lui Christian Karl Reinhard, Conte de Leiningen-Dagsburg-Heidesheim. La 2 decembrie 1786 Caroline s-a căsătorit cu Landgraful Frederick de Hesse-Kassel (1747-1837), copilul cel mic al lui Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Cassel și
Caroline de Nassau-Usingen () [Corola-website/Science/334451_a_335780]
-
acordat o pensie de 4000 £ care a ușurat considerabil necazurile ei financiare. Această stare de lucruri ar fi putut continua dacă nu ar fi existat atracția Hortensiei pentru promiscuitate. În primul rând, ea a înteținut o relație lesbiana cu Anne, Contesa de Sussex, fiica nelegitima a regelui cu ducesa de Cleveland. După o petrecere cu femei îmbrăcate în cămăși de noapte în parcul palatului St. James, soțul Annei și-a trimis soția la țară. Acolo Anne a refuzat să facă altceva
Hortense Mancini () [Corola-website/Science/325078_a_326407]
-
Suedia, Finlanda și Rusia), în căutare de aventuri; dar la vârsta de 25 de ani, a suferit o subită metamorfoză a stilului său de viață. Dorința de a plăcut unei femei distinse atât prin spiritul său cât și prin rang, "contesa de Albany", soția ultimului bărbat din familia Stuart. Față de aceasta, Alfieri a conceput cea mai vie pasiune, inspirându-i gustul pentru litere și pentru poezie, pe care le disprețuise până atunci. A exersat în scrierea de tragedii și a creat
Vittorio Alfieri () [Corola-website/Science/314854_a_316183]
-
capodopere. În același timp, a scris în proză lucrări care trebuiau să-l plaseze alături de Machiavelli, un „"Tratat despre Tiranie"”, și „"Prințul și Literatura"”, în autorul care se arată un republican ardent. În aceeași epocă, a compus poemul „"Etruria răzbunată"”. "Contesa de Albany", devenind văduvă în 1788, "Vittorio Alfieri" s-a unit cu ea printr-o căsătorie secretă, apoi a mers în Franța, cu dorința de a-și da la tipărit mai multe din lucrările sale și chiar de a se
Vittorio Alfieri () [Corola-website/Science/314854_a_316183]
-
morților de Albert Bartholomé, achiziționat de orașul Paris la Salonul Petit Champ de Marș. În afară de morminte, cimitirul adăpostește monumente dedicate unor personalități sau grupuri de persoane: În cimitir sunt înhumați și o serie de români, între care: Martha Bibescu, Ana, contesa de Noailles, George Enescu, Nicolae Penescu, George Apostu, Dumitru Milcoveanu, Ștefan Gane. Deoarece multe persoane au fost înmormântate acolo și datorită simbolicii locului, cimitirul Père Lachaise a fost și este încă un loc de manifestații și de comemorări, legate în
Cimitirul Père-Lachaise () [Corola-website/Science/319543_a_320872]
-
von Becker, al treilea copil al soților August von Becker și Anna Popper, s-a născut pe 7 iulie 1881 la București, în "mahalaua Manea Brutaru" (azi Calea Griviței). A fost botezat în confesiunea protestantă precum părinții săi, nașa sa fiind contesa Marie von Adlersflugel, domnișoară de companie a reginei Elisabeta, alături de familia Redewige. Tânărul Emil a urmat cursurile Școlii Germane evanghelice din București, la 18 ani fiind un veritabil poliglot, vorbind germana, franceza, engleza și italiana. Limba română era vorbită în
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
remarcându-se Palatul Ducilor de Bragança, construit în secolul al cincisprezecelea de către D. Afonso, 1. Casă da Rua Nova, situat în actualul Egas Moniz, găzduiește în prezent Oficiul pentru tehnice locale. Castelul a fost construit în secolul al zecelea de contesă Mumadona pentru a apăra populația de la atacurile musulmanilor. Statuia Regelui Afonso Henriques, în prezent la Palatul Ducilor de Bragança, este o lucrare de Soares dos Reis (statuia) și José António Gaspar (piedestal). Ideea de construcție a aparut dintr-un grup
Guimarães () [Corola-website/Science/297306_a_298635]
-
Ea a fost o trouvère și a fost căsătorită în trei rânduri. Gertruda a purtat numele mamei sale, Gertruda de Baden, fiică a markgrafului Herman al III-lea de Baden. Ea l-a succedat pe tatăl ei în poziția de contesă, după moartea acestuia din 1212, moment în care ea era deja căsătorită cu Theobald, care în curând avea să devină duce de Lorena (1213), potrivit "Vitae Odiliae". Logodna dintre ei ar fi fost încheiată încă din septembrie 1205, pe când Gertruda
Gertruda de Dagsburg () [Corola-website/Science/328518_a_329847]
-
unul din punctele de plecare ale războiului civil englez. A murit în 23 august 1628, asasinat de către fanaticul John Felton. S-a născut la Brooksby, Leicestershire, în 28 august 1592, fiul lui Sir George Villiers (1550-1604). Mama lui, Mary Villiers, Contesă de Buckingham (1570-1632), era fiica lui Anthony Beaumont de Glenfield. A rămas văduvă de timpuriu și l-a educat pentru o viață la curte, trimițându-l în Franța. Villiers știa să danseze și să mânuiască sabia foarte bine și vorbea
George Villiers, Duce de Buckingham () [Corola-website/Science/320544_a_321873]
-
fiul mai tânăr al aristocratului bucovinean Ioan Victor Stârcea (n. 9 februarie 1867) și fratele ambasadorului României la Londra Victor (n. 30 martie 1905, Constantinopol - d. 22 decembrie 1990, Townbridge Wells, Kent, căsătorit la 9 iunie 1904 în Cernăuți cu contesa Bertha de Viomes du Ponthieu (1886-1937). Tatăl său era cunoscut cu numele de "Johann Freiherr von Styrczea" și deținea funcția de șambelan al Curții Imperiale din Viena. Luptător pentru unirea Bucovinei cu România, Ioan baron de Stârcea a fost membru
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
Margareta (n. 1234 - d. 26 martie 1276, Loosduinen) a fost o nobilă olandeză, devenită prin căsătorie contesă de Henneberg. Margareta a fost fiică a contelui Floris al IV-lea de Olanda, cu soția acestuia, Matilda de Brabant. În ziua de Rusalii a anului 1249, Margareta a fost căsătorită cu contele Herman I de Henneberg-Coburg. Căsătoria avea un
Margareta de Olanda-Henneberg () [Corola-website/Science/328721_a_330050]
-
, Contesă de Polignac ("Charlotte Louise Juliette Grimaldi"; 30 septembrie 1898 - 15 noiembrie/16 noiembrie 1977), a fost fiica lui Louis al II-lea, Prinț de Monaco și mama Prințului Rainier al III-lea. Din 1922 până în 1944 a fost Prințesă Ereditară
Prințesa Charlotte, Ducesă de Valentinois () [Corola-website/Science/322544_a_323873]
-
Reuss"; 26 mai 1822 - 3 martie 1862) a fost prima soție a lui Frederic Francisc al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg. Prințesa Augusta, al treilea copil și a doua fiică a Prințului Heinrich LXIII Reuss-Köstritz și a primei lui, contesa Eleonore de Stolberg-Wernigerode, s-a născut la Klipphausen, Regatul Saxoniei. Familia ei aparținea liniei junior a Casei de Reuss. La 3 noiembrie 1849 la Ludwigslust, Augusta s-a căsătorit cu Frederic Francisc al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg, fiu
Augusta de Reuss-Köstritz () [Corola-website/Science/334164_a_335493]
-
Copilăria shi tinerețea. Luisa Isabel Alvarez de Toledo și Maura a fost fiica lui Joaquin Alvarez de Toledo și Caro, XX Duce de Medina Sidonia, iar Maria del Carmen Maura și Herrera, fiica lui Julia de Herrera și Herrera, V contesă de Mortera, si Gabriel Maura și Gamazo, fiul prim-ministru Antonio Maura, istoric și am Duce de Maura. Născut în august 1936 în Estoril, unde familia sa s-au refugiat în timpul războiului civil din Spania, în luna octombrie a acelui
Luisa Isabel Álvarez de Toledo () [Corola-website/Science/335748_a_337077]
-
refuzat propunerile de la cumnatului ei Frederic Wilhelm de Braunschweig-Oels și Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei. S-a zvonit că s-a căsătorit în secret cu tutorele fiului ei, J.N.G de Polier-Vernland. A călătorit mult folosind numele de Contesa Itterburg. A murit la Lausanne de o boală de inimă. A fost înmormântată în Schloss și Stiftskirche în Pforzheim, Germania.
Frederica de Baden () [Corola-website/Science/317774_a_319103]
-
Hermenegildo Recaredo Álvaro Fernando Gonzalo Alfonso María de los Dolores Enrique Luis Roberto Francisco Ramiro José Joaquín Isidro Leandro Miguel Gabriel Rafael Pedro Benito Felipe" și a avut drept nași pe unchiul său, contele de Chambord și pe bunica paterna, contesa de Montizón. La 2 august 1870 a fost proclamat prinț de Asturia de către carliști că fiu al lui "Carol al VII-lea, rege al Spaniei", adică a "Ducelui de Madrid". Jaime a fost educat de iezuiți întâi la colegiul Vaugirard
Jaime, Duce de Madrid () [Corola-website/Science/324211_a_325540]
-
târziu, cel de Duce de Teck ("Herzog von Teck"). Francisc s-a născut la 28 august 1837 la Esseg, Slavonia (acum Osijek, Croația). Tatăl lui a fost Ducele Alexandru de Württemberg, fiul Ducelui Louis de Württemberg. Mama lui a fost contesa Claudine Rhédey din Sângeorgiu de Pădure. Căsătoria a fost una morganatică, prin urmare Francisc nu a avut drept de succesiune asupra regatului de Württemberg. Titlul său la naștere a fost Contele Francisc von Hohenstein, după ce mama sa a fost numită
Francisc, Duce de Teck () [Corola-website/Science/324124_a_325453]
-
Claudine Rhédey din Sângeorgiu de Pădure. Căsătoria a fost una morganatică, prin urmare Francisc nu a avut drept de succesiune asupra regatului de Württemberg. Titlul său la naștere a fost Contele Francisc von Hohenstein, după ce mama sa a fost numită contesă de Hohenstein de drept, de către împăratul Ferdinand I al Austriei. În 1863 Francisc a fost numit prinț de Teck în Regatul de Württemberg și, în 1871, a fost numit duce de Teck.
Francisc, Duce de Teck () [Corola-website/Science/324124_a_325453]
-
1009 - d. 8 ianuarie 1079, Messines) , a fost cea de a doua fiică a regelui Robert al II-lea al Franței ("Piosul") cu Constanța de Arles. Ca dotă pentru viitorul ei soț, Adela a primit din partea tatălui său titlul de contesă de Corbie. Membră a familiei Capet, dinastia domnitoare a Franței, Adela s-a căsătorit prima dată în 1027 cu ducele Richard al III-lea al Normandiei, cu care nu a avut niciun copil. Rămasă văduvă, ea s-a recăsătorit în
Adela de Franța () [Corola-website/Science/324538_a_325867]
-
a căsătorit prima dată în 1027 cu ducele Richard al III-lea al Normandiei, cu care nu a avut niciun copil. Rămasă văduvă, ea s-a recăsătorit în 1028 la Paris cu contele Balduin al V-lea de Flandra, devenind contesă de Flandra între 1036 și 1067, cu care a avut următorii urmași: La moartea fratelui ei, Henric I al Franței, protejarea fiului acestuia de 7 ani, regele Filip I, a revenit în comun mamei sale, Anna de Kiev și soțului
Adela de Franța () [Corola-website/Science/324538_a_325867]
-
încoronat în 1594. Tatăl Isabellei a decis să-i cedeze Țările de Jos Spaniole cu condiția să se mărite cu verișorul ei, Arhiducele Albert de Austria. Ei au domnit peste Țările de Jos în comun ca duce/conte și ducesă/contesă. Urmau să fie succedați de către urmașii lor, cu preferință pentru urmașii pe linie masculină iar pentru urmașa pe linie feminină acesta trebuia să se căsătorească cu regele Spaniei sau cu o persoană aleasă de regele Spaniei. De asemenea, era prevăzut
Isabella Clara Eugenia a Spaniei () [Corola-website/Science/316410_a_317739]
-
doamnei în negru"). În universul lui Arsène Lupin, Acul Scobit este cel de-al doilea secret al reginei Maria Antoaneta și a lui Alessandro Cagliostro, comoara ascunsă a regilor Franței, după cum îi dezvăluie Josephine Balsamo lui Arsène Lupin în romanul "Contesa de Cagliostro" (1924). Misterul Acului Scobit ascunde un secret pe care regii Franței și-l transmiteau de la o generație la alta începând din vremea lui Iulius Cezar... și care a fost descoperit de Arsène Lupin. Faimosul ac conținea cele mai
Arsène Lupin și enigma acului scobit () [Corola-website/Science/326319_a_327648]
-
incomod sub proaspătul monarh, Iacob al II-lea. A rămas zdruncinat de reacția ostilă din partea publicului, când a depus mărturie la procesul "Celor șapte nemuritori". Când Sunderland i-a cerut lui Iacob să se despartă de amanta lui Catherine Sedley, Contesă de Dorchester, regele i-a răspuns că nu știa că Sunderland era confesorul lui și pe viitor să-și vadă de propriile afaceri. A fost demis sumar în 1688 cu cuvintele "Ah, iertare...sper că îi veți fi mai credincios
Robert Spencer, al II-lea Conte de Sunderland () [Corola-website/Science/331720_a_333049]
-
în 1970, acesta era principalul aeroport din capitala României. Poartă numele pionierului aviatic român Aurel Vlaicu. În 1909, Louis Blériot efectuează primele zboruri pe terenul hipodromului particular de la Băneasa (azi cartierul Băneasa din Capitală) - o porțiune din vechea moșie a contesei de Montesquiou. La 1 august 1912, Liga Aeriană Română, condusă de principele George Valentin Bibescu înființează la Băneasa o școală de pilotaj pentru piloți militari. Mai târziu, aerodromul devine aeroport; se adaugă o școală de pilotaj pentru piloți civili și
Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu () [Corola-website/Science/296899_a_298228]
-
el comandă forțelor cruciate în timpul celei de-a treia cruciade. Reîntors, regele încheie cu Eleanor, cea mai tânără fiica a lui Hugo și Alix, un acord prin care aceasta primește pe veață partea de est a comitatului și titlul de contesă de Saint-Quentin. Restul comitatului cu Péronne și împrejurimile sale, au revenit regelui. În 1214 Eleanor renunța la partea sa din comitat în detrimentul coroanei, și moare în 1221.
Vermandois () [Corola-website/Science/326987_a_328316]