254 matches
-
Markets and the Theory of Industry Structure. Această teorie nu contrazice majoritatea rezultatelor opticii tradiționale, ci permite, mai curînd, o mai bună utilizare a acestor rezultate, propunînd o concepție mai largă și mai convingătoare a naturii procesului concurențial. Teoria piețelor contestabile se bazează pe o idee simplă. Ceea ce determină gradul de concurență și comportamentul firmei sau firmelor prezente pe piață este mai puțin numărul concurenților, cît posibilitatea, mai mare sau mai mică, pe care o au firmele din afara pieței de a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
piață este mai puțin numărul concurenților, cît posibilitatea, mai mare sau mai mică, pe care o au firmele din afara pieței de a intra pe piață și de a contesta poziția dobîndită de firmele deja prezente. Pentru ca o piață să fie contestabilă, trebuie îndeplinite două condiții: libertatea de intrare pe piață (care era deja una din ipotezele concurenței pure și perfecte) și libertatea de ieșire sau, mai curînd, facilitatea de ieșire (care constituie un element nou). Aportul esențial al teoriei piețelor contestabile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
contestabilă, trebuie îndeplinite două condiții: libertatea de intrare pe piață (care era deja una din ipotezele concurenței pure și perfecte) și libertatea de ieșire sau, mai curînd, facilitatea de ieșire (care constituie un element nou). Aportul esențial al teoriei piețelor contestabile constă în această atenție specială pe care o acordă libertății de ieșire. Fără îndoială, pentru ca o întreprindere nouă să încerce să concureze (conteste) firme deja instalate pe o piață, nu este suficient ca ea să poată intra în mod liber
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
atunci costul de ieșire va fi redus. Cu cît costul de ieșire este mai mic, cu atît concurenții din afară sînt tentați să intre pe o piață; cu cît ele sînt mai ridicate, cu atît piața respectivă este mai puțin contestabilă. Aceasta ne conduce la definirea unei piețe perfect contestabile, astfel: o piață perfect contestabilă este o piață în care libertatea de intrare este totală și în care întreprinderile care ies, după o tentativă de intrare ratată, nu riscă alte costuri
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
costul de ieșire este mai mic, cu atît concurenții din afară sînt tentați să intre pe o piață; cu cît ele sînt mai ridicate, cu atît piața respectivă este mai puțin contestabilă. Aceasta ne conduce la definirea unei piețe perfect contestabile, astfel: o piață perfect contestabilă este o piață în care libertatea de intrare este totală și în care întreprinderile care ies, după o tentativă de intrare ratată, nu riscă alte costuri decît amortismentul normal al mijloacelor de producție angajate. Cînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mic, cu atît concurenții din afară sînt tentați să intre pe o piață; cu cît ele sînt mai ridicate, cu atît piața respectivă este mai puțin contestabilă. Aceasta ne conduce la definirea unei piețe perfect contestabile, astfel: o piață perfect contestabilă este o piață în care libertatea de intrare este totală și în care întreprinderile care ies, după o tentativă de intrare ratată, nu riscă alte costuri decît amortismentul normal al mijloacelor de producție angajate. Cînd costul ieșirii de pe o piață
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acest caz, întreprinderile prezente pe piață trebuie să țină cont nu numai de concurența celorlalți conducători deja prezenți, dar și de concurența potențială a tuturor firmelor din afară, care ar putea lesne intra pe piață. În consecință, pe o piață contestabilă, chiar dacă sînt puțini producători sau chiar un singur producător, aceștia (sau acesta) pot fi constrînși să se comporte ca și firmele aflate în situația de concurență perfectă, cu scopul de a scăpa de amenințarea permanentă a concurenței potențiale. De asemenea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
potențiale. De asemenea, un monopol sau o firmă aflată în concurență monopolistică nu poate realiza în mod durabil superprofituri în raport cu firmele concurențiale, decît dacă nu se află sub amenințarea noilor întreprinderi de a intra pe piață. Dar dacă piața este contestabilă (liberă intrare, absența costurilor de ieșire), oricare întreprindere poate intra pe piață pentru a vinde același bun sau serviciu la preț ridicat, care să-i permită superprofituri, luîndu-și partea din renta producătorilor deja prezenți pe piață. Astfel, oferta totală crește
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prezente, acestea din urmă pot fi constrînse să practice prețuri care să descurajeze intrările pe piață, adică prețuri care nu permit decît un profit normal pe termen scurt, ca și pe o piață perfect concurențială. Astfel, dacă piața este perfect contestabilă, un oligopol, un monopol sau o piață cu concurență monopolistică pot la fel de bine să practice o tarifare la nivelul costului marginal. Oricare ar fi structura pieței, toată lumea poate obține doar un profit normal de tip concurențial. De altfel, se poate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
poate obține doar un profit normal de tip concurențial. De altfel, se poate verifica empiric cum ratele profiturilor realizate în diferite sectoare sînt, în mare măsură, independente de gradul de concentrare al întreprinderilor. Bineînțeles, anumite piețe rămîn, prin natură, dificil contestabile datorită costurilor fixe, considerabile și irecuperabile în caz de eșec (este cazul monopolurilor naturale), sau grație deținerii temporare a unei tehnologii și a unui know-how unic (este cazul monopolului tehnologic temporar). Remarcabilul rezultat al teoriei piețelor contestabile este deci demonstrarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prin natură, dificil contestabile datorită costurilor fixe, considerabile și irecuperabile în caz de eșec (este cazul monopolurilor naturale), sau grație deținerii temporare a unei tehnologii și a unui know-how unic (este cazul monopolului tehnologic temporar). Remarcabilul rezultat al teoriei piețelor contestabile este deci demonstrarea faptului că efectele așteptate ale concurenței pure și perfecte nu depind numai de numărul, sau nu atît de acesta, cît de libertatea de intrare și de ieșire pe/de pe piață. În consecință, o politică de concurență nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
externă (prin concentrare); * piața; * concurență perfectă și concurență imperfectă; * monopol, monopson și oligopol; * crearea, oferta și prețul; * întreprinzătorul; * randamente de scară și randamente de substituție; * curbele de izoprodus sau izocantele; * rata marginală de substituție tehnică; * combinația optimală a factorilor; * piețe contestabile. Probleme de studiat: * Ce sînt și cum se clasifică întreprinderile? * Care sînt factorii de producție? * Cum se calculează productivitatea totală, medie și marginală a factorilor? * Ce sînt și cum se clasifică costurile de producție? * Ce este pragul de rentabilitate? * Cum
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
producție? * Care pot fi efectele variației prețurilor relative ale factorilor de producție? * În ce constau randamentele de scară și randamentele de substituție? * În ce constă ipoteza randamentelor constante? * Ce sînt "economiile de scară" și "dezeconomiile de scară"? * Ce sînt piețele contestabile? Capitolul 8 FACTORII DE PRODUCȚIE 8.1. MUNCA 8.1.1. Piața muncii și șomajul În sistemul capitalist, munca se schimbă ca orice altă marfă. Totuși, această piață nu seamănă cu altele. Fixarea unui salariu ca preț al muncii pare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a imagina reguli de decizie publică democratică respectînd libertatea de expresie, care să evite alegerile evident ineficace (principiul unanimității) și care să asigure coerența și stabilitatea alegerilor publice (alegeri nonciclice). Forța acestei teoreme ține de natura puțin constrîngătoare și dificil contestabilă a majorității normelor inițiale reținute de Arrow. A majorității, cert, dar nu a tuturor acestor norme. Într-adevăr, ultimul postulat este discutabil și a fost, de altfel, intens criticat în literatura de specialitate. Este adevărat că pare puțin acceptabil faptul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ultimul postulat este discutabil și a fost, de altfel, intens criticat în literatura de specialitate. Este adevărat că pare puțin acceptabil faptul de a limita orice alegere publică la o comparație între doar două soluții. Dar chiar abandonînd această condiție contestabilă, nu se rezolvă imposibilitatea revelată de către Arrow. 14.2.3.2. Teorema imposibilității a lui Sen Amartya Sen (în 1970) reia problema pusă de Arrow, renunțînd la al cincilea postulat. Potrivit concepției sale, o regulă a alegerilor colective trebuie să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
atât ideologice, cât și estetice și respingerea, la fel de puternică, a ideii sale fundamentale de autonomie formală"137. Prin urmare, deși postmodernitatea reprezintă o condiție a postmodernismului, fundamentul pe care prima îl instituie trebuie să poată fi din principiu criticabil și contestabil, instituind astfel o dialectică interesantă între stabil și subversiv. Un alt exemplu în ceea ce privește lipsa unei înțelegeri unitare a acestui cuplu terminologic este oferit de The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought, în care postmodernitatea este prezentată ca descriind "situația culturală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vajnici apărători reușesc să obțină pentru clienții lor scutiri de sechestrare a bunurilor dobândite ilicit, de obligare a restituirii altor sume necuvenite și alte exceptări neconvingătoare. Așa se face că multe decizii de judecată ocolesc ori omit cu argumente juridice contestabile stabilirea constrângerilor care să conducă la micșorarea recidivelor. Destul de frecvent, în societatea actuală apar pe scena politico-administrativă persoane care au suferit condamnări judiciare, și care ajung în camerele Parlamentului iar de aici sunt sistematic promovate în funcții ale instituțiilor centrale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ceea ce vedeau mai rar și mai curios în jurul lor. Gustave Moreau spunea că o pictură trebuie înobilată cu toate frumusețile care îți cad sub ochi; el dorea ca decorul să fie complicat și punerea în scenă somptuoasă, principiu periculos și contestabil [...]"40. În articolul "Impression d'art. M. Vermont" din Revista orientală (Revue franco-roumaine), Al. Bogdan-Pitești îi enumeră pe o bună parte din pictorii simbolisto-decadenți, oprindu-se la emblematicul Gustave Moreau. Devine semnificativă această orientare de gust care nu este numai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
forma unui punct de vedere interpretativ care să fie de oarecare utilitate în cercetările istorice, în investigațiile sociologice, în discuțiile normative și în formarea de aprecieri politice. Această înțelegere mai modestă a categoriei de societate civilă admite caracterul său profund contestabil. Această soartă o împarte, în mod necesar, cu toate celelalte concepte de bază din științele umaniste, astfel că trebuie să fim conștienți de ceea ce poate sau nu poate realiza termenul, să acordăm atenție domeniilor de cercetare în care el poate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
puternice. În ciuda acestor promisiuni, există un risc major, mereu prezent, de care n-au scăpat acele binecunoscute tentative din domeniul esteticului și al vieții formelor, a căror ambiție era aceeași: scrutarea dezordonată a timpului și a spațiului, falsele paralelisme, asimilările contestabile și generalizările arbitrare 87... În cazul construcțiilor speculative de amploare, celui care nu este atras de acestea sau care își recunoaște incompetența nu-i sînt interzise alte demersuri, mai adecvate și aparent mai sigure. Reașezat între limitele unei cronologii mai
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fel sunt posibile prin intermediul limbajului sau, pentru a folosi un termen mai larg, al comunicării. [Că mai toate tehnologiile, și tehnologiile comunicării pot fi folosite pentru scopuri nobile sau mai putin nobile. Un exemplu foarte sugestiv de folosire eficientă, dar contestabila pe temei moral, a RP, pe care il preluăm tot de la John R. Searle, este caracterizarea pe care guvernul american a fost nevoit să o dea intervențiilor sale militare în Coreea sau în Vietnam, care nu puteau fi recunoscute că
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
informației. Această constatare "se fondează pe ipoteza că motorul acumulării de bunuri, după ce a fost producția agricolă, apoi cea industrială, ar trebui să fie, în mod progresiv, informația. Dacă prima tranziție este de netăgăduit, cea de-a doua este mai contestabilă. Asistăm mai degrabă la penetrarea tehnologiilor informației în domeniile anterioare, care suferă în acest fel un proces de întinerire: noi organizări și câștiguri de productivitate spectaculoase. [...] Revoluția dacă este cu adevărat vorba despre o revoluție s-ar manifesta deci nu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pot fi asumate într-o perspectivă rațională a filosofiei „care nu anulează spațiul credinței și care stă la baza societății deschise și a identității Europei”, deoarece „pentru un creștin doar Dumnezeu este absolut, așa încât tot ceea ce este omenesc este istoric, contestabil, relativ”. Bonaventura spunea că cine pleacă de la rațiune rămâne prizonierul rațiunii. Omul contemporan, scrie Antiseri, este marcat de „lista falimentelor provocate de abuzul sistematic al rațiunii” și a „omului absolut” care a îmbrăcat uneori veșmintele „cioclului lui Dumnezeu” sau pe
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
a face cîteva remarci generale, în ciuda parțialității datelor pe care se bazează ele. J.L. Austin (1975:1) își începe seria de cursuri despre William James, Cum să folosim cuvintele, prin afirmația: Ceea ce vreau să spun nu este nici dificil, nici contestabil: singurul merit pe care îl pretind este că spun adevărul, cel puțin în parte. Aceasta ar trebui să fie și pretenția mea limitată. Am spus în altă parte (Barnes 1990:7) că "numeroase studii empirice din știința socială încearcă să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Paleologu repune în discuție legitimitatea mult contestatului argument ad hominem: "Atacul la persoană are proastă faimă, dar nu întodeauna este ilegitim, fiindcă persoanele pot reprezenta sau discredita ideile. Când o mare idee e proclamată de o persoană moralmente sau intelectualmente contestabilă, atacul la persoană nu e numai legitim, ci necesar"65. În cercetarea sa, "Avatarurile argumentului ad hominem", Gilles Declercq 66 oferă o perspectivă teoretică mult mai nuanțată asupra acestui tip de argument, distingând între semnificația sa în discursul literar, cea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]