5,573 matches
-
sa. Or, problematica transmiterii unei notificări prealabile prevăzute de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 către autoritatea contractantă înainte de promovarea contestației administrativ-jurisdicționale are, în concepția legiuitorului, un rol esențial în soluționarea justă și cu celeritate a chestiunilor contestate și posibilitatea remedierii disfuncționalităților apărute în procedura de achiziție publică, având în vedere că dispozițiile art. 8 din aceeași lege consacră faptul că această procedură este deschisă doar persoanei care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
Judiciare și se soluționează de o comisie de contestații desemnată de inspectorul-șef, prin ordin. Dispozițiile art. 8 privind componența și numărul membrilor comisiei se aplică în mod corespunzător. Nota obținută la contestație nu poate fi mai mică decât nota contestată. (4) Rezultatele finale, obținute de concurenți după soluționarea contestațiilor, se publică pe pagina de internet a Inspecției Judiciare. Articolul 12 Candidații declarați admiși sunt numiți pe baza notei finale; lucrările scrise și rezultatele concursului se anexează la dosarele profesionale ale
REGULAMENT din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258773]
-
dispoziția prin care se dispune rectificarea unui act de stare civilă. Cu prilejul acestor modificări, legiuitorul ar fi avut posibilitatea să stabilească și competența materială de soluționare a acțiunilor în anulare/contestațiilor împotriva acestor dispoziții, în considerarea acestei calificări a actului contestat. Dar legiuitorul nu a modificat dispozițiile art. 58 alin. (5) [exart. 61 alin. (3)] din Legea nr. 119/1996, în sensul stabilirii competenței materiale procesuale în considerarea naturii administrative a actului care face obiectul contestației, ci a conservat soluția legislativă anterioară
DECIZIA nr. 28 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251238]
-
permită emiterea actului în discuție (să existe deci un temei juridic pentru emiterea actului, pentru ca el să ia ființă și să fie inclus în legislația pozitivă). Aplicând considerațiile de mai sus la speța concretă, se constată: În preambulul ordinului contestat se menționează că el a fost emis în temeiul: – art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 (În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul finanțelor publice emite ordine și instrucțiuni, în condițiile legii. ) . Acest temei juridic nu este pus în discuție
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
protocol, încheiat între organul fiscal central și organul fiscal local sau altă autoritate publică, se poate asigura accesul direct în baza de date a organului fiscal central.] Se observă că acest text legal ar putea constitui temei juridic pentru ordinul contestat, dar numai în ceea ce privește transmiterea informațiilor bancare, nu și a celorlalte informații menționate în anexa nr. 1 a ordinului, și numai la solicitarea autorităților și instituțiilor publice, nu și la solicitarea organului fiscal central și numai dacă ar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
ordinului și nici că s-ar fi alocat 10 zile calendaristice pentru a se primi propuneri/sugestii. Ca atare, a fost încălcată și Legea nr. 52/2003. Conchizând, față de argumentele de mai sus, instanța va admite acțiunea și va anula ordinul contestat, urmând ca prezenta hotărâre, în cazul rămânerii ei definitive, să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 23 din Legea nr. 554/2004. PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Admite acțiunea formulată de reclamanta ……………. în contradictoriu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
cu privire la momentul de la care se calculează termenele în care se pot utiliza căile de atac în procedura de achiziție publică, respectiv a sintagmelor „luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal“ și „cel al comunicării actului contestat“, instanța de contencios constituțional a reținut că Legea nr. 101/2016 prevede termene clare și precise, aplicabile în funcție de specificul procedurii și de valoarea estimată a procedurii de achiziție publică. ... 15. Analizând critica de neconstituționalitate formulată în prezenta cauză și
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
554/2004, cu modificările și completările ulterioare, să se constate nelegalitatea Adresei din 1 iulie 2020, emisă de Comisia Națională pentru Produse Biocide, pe care sa întemeiat decizia atacată. ... 12. În motivarea plângerii, petenta A - S.R.L. formulează următoarele critici: (i) actele contestate sunt nelegale, întrucât autoritatea contractantă nu a evaluat propunerile tehnice depuse în cadrul ofertelor declarate câștigătoare în conformitate cu propria documentație de atribuire, cu referire expresă și limitată la cerința din caietul de sarcini referitoare la rapoartele de testare a
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, starea de alertă fiind prelungită succesiv prin H.G. nr. 476/2020, H.G. nr. 553/2020, H.G. nr. 668/2020, H.G. nr. 782/2020, H.G. nr. 856/2020, H.G. nr. 967/2020 și H.G. nr. 1.065/2020 (actul contestat). Potrivit art. 4^1 din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare, starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de normalitate, insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns, densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc, existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc. Pârâtul a menționat că, contrar susținerilor reclamantului, măsurile dispuse prin articolele contestate sunt conforme cu principiile constituționale și cu normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Nelegalitatea unui act administrativ sau a unor dispoziții cuprinse în acesta se constată prin raportarea actului în discuție la prevederile actelor normative de nivel superior
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020 cuprinde măsurile concrete necesar a fi întreprinse pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, posibilitatea restrângerii unor drepturi și libertăți fiind prevăzută de Legea nr. 55/2020, și nu de actul contestat, în acord cu prevederile legale și jurisprudența instanței de contencios constituțional care a statuat faptul că restrângerea drepturilor și a libertăților nu se poate realiza decât prin lege, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 53 și ale
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege, respectiv în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. A arătat pârâtul că existența unui caz bine justificat presupune existența unei puternice îndoieli asupra prezumției de legalitate a actului administrativ contestat; a doua condiție privește necesitatea prevenirii unei pagube iminente, deci a unui prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență sau, după caz, a perturbării previzibile grave a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public. A subliniat pârâtul că
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
7 și art. 12 din Legea nr. 554/2004 cuprind dispoziții imperative privind condițiile procedurii administrative prealabile. Astfel, partea reclamantă este obligată să facă dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile și va depune la dosarul cauzei copia plângerii prealabile privind actul administrativ contestat (pentru identitate cu obiectul prezentei acțiunii), având înscrise data introducerii și numărul de înregistrare la autoritatea pârâtă. În cauză, întrucât partea reclamantă nu a menționat și nici nu a depus la dosarul cauzei dovezi cu privire la efectuarea procedurii administrative
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare. Pentru o corectă înțelegere a particularităților speței, pârâtul a procedat la expunerea pe larg a contextului faptic care a determinat emiterea actului contestat. Astfel, în contextul fenomenului de pandemie de magnitudinea celui cu care societatea internațională se confruntă, declarat ca atare de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020, autoritățile române au luat măsurile legislative și administrative necesare pentru prevenirea și
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
că H.G. nr. 1.065/2020 cuprinde măsurile concrete necesar a fi întreprinse pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, posibilitatea restrângerii unor drepturi și libertăți fiind prevăzută de Legea nr. 55/2020 și nu de actul contestat, în acord cu prevederile legale și jurisprudența instanței de contencios constituțional care a statuat faptul că restrângerea drepturilor și a libertăților nu se poate realiza decât prin lege, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 53 și ale
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri. Prin urmare, actul normativ cu forță juridică superioară, în temeiul căruia este emisă hotărârea de Guvern contestată prevede posibilitatea autorității administrative să reglementeze concret măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc, respectiv condițiile concrete de aplicare a acestora și destinatarii acestor măsuri, în vederea atingerii scopului pentru care respectivele măsuri sunt recunoscute
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri. Prin urmare, actul normativ cu forță juridică superioară, în temeiul căruia este emisă hotărârea de Guvern contestată, prevede posibilitatea autorității administrative să reglementeze concret măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc, respectiv condițiile concrete de aplicare a acestora și destinatarii acestor măsuri, în vederea atingerii scopului pentru care respectivele măsuri sunt recunoscute
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
apel poate dispune, după caz: 1. respingerea apelului; ... 2. admiterea apelului și infirmarea acordului/planului de restructurare și, dacă este cazul, restituirea plăților deja efectuate pentru achitarea unor creanțe inexistente sau fictive sau peste cuantumul datorat, în cazul în care creanța contestată a fost determinantă pentru rezultatul votului asupra acordului/planului; ... 3. admiterea apelului și efectuarea de modificări ale acordului/planului de restructurare în ceea ce privește tratamentul creanței apelantului, în raport de criticile formulate de acesta în cazul în care drepturile celorlalți creditori
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
dosarul cauzei și se va comunica creditorilor; ... b) revocarea hotărârii de confirmare, infirmarea acordului de restructurare și, dacă este cazul, restituirea plăților deja efectuate pentru achitarea unei creanțe inexistente sau fictive sau peste cuantumul datorat, în cazul în care creanța contestată a fost determinantă pentru rezultatul votului asupra acordului, conducând la adoptarea unei hotărâri de confirmare a acestuia. ... (3) Contestația se depune în termen de 7 zile de la data la care titularul ei a cunoscut sau ar fi trebuit să
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
dosarul cauzei și se va comunica creditorilor; ... b) revocarea hotărârii de confirmare, infirmarea planului de restructurare și, dacă este cazul, restituirea plăților deja efectuate pentru achitarea unei creanțe inexistente sau fictive sau peste cuantumul datorat, în cazul în care creanța contestată a fost determinantă pentru rezultatul votului asupra planului de restructurare, conducând la adoptarea unei hotărâri de confirmare a acestuia. ... (3) Contestația se depune în termen de 7 zile de la data la care titularul ei a cunoscut sau ar fi
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. (4) Împotriva titlului de creanță se poate formula contestație în termen de 30 de zile de la data comunicării, care se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanță contestat și nu este supusă taxelor de timbru. (5) Introducerea contestației pe calea administrativă nu suspendă executarea titlului de creanță. (6) Debitorii au obligația efectuării plății sumelor stabilite prin decizia de recuperare a avansului, în termen de 30 de zile de
LEGE nr. 231 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257700]
-
a) până la 100.000.000 lei inclusiv - 2%; ... b) peste 100.000.000 lei - 1%. [...] ... (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care procedura de atribuire este organizată pe loturi, taxele se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot contestat. ... ... 29. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții de lege contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
cu titlu prealabil, că aceasta ridică două probleme de admisibilitate de naturi juridice diferite. Astfel, prima problemă de admisibilitate vizează în mod direct un aspect ce ține de natura controlului de constituționalitate (abstract/concret), respectiv legătura cu soluționarea cauzei a textelor contestate, iar a doua de limitele de competență a Curții Constituționale. Art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 constituie sediul materiei în privința condițiilor de admisibilitate ce țin de cadrul procesual în care se ridică excepția de neconstituționalitate (autoritatea
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
puse la dispoziția autorităților și instituțiilor publice prin sistemul informatic propriu emis de Ministrul Finanțelor Publice nu justifică emiterea acestuia, în opinia sa, ordinul fiind emis cu respectarea dispozițiilor legale incidente. Astfel, având în vedere scopul și rațiunea emiterii ordinului contestat, constatarea instanței de fond în sensul că art. 11 alin. (3) lit. a) și c), art. 60 alin. (4), art. 61 alin. (3), art. 68 alin. (2) și (3), art. 69 alin. (5) nu pot constitui temeiuri juridice ale ordinului
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
în „lege“ presupune verificarea unor aspecte cum ar fi: a) conformitatea actului administrativ cu ipoteza normei juridice, care descrie situația juridică în prezența căreia actul administrativ trebuie să fie emis; b) conformitatea actului administrativ cu dispoziția normei juridice. Analizând ordinul contestat, Înalta Curte constată că acesta a fost emis în temeiul: art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 (care nu este criticat de către reclamantă și, astfel, nu interesează speța de față); art. 11 alin. (3) lit. a) și
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]