443 matches
-
curge diferit În ureche, cu celeritatea, cu Înstrăinarea, le simțea de fapt și Bontempelli, pe care Îl invoc aici În calitatea lui de scriitor al modernismului. Îl invoc ca unul dintre mulți alții tocmai pentru că Îmi permite să realizez un contraargument În oglindă. În altă ordine de idei, Îmi pare rău că trebuie să spun că mie mi se pare că și În Orbitor, și În UBUcurești există un arhetip clasic, ce funcționează ca la carte. În ambele cazuri autorii fac
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și înainte de obișnuitul florilegiu patristic, Leontie citează și respinge numeroase texte ale acestuia. Rezolvarea (Epilysis) silogismelor propuse de Sever are forma unui dialog (însă cei doi interlocutori n-au individualitate; e vorba de un expedient pentru prezentarea argumentelor și a contraargumentelor) între un „acefal” (cf. aici, p. ???; de fapt, un monofizit severian) și un ortodox. Un scurt prolog ne avertizează că scrierea reprezintă o aprofundare a unor teme tratate deja în trilogia precedentă, în urma cererii pe care i-au făcut-o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
privind consecințele directe și indirecte. Personalități marcante, cum este și comentatorul social W. Gaston, susțin că deși liberalizarea nu este singura, și poate nici principala cauză a creșterii ratei divorțialității, ea contribuie semnificativ la această creștere (apud Bryjak, Soroka, 2001). Contraargumentul este destul de simplu și la îndemână, statisticile demonstrând că rata era înaltă și înainte de schimbările legislative. Astfel, potrivit datelor din National Vital Statistics (2000), rata divorțului la o mie de locuitori era în SUA, în 1980, de 5,2, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a divorța. Teoria lui G. Becker face predicții valide și pentru constatarea că, cu cât statutul socioeconomic e mai ridicat, cu atât rata divorțialității e mai mică. Aceasta întrucât cei săraci nu prea au ce împărți, pe când cei bogați, da. Contraargumentul ar fi că, având bani, poți repede să-ți întemeiezi o nouă familie. Vom vedea însă pe parcursul celor ce urmează că explicația este mai complexă. Amândouă teoriile mai sus menționate au fost confirmate, la nivelul datelor empirice, doar parțial. Aceasta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un izomorfism aproape perfect între valorile umane și planul biologicului, în sensul că fiecare valoare ar avea o corespondență specifică în echipamentul genetic: generozitatea, cinstea, adevărul etc. În prezentul volum, discutând despre tratarea „altruismului” prin această optică, am formulat câteva contraargumente, afirmând, în același timp, că nu este înțelept să respingem ab initio astfel de încercări în măsura în care ele stau sub semnul spiritului științific. Dar, cel puțin până în prezent, abordarea biologică a valorilor este prea puțin convingătoare. În lucrarea The Biological Origins
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și valorile de bază ale individului problema discutată. Este evident că pozițiile care contravin acestor interese sunt mai greu acceptabile. Ele determină o mai mare concentrare a indivizilor-țintă asupra argumentării logice, dar, în același timp, produc mai multe și puternice contraargumente. Subiecții expuși informațiilor persuasive procesează informația și elaborează răspunsuri cognitive în funcție de interesele lor, de atitudinile prealabile, de grupurile dereferință, de contextul concret în care receptează mesajele, de capacitățile și preocupările intelectuale și de alte caracteristici și împrejurări. Sintetizând și interpretând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de minimalizare a sursei sau mesajului. Totuși, în societățile moderne și democratice mai cu seamă, indivizii raționează asupra argumentării aduse de comunicator. Ceea ce nu înseamnă că o și acceptă, ci că, atunci când sunt predispuși la rezistență față de schimbare, ei aduc contraargumente. Implicit sau explicit, conștient sau subconștient, în vorbe sau doar în gând, subiecții umani produc argumente care să le consolideze propria poziție și să o slăbească sau să o anuleze pe cea propusă. W. McGuire (1964) susține că rezistența la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu poziția lor. În mod asemănător operează și mecanismul prevenirii și întâmpinării argumentelor. În situația în care subiecții știu dinainte care este intenția comunicatorului și ce poziție va adopta el, vor rezista mai bine persuasiunii. Ei au timp să dezvolte contraargumente. Aceasta chiar dacă intervalul prevenire - persuasiune este mic. Într-un studiu efectuat de I. Freedman și D. Sears (1965), unui lot de tineri, ce nu aveau carnet de conducere auto - pentru că erau sub limita vârstei permise -, i s-a spus că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
constatat că 93% dintre ei au avut performanțe mai bune când au lucrat în prezența altora decât când au lucrat singuri. Diferența a fost în același sens semnificativă și când a fost vorba despre o probă mai complexă: elaborarea de contraargumente la idei cuprinse în pasaje ale unor autori antici. În prezența altora, atât cantitatea, cât și calitatea argumentelor produse au fost superioare. Un mare volum de cercetări ulterioare au confirmat efectul de facilitare socială a prezenței celorlalți atât ca simplă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mare relevanță predicțională. În domeniul afinităților, al simpatiilor și antipatiilor, cu deosebire la copii și adolescenți, suntem pe terenul „nisipurilor mișcătoare”. Într-un interval de timp relativ scurt, configurația preferințelor se schimbă uneori radical. Există mult adevăr în această afirmație, contraargumentul tare fiind însă că, pe de o parte, cercetările arată la anumite grupuri, inclusiv în colectivitățile școlare, o considerabilă constanță a rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că înseși schimbările merită atenție investigațională. De aici importanța anchetelor sociometrice succesive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conștient sau nu, evită expunerea la acele informații și argumente care vin în contradicție cu ideile și părerile lor. În al doilea rând, nu dau crezare sursei sau minimalizează importanța ei și a mesajului. În al treilea rând, oamenii dezvoltă contraargumente împotriva poziției propuse și apărate de sursă. Mecanismele retoricii cotidiene de contraargumentare sunt multiple și subtile. McGuire (1964), de pildă, a dovedit experimental că funcționează, în rezistența la schimbare, efectul inoculării. Acesta presupune că, dacă indivizilor ce urmează să fie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de comunicare). Comunicarea este în esența ei pozitivă; când acest lucru nu se întâmplă, când comunicarea îi îndepărtează pe indivizi sau introduce între aceștia un ecran al neînțelegerii, avem de-a face cu o comunicare patologică. Referitor la un alt contraargument adus împotriva percepției teoriei informației după care comunicarea presupune intenționalitate, într-un interviu publicat în 1977, Paul Watzlawick observa: „Acum câțiva ani, asistam la un simpozion despre comunicare, în Munții Stâncoși. Eram cazat într-un hotel format din bungalow-uri, fiecare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
organism cu care acesta luptă și își dezvoltă imunitatea. În persuasiune, lucrurile stau similar; astfel, la unele valori ale audienței trebuie să acționăm cu atenție dacă au stat în atenția opiniei publice și au fost dezbătute (pentru acestea, oamenii au contraargumente, adică și-au dezvoltat imunitatea de care vorbeam mai devreme); pentru alte valori, care sunt similare existenței într-un mediu „fără viruși/steril”, acțiunea de persuasiune este mai simplă, deoarece nu va întâlni prea multe contraargumente; - motivația logică are o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru acestea, oamenii au contraargumente, adică și-au dezvoltat imunitatea de care vorbeam mai devreme); pentru alte valori, care sunt similare existenței într-un mediu „fără viruși/steril”, acțiunea de persuasiune este mai simplă, deoarece nu va întâlni prea multe contraargumente; - motivația logică are o altă funcție importantă în prezentarea persuasivă; oamenii sunt mai înclinați spre schimbare dacă primesc o motivație care să aibă o logică pe care să o înțeleagă și să o accepte; - combinarea în cadrul mesajului a elementelor emoționale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu mai este necesară o atitudine atât de divergentă față de activitatea grupului cum e cea a acestuia. Deviantul pare că părăsește pentru moment centrul principal al atenției grupului; 3) faza de respingere relativă. În această etapă, grupul a emis destule contraargumente, lărgind sfera topicii; se resimte acum nevoia de rezumare și de integrare a dezvoltării conceptuale de până acum într-un sistem coerent și comprehensiv. De aceea, toți membrii grupului încep să respingă argumentele și maniera neconformă cu grupul a membrului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o asemenea „disidență”. Este vorba despre maniera contradictorie de focus-group ce presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve și tendințe inhibitorii prin agresiune și confruntare. În acest sens, fără știrea participanților, o persoană din cadrul grupului are sarcina să vină cu contraargumente în momentul în care grupul pare să ajungă la un consens simplu (bazat pe epuizarea temei). Iată de ce credem că discuția despre această problemă rămâne una deschisă spre posibilitățile extrem de variate de gestionare a vieții grupului didactic. Solomon E. Asch
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
el a găsit deja o argumentare și raționalitate pentru răspunsul său contrar evidenței perceptive, dar conformist grupului. Adoptarea unei poziții corecte ar cere acum un efort însemnat prin căutarea nu numai a unor argumente în favoarea acesteia, ci și a unor contraargumente la propriile raționalități anterioare. Acest lucru ar presupune un efort susținut de descentrare și apoi de recentrare (vezi și conflictul sociocognitiv). Concluzia bazată pe o logică a „minimului efort” - cu însemnate consecințe în plan adaptativ - este aceea că el va
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
focus-group. Maniera contradictorie de focus-group, o a doua modalitate de lucru, presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve și tendințe inhibitorii prin agresiune și confruntare. În acest sens, fără știrea participanților, o persoană din cadrul grupului are sarcina de a găsi contraargumente în momentul în care grupul pare să ajungă la un consens simplu (bazat pe epuizarea temei). Observăm similaritatea acestui mod de focus-group cu tehnica expunerii cu oponent. În analiza de tip focus-group, apreciază Krueger, se vor urmări: (1) cuvintele - reflecția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obișnuitul florilegiu patristic, Leonțiu citează și respinge numeroase texte ale acestuia din urmă. Rezolvarea (Epilysis) silogismelor propuse de Sever are forma unui dialog (însă cei doi interlocutori nu au individualitate; e vorba de un expedient pentru prezentarea argumentelor și a contraargumentelor) între un „acefal” (cf. p. 000; de fapt, un monofizit severian) și un ortodox. Un scurt prolog afirmă că scrierea reprezintă o aprofundare a unor teme tratate în trilogia precedentă, la solicitarea cîtorva credincioși ortodocși care cred că adversarii utilizează
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
răspuns ferm. În sprijinul tezei omisiunii involuntare a lui ™x ÔroΛΗ s‑ar putea aduce argumentul că Irineu ar fi utilizat un volum de testimonia calchiate după textul ebraic, în care sintagma aceasta nu apare. Presupunerea se confruntă cu două contraargumente: există locuri în Adu. haer. - cartea IV, 20, 11 și cartea V, 26, 1 - în care pasajul în discuție este redat integral; Irineu citează permanent Cartea lui Daniel după versiunea lui Theodotion, care conține ƒ> ∠Δ≅ΛΗ. Prin urmare, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
siue animae, de tendință gnostică. Nu cunoaștem exact pe cine vizează Irineu în această polemică. Cert este că o altă variantă a cifrei fiarei pare cu totul incompatibilă cu interpretarea propusă anterior. Pentru a‑și convinge adversarii, Irineu aduce trei contraargumente: 1) manuscrisele cele mai vechi și mai demne de încredere transmit numărul 666; acest număr este confirmat de cei care l‑au cunoscut personal pe autorul Apocalipsei; 2) rațiunea însăși ne spune că cifra zecilor, din numărul fiarei, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
unui punct de vedere sau a unei soluții propuse pentru rezolvarea unor situații - problemă; 2.4. Raportarea critică la argumentele altora și susținerea propriilor argumente în contexte diferite; 2.5. Utilizarea unor instrumente specifice logicii pentru construirea de argumente și contraargumente în situații teoretice și practice. 3. Cooperarea cu ceilalți în rezolvarea unor probleme teoretice și practice, în cadrul diferitelor grupuri. 3.1. Dezvoltarea cooperării cu ceilalți, favorizată de decodificarea corectă a diferitelor mesaje și limbaje; 3.2. Utilizarea lucrului in echipă
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
pot fi activate în contexte diferite în activitatea privată și activ și responsabil, adecvat unei lumi în schimbare. publică; 4.2. Susținerea unui comportament activ prin utilizarea corectă a diferitelor tipuri de argumentare; 4.3. Raportarea critică la argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public și mass-media. 5. Participarea la luarea deciziilor și la rezolvarea problemelor comunității. 5.1. Stabilirea unor corelații între întemeierea deciziilor, acțiune și consecințele acestora; 5.2. Utilizarea unor raționamente adecvate (deductive și nedeductive), în luarea
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
trebuie să țină cont și de experiența de viață a celor cărora li se adresează, de trăirea lor afectivă. De multe ori părinții dau drept exemplu alți copii. Experiența propriului copil, ceea ce el știe despre acel copil, vine ca un contraargument al teoriei părintelui. E bine să se evite astfel de situații pentru a nu fi considerat „fals“ în afirmații, astfel făcându-și loc dubiile. Exemplele trebuie îmbinate cu mai multe tipuri de argumente. Putem crea „situații imaginare“ pentru exemplificare, dar
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
Jaspers, delirul este considerat drept caracteristica de bază a bolilor psihice și una din temele majore ale psihopatologiei. El este o idee greșită, cu un caracter ferm, implantată la bolnav și care nu poate fi corectat cu nici un fel de contraargument. Rezultă din cele de mai sus faptul că definirea delirului, ca fenomen psihic morbid, este destul de dificil de făcut. Vom încerca, în continuare, să-i delimităm cadrul psihopatologic. Delirul se prezintă ca o tulburare intelectuală, ca o formă particulară de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]