430 matches
-
marcă de acord (întrucât acordul nu este un fenomen "selectiv", el se manifestă constant la aceleași elemente), fie că este o diferență între acordul adjectivului și acordul cliticului. (iii) Faptul că în (30) dublarea este facultativă ar putea fi un contraargument pentru interpretarea cliticului drept marcă de acord, întrucât, așa cum am arătat, acordul nu are un caracter facultativ. (iv) În (31), dublarea complementului indirect nimănui este favorizată de tipul de context selectat pentru eemplificare. Într-un exemplu ca (32), dublarea este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este preferabil să adoptăm ipoteza nespecificării, deoarece implică un număr mai mic de trăsături. Ipoteza claselor nominale este mai potrivită pentru sistemele de gen mai complexe, precum cele discutate de Corbett (1991). În capitolul al optulea, am prezentat argumente și contraargumente din limba română referitoare la analizarea cliticelor de dublare drept mărci de acord. Concluziile sunt că există mai multe contraargumente împotriva acestei ipoteze: (i) dublarea clitică este opțională în unele contexte, obligatorie în altele. Or, fenomenele de acord nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pentru sistemele de gen mai complexe, precum cele discutate de Corbett (1991). În capitolul al optulea, am prezentat argumente și contraargumente din limba română referitoare la analizarea cliticelor de dublare drept mărci de acord. Concluziile sunt că există mai multe contraargumente împotriva acestei ipoteze: (i) dublarea clitică este opțională în unele contexte, obligatorie în altele. Or, fenomenele de acord nu sunt opționale, contextuale, limitate la anumite tipuri de nominale (prin contrast, prezența acordului dintre subiect și predicat nu depinde de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a metaforei argumentative etc.; tehnica citatului, a interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
descrierii de tip tablou (a unui peisaj, a unui interior, a unui fenomen etc.). Cele patru tipuri de texte - informativ, argumentativ, narativ, descriptiv - pot apărea combinate. De exemplu, textul argumentativ poate avea o secvență în care un argument logic/un contraargument este dezvoltat ca discurs informativ (apelând la date exacte, la informații statistice, la atestări documentare etc.), ca discurs descriptiv (detaliind, de pildă, rezultatele unui studiu de caz/ale unui experiment etc.) sau chiar narativ (dacă referința/exemplificarea vizează un eveniment
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
trebuie să țină cont și de experiența de viață a celor cărora li se adresează, de trăirea lor afectivă. De multe ori părinții dau drept exemplu alți copii. Experiența propriului copil, ceea ce el știe despre acel copil, vine ca un contraargument al teoriei părintelui. E bine să se evite astfel de situații pentru a nu fi considerat „fals“ în afirmații, astfel făcându-și loc dubiile. Exemplele trebuie îmbinate cu mai multe tipuri de argumente. Putem crea „situații imaginare“ pentru exemplificare, dar
Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
civil, sintagma "contract comercial" se înlocuiește cu sintagma "contract civil" iar sintagma "contracte sau acte de comerț", cu termenul "contracte civile". Faptul că sub aspect formal nu mai există două reglementări distincte cuprinse în două legi separate nu este un contraargument pentru autonomia dreptului comercial (profesional) întrucât, dispozițiile ce erau cuprinse în Codul comercial se regăsesc răspândite în corpul Codului civil sau al Codului de procedură civilă. Ba mai mult, ca și până acum, se mențin dispoziții separate înglobate în legi
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
indicii de contextualizare oferă informații pe care subiectul le poate extrage din ambianța fizică sau care îi sînt furnizate de textul conversațional. V. context, inferență, interacțiune, schimb. MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN CONTRAARGUMENT. Prin definiție, contraargumentul este un "argument care se opune altuia", avînd în vorbirea obișnuită sinonime precum replică și ripostă. Componentele acestui cuvînt oferă, de altfel, destulă transparență sub aspectul semnificației (contra + argument), dar și indicația unei posteriorități în raport cu argumentul care
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oferă informații pe care subiectul le poate extrage din ambianța fizică sau care îi sînt furnizate de textul conversațional. V. context, inferență, interacțiune, schimb. MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN CONTRAARGUMENT. Prin definiție, contraargumentul este un "argument care se opune altuia", avînd în vorbirea obișnuită sinonime precum replică și ripostă. Componentele acestui cuvînt oferă, de altfel, destulă transparență sub aspectul semnificației (contra + argument), dar și indicația unei posteriorități în raport cu argumentul care a fost deja
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obișnuită sinonime precum replică și ripostă. Componentele acestui cuvînt oferă, de altfel, destulă transparență sub aspectul semnificației (contra + argument), dar și indicația unei posteriorități în raport cu argumentul care a fost deja enunțat. În acest caz, dacă argumentul stă la baza argumentării, contraargumentul respinge argumentarea realizată astfel, considerînd-o neîntemeiată sau inadmisibilă. Raportat la discurs, contraargumentul poate fi o parte a lui, dacă discursul este dialogic, sau poate fi chiar discursul, cînd acesta este conceput ca o replică a altuia. Posibilitatea a doua de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
destulă transparență sub aspectul semnificației (contra + argument), dar și indicația unei posteriorități în raport cu argumentul care a fost deja enunțat. În acest caz, dacă argumentul stă la baza argumentării, contraargumentul respinge argumentarea realizată astfel, considerînd-o neîntemeiată sau inadmisibilă. Raportat la discurs, contraargumentul poate fi o parte a lui, dacă discursul este dialogic, sau poate fi chiar discursul, cînd acesta este conceput ca o replică a altuia. Posibilitatea a doua de manifestare a contraargumentului vizează, desigur, nu numai a n a l i
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realizată astfel, considerînd-o neîntemeiată sau inadmisibilă. Raportat la discurs, contraargumentul poate fi o parte a lui, dacă discursul este dialogic, sau poate fi chiar discursul, cînd acesta este conceput ca o replică a altuia. Posibilitatea a doua de manifestare a contraargumentului vizează, desigur, nu numai a n a l i z a d i s c u r s i v ă, ci și logica și retorica. V. argument, argumentare, demonstrație, dialog. DUCROT - SCHAEFFER 1995; BUSSMANN 2008. IO CONTRAARGUMENTARE. Folosirea contraargumentului
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
contraargumentului vizează, desigur, nu numai a n a l i z a d i s c u r s i v ă, ci și logica și retorica. V. argument, argumentare, demonstrație, dialog. DUCROT - SCHAEFFER 1995; BUSSMANN 2008. IO CONTRAARGUMENTARE. Folosirea contraargumentului (sau a contraargumentelor) într-un discurs sau într-un text realizează contraargumentarea, adică o formă propozițională de respingere a unor afirmații sau opinii, urmînd modelul logic de trecere de la argument la concluzie. Potrivit specialiștilor, există patru modalități de a realiza
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu numai a n a l i z a d i s c u r s i v ă, ci și logica și retorica. V. argument, argumentare, demonstrație, dialog. DUCROT - SCHAEFFER 1995; BUSSMANN 2008. IO CONTRAARGUMENTARE. Folosirea contraargumentului (sau a contraargumentelor) într-un discurs sau într-un text realizează contraargumentarea, adică o formă propozițională de respingere a unor afirmații sau opinii, urmînd modelul logic de trecere de la argument la concluzie. Potrivit specialiștilor, există patru modalități de a realiza contraargumentarea: 1) negarea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
certitudinii lui, 3) punerea la îndoială a completitudinii argumentației, 4) inversarea orientării argumentative. Indiferent de tipul ei, contraargumentarea realizează structuri discursive extinse la o sumă de enunțuri, structurate linear în discursul replică sau cu intercalări în discursul dialogic. V. argumentare, contraargument, replică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO CONTRADICȚIE. Sub aspectul cel mai general, contradicția este o "situație de nepotrivire sau de opoziție între două realități (idei, fapte etc.)", structura etimologică indicînd acțiunea de a susține contrariul în raport cu cele spuse de cineva, adică
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui punct de vedere sau a unei soluții propuse pentru rezolvarea unor situații - problemă; 2.4. Raportarea critică la argumentele altora și susținerea propriilor argumente în contexte diferite; 2.5. Utilizarea unor instrumente specifice logicii pentru construirea de argumente și contraargumente în situații teoretice și practice. 3. Cooperarea cu ceilalți în rezolvarea unor probleme teoretice și practice, în cadrul diferitelor grupuri. 3.1. Dezvoltarea cooperării cu ceilalți, favorizată de decodificarea corectă a diferitelor mesaje și limbaje; 3.2. Utilizarea lucrului in echipă
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
pot fi activate în contexte diferite în activitatea privată și activ și responsabil, adecvat unei lumi în schimbare. publică; 4.2. Susținerea unui comportament activ prin utilizarea corectă a diferitelor tipuri de argumentare; 4.3. Raportarea critică la argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public și mass-media. 5. Participarea la luarea deciziilor și la rezolvarea problemelor comunității. 5.1. Stabilirea unor corelații între întemeierea deciziilor, acțiune și consecințele acestora; 5.2. Utilizarea unor raționamente adecvate (deductive și nedeductive), în luarea
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
și înainte de obișnuitul florilegiu patristic, Leontie citează și respinge numeroase texte ale acestuia. Rezolvarea (Epilysis) silogismelor propuse de Sever are forma unui dialog (însă cei doi interlocutori n-au individualitate; e vorba de un expedient pentru prezentarea argumentelor și a contraargumentelor) între un „acefal” (cf. aici, p. ???; de fapt, un monofizit severian) și un ortodox. Un scurt prolog ne avertizează că scrierea reprezintă o aprofundare a unor teme tratate deja în trilogia precedentă, în urma cererii pe care i-au făcut-o
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o anumită idee, problemă sau temă. Cu câteva excepții, cele mai multe dialoguri, în care numele lui Socrate este mereu prezent, sunt dezbateri filosofice pasionante ale unor adepți sau adversari ai lui Socrate, sau ale lui Platon cu sine însuși, cu argumente, contraargumente, el abținându-se de a da răspunsuri și soluții definitive. Cultivă, ca și Socrate, importanța formulării întrebărilor. Platon rămâne, constant, filosof al ideilor, adeptul unui sistem de gândire și regândire a ideilor abordate, pe care le repune mereu în discuție
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ar fi interesante pentru un studiu despre compunere în limba română actuală). În schimb, am luat în calcul compusele cu prefixe și prefixoide, în care se recunosc substantive mai vechi: aeroambulanță, aerobuz, aerodinamicitate, aeroduct, aerogenerator, aerotermă, antiartă, antifurt, antiliteratură, antiroman, contraargument, contrainformații, contraofertă, contraperformanță, contrasens, contraserviciu; − diverse substantive care sunt evident preexistente primei ediții a DOOM-ului, dar au fost omise din diverse motive 1: afurisit, ales, arcanul, aschimodie, baș, băltărețul, bebeluș, boancă, bonsoar, botoșel, capra, cascadorie, călușul, căpșunică, chindia, cincisprezecime
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
economică echilibrată, folosindu-se în acest scop de mijloacele științifice existente la un moment dat pentru a preveni o eventuală sarcină nedorită în condițiile de moralitate oferite de contemporaneitate asistenței la naștere. Există în această situație curentă tot atâtea argumente/contraargumente obiective/subiective privind supravegherea sau îngrijirea medicosocială, consilierea familiilor ori indivizilor umani (de ambele sexe) mai mult sau mai puțin integrați societății umane în ansamblu, implicarea unor servicii speciale și persoane calificate pentru asistența la naștere. Ținând cont că societatea
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
au făcut obiectul a numeroase studii al căror obiectiv a fost testarea validității și fidelității acestora. Ele au avut ca efect rafinarea instrumentului și identificarea principalilor factori care ar putea influența interpretarea rezultatelor. Rezultatele acestor studii se constituie În veritabile contraargumente la obiecțiile privind utilitatea acestor chestionare În aprecierea eficacității predării. Evaluările semnate sunt mult mai favorabile cadrului didactic decât cele nesemnate. b. Prezența cadrului didactic Aprecierile sunt mai favorabile dacă profesorul rămâne În sală În timpul completării chestionarelor de către studenți. c
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
o împărtășește și mai tarziu. De obicei, în scrierile de tinerețe, opiniile autorilor nu sunt clar închegate și sedimentate. Pe de altă parte, nici faptul că scrierile de tinerețe nu reprezintă doctrina finală a unui autor nu poate fi un contraargument solid pentru respingerea unei teze. Las așadar suspendată această chestiune, reținând de aici doar că este posibil ca între doctrina de tinerețe și cea de maturitate a unui autor să nu existe un acord. 2. Nu este suficient să spunem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
loc, quo-ul intelecției. În al doilea rând, speciile inteligibile sunt semne [token] mentale multiplicate în funcție de pluralitatea minților singulare, În fapt, Panaccio respinge aici argumentul identității for male care se instaurează între speciile inteligibile și quidi tatea obiectului, recurgând la trei contraargumente: A. din moment ce obiectul cunoașterii e quiditatea obiectului, iar specia inteligibila nu e obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila nu e identică cu quiditatea obiectului; B. din moment ce quiditatea nu este multiplicabila în diverși subiecți cunoscători, iar speciile inteligibile sunt multipli cabile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
X și Y cunosc o aceeași bucată de chi hlimbar, în intelectele lor vor exista specii inteligibile diferite numeric: SIx, respectiv SIy. Deși speciile lor inteligibile diferă, X și Y ajung, în finalul procesului, să cunoască aceeași esență a obiectului. Contraargumentul (B) formulat de Claude Panaccio pare a fi plauzibil și pare a fi mai dificil de respins decât primul: în conformitate cu tranzitivitatea identității, daca accept că SIx este identică cu quiditatea obiectu lui și că, la rândul ei, SIy e identică
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]