187 matches
-
Războiului de 30 de ani. Hugo Grotius a formulat principiile dreptului natural modern sub forma unei teorii a războiului just, în De jure belli ac pacis (1625). 4 Utilizarea argumentului contractualist de către parlamentarii englezi era curentă în jurul anilor 1620. Ideile contractualiste fuseseră introduse în Anglia de protestanții exilați pe continent în vremea Mariei Tudor. Aceștia au făcut să circule tratatele calviniste care justificau rezistența pe baza ipotezei contractualiste. 5 Vezi Richard Aschraft, Revolutionary Politics and Locke's Two Treatises of Government
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
4 Utilizarea argumentului contractualist de către parlamentarii englezi era curentă în jurul anilor 1620. Ideile contractualiste fuseseră introduse în Anglia de protestanții exilați pe continent în vremea Mariei Tudor. Aceștia au făcut să circule tratatele calviniste care justificau rezistența pe baza ipotezei contractualiste. 5 Vezi Richard Aschraft, Revolutionary Politics and Locke's Two Treatises of Government, Princeton University Press, Princeton, 1986, p. 190. 6 Raymond Boudon, Tratat de sociologie, Humanitas, București, 1997, p. 113. 7 Articolul 2 al Declarației de la 1789 spune că
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Ibidem, p. 197. 113 Vezi Ibidem, p. 216. 114 Un aspect interesant al teorie proprietății a lui Locke privește aplicarea ei la problema dreptății ecologice. Discursul activiștilor pentru dreptate ecologică este adeseori antiliberal, dar trebuie să distingem aici între liberalismul contractualist clasic și neoliberalismul actual care ocultează aspectul dreptului natural. Considerațiile ecologiștilor "nu sunt întru totul în contradicție cu teoriile liberale ale dreptății, dacă ținem cont de faptul că ele își găsesc justificarea în contractualismul lui John Locke. Conform concepției acestuia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sugerată aici de opoziția ambilor autori față de interpretarea stării originale la Filmer. Locke nu se referă la Milton, dar, în Primul tratat, se referă explicit la scrierea Observations concerning the Orginall of Government (1652) în care Filmer a criticat teoriile contractualiste ale lui Hobbes, Milton și Grotius. Pentru o analiză serioasă a conexiunii dintre republicanismul lui Milton și doctrina whig, vezi Nicholas Von Maltzahn "The Whig Milton, 1667-1700", în Milton and Republicanism, D. Armitage, A. Himy și Q. Skinner (eds.), pp.
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
iar dacă nu le ai, le dezvolți. Atitudinea e totul! Te întorci la origini și resemnifici proverbe ancestrale: capul plecat sabia nu-l taie, apa trece pietrele rămân, interesul poartă fesul, și altele la fel de ancestrale. Acestea conservă, dincolo de forma lor contractualistă, o înțelepciune a supraviețuirii când valuri ale schimbării se succed cu repeziciune amenințând structurile. Faptul că la români forma biruie fondul este arhicunoscut. Profesorul este strivit între rigori ale deschiderii spre lume și rigori ale închiderii în știință. Științele, chiar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
să alimenteze substanța acestora, nu să o sleiască. De aici poate titlul: dincolo de îngeri și draci. În această cheie, mai nimerit ar fi fost dincoace de. Oamenii se relaționează și pe baza unor contracte și ar avea nevoie de etici contractualiste, și pe respectul ce și-l poartă unii altora ca ființe raționale și ar avea nevoie de etici deontologice, și urmărind sporul global de plăcere obținut și ar avea nevoie de etici utilitariste. Titlul se legitimează însă așa cum e și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
moralității. Noțiunea de comunitate morală Dezbaterea despre etica mediului ridică problema delimitării sferei moralității. Cum o delimităm? O putem face fie pe baza unor principii și reguli, așa cum se întâmplă în etica deontologică de tradiție kantiană, dar și în teoriile contractualiste, fie pe baza unor valori, inclusiv de tip utilitarist, fie pe baza virtuților etice, caz în care vom recupera tradiția aristotelică, în fine, pe baza unor criterii ce au legătură cu limbajul moral și judecățile morale, așa cum se întâmplă în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este un agent moral și are, drept urmare, statut moral, nu se susține, deoarece copiii mici, bătrânii senili sau adulții cu probleme mintale severe ar fi lăsați în afara sferei moralității. La fel stau lucrurile și în cazul unei teorii de tip contractualist. Dacă privim lucrurile dinamic, atunci este posibil ca o persoană care are acum capacitatea de a fi parte într-un contract prin asumarea anumitor obligații și responsabilități să își piardă în viitor această capacitate. Atunci vom spune că și-a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să aibă o conștiință de sine. Asemenea oamenilor, aceste ființe înzestrate cu sensibilitate au interesul de a evita suferința și în acest sens ar fi arbitrară trasarea unei linii de demarcație între aceste ființe și oameni. Scanlon 41 revizuiește teza contractualistă și acceptă ca părți cu statut moral într-un contract a ființelor care ar putea fi prejudiciate în felul lor de a fi pentru că sunt capabile să simtă durerea, resimt frustrare sau orice altă stare ca urmare a anumitor situații
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care extinderea domeniului moralității prin luarea în considerare a noțiunii de valoare intrinsecă, chiar în versiunea radicală a ecologiei profunde, poate fi susținută de știința contemporană 65. Modelul l-ar reprezenta modul în care în etica actuală, inclusiv în teoriile contractualiste, se discută despre extinderea domeniului moralității de la adultul normal la copii, bătrâni și persoane cu probleme mintale. Prezint în continuare un asemenea punct de vedere, propus de Colleen Clements 66, de fapt, o critică asupra modului în care noțiunea de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
explicit de la drepturile ființelor umane. Teoria deontologică a lui Kant are în vedere omul ca agent rațional și valoarea omului ca "persoană". În teoria marxistă omul este tot un agent rațional care creează distanța dintre natură și cultură. În teoriile contractualiste sunt luate în considerare ființele umane sau ființele care au interese și au capacitatea de a fi parte într-un contract. Și teoriile comunitariene au în vedere cooperarea între agenți raționali, chiar dacă, eventual, acordă o valoare și unor ființe non-umane
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a valorilor sau presupoziția valorilor detașabile, adică independente de evaluatori. Aceasta duce la o discuție cu privire la acceptarea noțiunii de valoare intrinsecă, aspect esențial al posibilității conceperii unei etici a mediului. Mai rămâne să analizăm problema inevitabilității șovinismului din perspectiva teoriei contractualiste. Considerăm doi parametri, X, care stă pentru "justificarea principiilor morale", și Z, care stă pentru "a intra într-un contract". Vom avea următorul argument: • singura justificare a principiilor morale (X) este una contractualistă, și anume, intrarea agenților într-un contract
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
analizăm problema inevitabilității șovinismului din perspectiva teoriei contractualiste. Considerăm doi parametri, X, care stă pentru "justificarea principiilor morale", și Z, care stă pentru "a intra într-un contract". Vom avea următorul argument: • singura justificare a principiilor morale (X) este una contractualistă, și anume, intrarea agenților într-un contract (Zry); • agenții intră într-un contract (Z) numai dacă acesta servește intereselor lor egoiste (presupoziția egoismului); • oamenii (persoanele) sunt singurii agenți care intră într-un contract (Z); • oamenii (persoanele) intră în contracte (Z
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu mai poate fi pusă la îndoială. Contractul presupune cel puțin două părți, înzestrate cu voință liberă și capacitate de a alege, presupune responsabilitate, reciprocitate și asumarea unor obligații. Este imposibil să găsim o alternativă la această descriere a teoriei contractualiste, eventual doar o reîntoarcere la animism, ori o atitudine mistică față de natură, ori o poziție irațională. Drept urmare, șovinismul omenesc este o consecință firească a unei teorii contractualiste. De aici rezultă, conform principiului dominoului, că dacă tot ceea ce există este menit
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unor obligații. Este imposibil să găsim o alternativă la această descriere a teoriei contractualiste, eventual doar o reîntoarcere la animism, ori o atitudine mistică față de natură, ori o poziție irațională. Drept urmare, șovinismul omenesc este o consecință firească a unei teorii contractualiste. De aici rezultă, conform principiului dominoului, că dacă tot ceea ce există este menit să servească omului și intereselor sale, atunci omul este îndreptățit să manipuleze lumea după cum vrea, pornind de la interesele sale. Acesta al fi modul de a gândi specific
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este omul. [...] Datoriile noastre față de animale sunt doar datorii indirecte față de umanitate"211. Și Rawls menționează problema datoriilor față de animale spre sfârșitul cărții sale, A Theory of Justice, recunoscând că teoria sa nu poate cuprinde și aceste aspecte. O perspectivă contractualistă, consideră Rawls, ia în considerare, în condiții de reciprocitate, parteneri egali. Ca urmare, sugerează Rawls, față de animale și alte ființe vii care pot simți plăcere și durere am avea datorii de tip non-contractualist, așa cum ar fi compasiunea și bunăvoința 212
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rău, ei sunt conștienți de faptul că astfel afectează alți agenți morali, și, în egală măsură, suportă la rândul lor consecințele bune sau rele ale faptelor altor agenți morali. Principiul reciprocității este considerat fundamental în mod tradițional în orice teorie contractualistă. Vom vedea la timpul potrivit în ce măsură anumite dezvoltări din etica mediului, în special cele legate de ideea dreptății între generații, duc la reevaluarea acestui principiu. Introducem acum noțiunea de comunitate morală. Aceasta îi cuprinde pe toți agenții morali aflați în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sunt forme de viață și în acest sens respectul față de viață ne obligă să luăm în considerare ce se întâmplă cu diversele specii. Problema datoriilor față de alte specii a fost abordată ocazional din perspectiva diverselor teorii etice. Dintr-o perspectivă contractualistă, drepturile și datoriile sunt reciproce, adică au loc numai între agenți morali umani. Rolston extinde domeniul de la oamenii normali la oamenii cu probleme, apoi și la alte forme de viață: "moralitatea este necesară oriunde cel vulnerabil trebuie să fie protejat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
omul o parte a ecosistemului. Așadar, dacă acceptăm includerea ecosistemelor în sfera moralității prin recunoașterea statutului lor moral, atunci vom putea vorbi despre datorii ale omului față de ecosisteme, ori despre statutul moral al comunității biotice. Reapare în acest caz problema contractualistă a reciprocității obligațiilor, adică asumarea explicită de către ambele părți a unor obligații reciproce pornind de la interese comune. Problema este echivalentă cu aceea a obligațiilor ființei umane față de alte ființe din comunitatea biotică, așa cum ar fi cazul animalelor, dar și diferită
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecologia profundă, ci de cea superficială. E drept, dezvoltarea durabilă presupune o abordare inter-generațională, dar doar atât, adică într-un sens aproape utilitarist. Rawls susține însă că principiul economisirii, care stă la baza analizei sale a dreptății dintre generații, este contractualist. Oricum, dezvoltarea durabilă ia în seamă principiul precauției, care este un principiu etic. Despre toate acestea voi discuta în continuare. 2.3. Dreptatea între generații 2.3.1. Rawls despre principiul economisirii O discuție despre situația în care generațiile actuale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dezvoltare? Cei săraci nu economisesc pentru că nu pot, pe când într-o societate bogată putem economisi mai mult. De aceea, stabilim doar că "o societate își îndeplinește datoriile de dreptate menținând doar instituțiile și prezervând baza lor materială"319. Cum abordăm contractualist această problemă a economisirii și dreptății inter-generaționale? Rawls face câteva observații 320. Mai întâi, principiul economisirii nu poate fi adoptat democratic. Fiecare persoană și generație, fără a ști unde este plasată în șirul generațional, vede economisirea în felul ei. Procesul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moral. În etica mediului vom susține în acest sens că avem datorii indirecte față de animale, față de specii aflate pe cale de dispariție sau chiar față de ecosisteme, adică față de toate acele entități care pot fi considerate pacienți morali. Din perspectiva unei teorii contractualiste se susține că ambele părți trebuie să își asume obligațiile contractuale, ceea ce presupune reciprocitate. Drept urmare, principiul non-reciprocității presupune o revizuire a ideii contractualiste tradiționale în sensul acceptării posibilității de asumare unilaterală a unor obligații. În etica mediului vom susține că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
față de ecosisteme, adică față de toate acele entități care pot fi considerate pacienți morali. Din perspectiva unei teorii contractualiste se susține că ambele părți trebuie să își asume obligațiile contractuale, ceea ce presupune reciprocitate. Drept urmare, principiul non-reciprocității presupune o revizuire a ideii contractualiste tradiționale în sensul acceptării posibilității de asumare unilaterală a unor obligații. În etica mediului vom susține că asumarea unilaterală de obligații este singura posibilitate pentru a acționa corect sau drept. Modelul cel mai bine elaborat teoretic, dar și cel mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Teoriile deontologice scot în evidență importanța motivului în alegerile morale. Motivele acțiunilor umane stau sau ar trebui să stea sub incidența legilor morale universale (etica kantiană) sau a comandamentelor morale de conviețuire socială corectă, cunoscute ca "legi de aur" (teoria contractualistă sau teoria reciprocității) sau a principiului de neagresiune (Robert Nozick, Murray Rothbard, Ayn Rand). Punctele slabe ale acestor teoretizări constau în lipsa de soluții la "paradoxurile deontologiei", la contradicțiile și ponderile acordate constrângerilor deontologice, și în neputința acordării schemelor conceptuale universale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
vorbesc filosofie”. Cetățenii vor moralitate în politică fiindcă democrația fără încredere publică este vorbă goală: promisiuni respectate, alocarea transparentă a resurselor publice, sănătate și educație de calitate, siguranță de mișcare. Cu alte cuvinte, populația este tot mai cetățeană, tot mai contractualistă, tot mai pretențioasă în timp ce în majoritatea lor, politicienii sunt tot mai retardați în moravurile primului deceniu. Fiind înăuntru sau în proximitatea clienților favoriți ai statului, ei nu vor să accepte să depindă direct de cetățeni. Doresc să mențină politica de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]