187 matches
-
îl pot adopta în mod liber și rațional. A pleda pentru o teorie înseamn] a ar]ta c] cerințele sale sunt rezonabile și c] oamenii ar trebui s] le accepte în mod voluntar. Dac] dorim s] stabilim limite pentru etică contractualist], trebuie s] limit]m tipurile motivelor la care se face apel în crearea contractului și tipurile de condiții în care aceasta apare. Dar ce tip de motive și condiții fac dintr-o teorie moral] una contractualist] în mod evident? Voi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stabilim limite pentru etică contractualist], trebuie s] limit]m tipurile motivelor la care se face apel în crearea contractului și tipurile de condiții în care aceasta apare. Dar ce tip de motive și condiții fac dintr-o teorie moral] una contractualist] în mod evident? Voi aborda aceast] chestiune din punct de vedere istoric pentru a vedea unde și de ce a ap]rut o tradiție contractualist]. i. Scurt istoric Deși abordarea contractualist] în etic] își are r]d]cinile în Antichitatea greac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care aceasta apare. Dar ce tip de motive și condiții fac dintr-o teorie moral] una contractualist] în mod evident? Voi aborda aceast] chestiune din punct de vedere istoric pentru a vedea unde și de ce a ap]rut o tradiție contractualist]. i. Scurt istoric Deși abordarea contractualist] în etic] își are r]d]cinile în Antichitatea greac], ea a început s] capete vizibilitate în timpul Iluminismului. În sistemele teleologice și religioase care au dominat gândirea preiluminist], s-a considerat c] obligațiile morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de motive și condiții fac dintr-o teorie moral] una contractualist] în mod evident? Voi aborda aceast] chestiune din punct de vedere istoric pentru a vedea unde și de ce a ap]rut o tradiție contractualist]. i. Scurt istoric Deși abordarea contractualist] în etic] își are r]d]cinile în Antichitatea greac], ea a început s] capete vizibilitate în timpul Iluminismului. În sistemele teleologice și religioase care au dominat gândirea preiluminist], s-a considerat c] obligațiile morale își au sursă în ordinea natural
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
social, legitimarea obligației politice se face prin determinarea tipului de contract asupra înființ]rii autorit]ții politice la care ar ajunge indivizii din starea de natur]. Termenii contractului vor stabili obligațiile guvern]mântului și ale cet]țenilor. Dar, desi teoreticienii contractualiști au legitimat obligația politic] prin promisiunea contractual], abordarea lor se încadra de fapt într-o teorie moral] necontractualist]. Ideea contractului social a fost utilizat] pentru a-i constrânge pe conduc]torii politici, dar conținutul și forță justificativ] a acestui contract
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și drepte, nu se bucur] de legitimitatea acordat] de teoria contractului social. O ipotez] neplauzibil]. Se consider] în mod normal c] legitimitatea guvern]mântului este determinat] de justețea acțiunilor sale și nu de natură contractual] a originilor sale istorice. Teoreticienii contractualiști au dorit s] legitimeze guvernele drepte (conduc]torii drepți sunt aceia care își țin promsiunile contractuale), dar insistența lor asupra existenței unui contract propriu-zis delegitimeaz] în aceeași m]sur] guvernele nedrepte că și pe cele drepte. Putem presupune c] oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui guvern]mânt s-a bazat pe un contract, cum justific]m obligația politic] a generațiilor care s-au n]scut pur și simplu sub acel guvern]mânt și trebuie s] se supun] automat legilor acestuia? În al doilea rând, contractualiștii susțin c] trebuie s] ne supunem deoarece trebuie s] ne respect]m promisiunile, dar, așa cum remarcă Hume, si ei „sunt puși în dificultate de întrebarea: De ce ar trebui s] ne respect]m promsiunile?” (Barker, 1960, p. 229). Aceleași elemente care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
naturale de a ne respecta promisiunile. Se pare deci c] teoria contractului social, venit] că un r]spuns la disoluția eticii preiluministe, nu a f]cut decât s] înlocuiasc] o datorie natural] discutabil] cu o alta. În ciuda acestor defecte, teoria contractualist] clasic] conține elemente de atracție pentru teoreticienii morali contemporani. Într-adev]r, teoria contractualist] a cunoscut o remarcabil] revigorare în ultimii ani. Teoria contemporan] este mai ambițioas] decât predecesoarea să istoric], deoarece încearc] s] ofere o justificare contractualist] nu numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
venit] că un r]spuns la disoluția eticii preiluministe, nu a f]cut decât s] înlocuiasc] o datorie natural] discutabil] cu o alta. În ciuda acestor defecte, teoria contractualist] clasic] conține elemente de atracție pentru teoreticienii morali contemporani. Într-adev]r, teoria contractualist] a cunoscut o remarcabil] revigorare în ultimii ani. Teoria contemporan] este mai ambițioas] decât predecesoarea să istoric], deoarece încearc] s] ofere o justificare contractualist] nu numai pentru obligația politic], ci și pentru obligația personal] pe care contractualismul clasic a considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestor defecte, teoria contractualist] clasic] conține elemente de atracție pentru teoreticienii morali contemporani. Într-adev]r, teoria contractualist] a cunoscut o remarcabil] revigorare în ultimii ani. Teoria contemporan] este mai ambițioas] decât predecesoarea să istoric], deoarece încearc] s] ofere o justificare contractualist] nu numai pentru obligația politic], ci și pentru obligația personal] pe care contractualismul clasic a considerat-o evident]. S-ar p]rea c] o justificare pe baze contractuale a obligației personale este și mai puțin plauzibil]. Justificarea obligației politice pune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
2) obligațiile convenționale protejeaz] interesele umane fundamentale. Combinând aceste dou] elemente, putem (re)interpreta contractele sociale nu că promisiuni în primul rând, ci ca instrumente de identificare a convențiilor sociale care promoveaz] interesele membrilor unei societ]ți. îi. Abord]ri contractualiste curente în etic] Teoria contemporan] a contractului social se prezint] sub dou] forme principale. Deși ambele accept] viziunea contractualist] clasic] a oamenilor egali de la natur], perspectiva lor asupra acestei egalit]ți este diferit]. Una din abord]ri pune accentul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în primul rând, ci ca instrumente de identificare a convențiilor sociale care promoveaz] interesele membrilor unei societ]ți. îi. Abord]ri contractualiste curente în etic] Teoria contemporan] a contractului social se prezint] sub dou] forme principale. Deși ambele accept] viziunea contractualist] clasic] a oamenilor egali de la natur], perspectiva lor asupra acestei egalit]ți este diferit]. Una din abord]ri pune accentul pe egalitatea natural] în ceea ce privește forță fizic] din cauza c]reia este reciproc avantajos pentru oameni s] accepte convenții care recunosc și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
statutului moral datorit] c]reia interesele fiec]rui individ devin o preocupare comun] sau imparțial]. Acest tratament imparțial este exprimat în convenții care recunosc interesele și statutul moral al fiec]rui individ. Îi voi numi pe adepții teoriei avantajului reciproc „contractualiști hobbesieni”, iar pe cei ai teoriei imparțialit]ții „contractualiști kantieni”, Hobbes și Kant fiind p]rinții celor dou] forme ale teoriei contractualiste. 1. Contractualismul hobbesian: morală că avantaj reciproc Din punctul de vedere al contractualiștilor hobbesieni, viziunea modern] asupra lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
devin o preocupare comun] sau imparțial]. Acest tratament imparțial este exprimat în convenții care recunosc interesele și statutul moral al fiec]rui individ. Îi voi numi pe adepții teoriei avantajului reciproc „contractualiști hobbesieni”, iar pe cei ai teoriei imparțialit]ții „contractualiști kantieni”, Hobbes și Kant fiind p]rinții celor dou] forme ale teoriei contractualiste. 1. Contractualismul hobbesian: morală că avantaj reciproc Din punctul de vedere al contractualiștilor hobbesieni, viziunea modern] asupra lumii exclude noțiunile anterioare de drepturi divine sau de obligații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care recunosc interesele și statutul moral al fiec]rui individ. Îi voi numi pe adepții teoriei avantajului reciproc „contractualiști hobbesieni”, iar pe cei ai teoriei imparțialit]ții „contractualiști kantieni”, Hobbes și Kant fiind p]rinții celor dou] forme ale teoriei contractualiste. 1. Contractualismul hobbesian: morală că avantaj reciproc Din punctul de vedere al contractualiștilor hobbesieni, viziunea modern] asupra lumii exclude noțiunile anterioare de drepturi divine sau de obligații naturale. De câte ori încerc]m s] identific]m valori morale obiective descoperim de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe adepții teoriei avantajului reciproc „contractualiști hobbesieni”, iar pe cei ai teoriei imparțialit]ții „contractualiști kantieni”, Hobbes și Kant fiind p]rinții celor dou] forme ale teoriei contractualiste. 1. Contractualismul hobbesian: morală că avantaj reciproc Din punctul de vedere al contractualiștilor hobbesieni, viziunea modern] asupra lumii exclude noțiunile anterioare de drepturi divine sau de obligații naturale. De câte ori încerc]m s] identific]m valori morale obiective descoperim de fapt preferințe subiective ale indivizilor. Nu exist] deci scopuri bune sau rele în sine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
covârșitoare în cazul creaturilor umane f]r] ap]rare sau cu deficiențe, ca, de exemplu, copiii și cei cu handicapuri congenitale, care nu într], în consecinț], în „zona moralei”. Am menționat mai devreme c] acest tip de abordare accept] viziunea contractualist] clasic] a egalit]ții de la natur]. Ce fel de egalitate promoveaz] ins] o teorie preg]țiț] s] accepte sclavia celor lipsiți de ap]rare? Deoarece teoria nu recunoaște nici un statut moral inerent, orice egalitate a drepturilor între indivizi presupune egalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerați „indivizi liberi și egali”. Așa cum am v]zut ins], contractele nu se încheie întotdeauna între indivizi liberi și egali și nu iau mereu în calcul nevoile celor slabi. Mulți cred c] acesta este rezultatul inevitabil al oric]rei teorii contractualiste, deoarece contractele, în sensul legal obișnuit, sunt acorduri încheiate între persoane care caut] s] obțin] mai degrab] un profit maxim pentru ele însele decât un tratament egal pentru toți participanții la contract. Rawls crede totuși c] problema nu este ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
determinarea conținutului obligației naturale de dreptate. Acesta este deci rolul contractului social al lui Rawls încheiat dintr-o poziție de egalitate (este mai degrab] o generalizare a Regulii de Aur, decât o generalizare a doctrinei st]rii naturale). Nu toți contractualiștii kantieni pleac] de la poziția inițial] a lui Rawls, dar, ca și acesta, ei înlocuiesc tradițională stare natural] cu poziții care îi determin] pe fiecare dintre contractanți s] acorde tratament imparțial intereselor fiec]rui membru al societ]ții. Deși nu cad
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
natur]. Pentru kantieni ins], aceast] egalitate natural] se refer] la o egalitate moral] de substanț] - într-adev]r, esența contractualismului kantian este c] „înlocuiește inegalitatea fizic] cu cea moral]” (Diggs, 1981, p. 282). Ce putem înțelege din acest tip de teorii contractualiste ale moralei? Ele sunt atractive pentru acele persoane (majoritatea, b]nuiesc) care ader] la premisele egalit]ții morale și ale drept]ții. Contractualismul kantian d] expresie credinței larg r]spândite c] imparțialitatea este decisiv] din punctul moral de vedere, adic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este tocmai raportarea la aceast] viziune. La fel cum obiectivitatea moralei nu trebuie s] respecte standardele empirice ale obiectivit]ții, nici raționalitatea nu trebuie neap]rât s] corespund] definiției clasice bazat] pe dorința individual]. iii. Concluzie Care este liantul tradiției contractualiste? Se spune adesea c] toate teoriile contractualiste fundamenteaz] morală prin intermediul unui acord. Acest lucru se întâmpl] de fapt numai în teoria clasic]. Pentru teoreticienii moderni, acordul este doar un instrument de identificare a cerințelor imparțialit]ții sau ale avantajului reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fel cum obiectivitatea moralei nu trebuie s] respecte standardele empirice ale obiectivit]ții, nici raționalitatea nu trebuie neap]rât s] corespund] definiției clasice bazat] pe dorința individual]. iii. Concluzie Care este liantul tradiției contractualiste? Se spune adesea c] toate teoriile contractualiste fundamenteaz] morală prin intermediul unui acord. Acest lucru se întâmpl] de fapt numai în teoria clasic]. Pentru teoreticienii moderni, acordul este doar un instrument de identificare a cerințelor imparțialit]ții sau ale avantajului reciproc care sunt de fapt fundamentele reale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilizat] pentru a evalua interesele indivizilor în funcție de criteriul imparțialit]ții sau al avantajului reciproc. Dac] un alt instrument ar furniza evalu]ri mai corecte, atunci ideea contractului ar putea fi eliminat] complet din cadrul teoriei. S-a susținut adesea c] teoriile contractualiste presupun un individualism atomistic și consider] societatea ca fiind un produs artificial al acordului dintre indivizii presociali. O înțelegere excesiv de literal] a termenului de „contract social” ar putea sugera într-adev]r o astfel de viziune. Trebuie menționat ins] c] numai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoreticienii clasici au vorbit despre p]r]sirea st]rii naturale pentru a se crea relații artificiale (și chiar și la acea vreme, relațiile politice și nu cele sociale erau considerate artificiale). Nu exist] nici o motivație inerent] a individualismului teoriilor contractualiste moderne. De vreme ce sunt doar simple instrumente de cânt]rire a intereselor, ele pot fi folosite împreun] cu orice concepție asupra acestora, inclusiv cu cea a sociabilit]ții naturale a oamenilor. În concluzie, exist] puține elemente care dau unitate tradiției contractualiste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contractualiste moderne. De vreme ce sunt doar simple instrumente de cânt]rire a intereselor, ele pot fi folosite împreun] cu orice concepție asupra acestora, inclusiv cu cea a sociabilit]ții naturale a oamenilor. În concluzie, exist] puține elemente care dau unitate tradiției contractualiste. Nu putem evalua teoriile contractualiste doar că teorii contractualiste deoarece aceast] etichet] nu explic] nici premisele și nici concluzia. Este necesar s] evalu]m cele trei teorii componente ale tradiției în mod separat, bazate fie pe dreptul natural, fie pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]