898 matches
-
reconstituia topografia Troiei recitând versurile Iliadei. Lumea homerică este elocventă și pentru vremea în care au fost compuse poemele, și pentru veacurile anterioare, în care s-a constituit tradiția epică. Universul strălucitor, însângerat și eroic în războiul din Iliada, în contrapunct cu Odiseea, care evoca Itaca cu prinții si păstorii ei, dar și imaginea fabuloasă a ținuturilor populate de monștri mitici pe care eroul o parcurge, au de spus multe despre felul în care trăiau grecii în epoca întunecată, despre cum
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
-Semnal, , Confluente literare( fondator George Rocă, Australia) Gândacul de colorado UȘA, Miorița USACanada "România Literară, Cronică, Convorbiri Literare, Contemporanul, Poezia, Galateea-Germania, Observator- Munchen (perioadă permanent, prezența în casetă revistei, Radu Bărbulescu), Luceafărul-București, Argos, Ultima oră-Israel, Orient Expres-Israel, Viața Noastră-Israel, Minimum-Israel, Contrapunct, Vatra, Viața Românească, Respiro On line, Poezia-Iași, Plumb-Bacau, Revista mea, Tribuna -Cluj, Tribuna Magazin-Israel, Facla, Poezis-Satu-Mare, Feed Back-Iași, Amurgul sentimental-București, Tribuna Kraiot" , Revista Familiei-Israel, Gazeta Românească-Israel, Cronică Veche, Dacia Literară, și altele...reviste din Germania, România, Israel Colaborează la situl
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
Alexandru Racu (acompaniament). Pregătirea muzicală o continuă la Universitatea de Muzică din București, unde studiază în paralel trei dintre secțiile acesteia: Compoziție, Dirijat de cor academic și Dirijat orchestral, fiind discipolul profesorilor: Ștefan Niculescu (compoziție), Dan Buciu (armonie), Dinu Ciocan (contrapunct), Valentin Gruescu (dirijat cor academic), Ludovic Bacs și Petru Andriesei (dirijat orchestră). În anul 2000 absolvă cursul de Studii Aprofundate (Master) - Stil și Limbaj Compozițional la clasa Ștefan Niculescu. Anul 1999 marchează începutul colaborării cu binecunoscutul cantautor Tudor Gheorghe, colaborare
Marius Hristescu () [Corola-website/Science/311561_a_312890]
-
îndrăgite precum „"Strada Speranței"”, „"Fluierând pe stradă"”, „"Merit eu"”, „"Tu"”, „"Și dacă"”, „"O chitară cânta"”, „"Și m-am îndrăgostit de tine"”. a absolvit Conservatorul din București (1947-1952) având profesori pe Ion Dumitrescu (teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Theodor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), după ce studiase Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947). Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
cântarea blues. Interpretarea să la chitară este apreciată că de o „perfecțiune absolută” (G.Arnaud, J. Chesnel) Tehnică chitaristică a lui s-a bazat pe evoluția stilului sincopat al lui Son House spre un limbaj împodobit cu triplete. glisando și contrapuncte care dialogă cu vocea solistului pe un ritm 4/4 pe care il stăpânea cu policele care ciocăna coardele. Se considera că asemănător cu Blind Willie Johnson, Robert Johnson a fost un maestru al chitarei slide, tehnica ce consista în
Robert Johnson () [Corola-website/Science/334635_a_335964]
-
în comuna Oteșani, jud. Vâlcea; este fratele compozitorului Ion Dumitrescu. Și-a început studiile la Seminarul teologic din Rîmnicu Vâlcea (între 1926-1934), continuându-le la Conservatorul din București (între 1934-1941), unde i-a avut ca profesori pe Mihail Jora (armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție), Dimitrie Cuclin (compoziție), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), Ionel Perlea (dirijat orchestră) și Silvio Florescu (vioară). Violonist în orchestră între anii 1935-1940, compozitor și dirijor la Teatrul Național din București - între anii 1940 - 1946, a fost compozitor
Gheorghe Dumitrescu () [Corola-website/Science/311935_a_313264]
-
claritatea interpretării Fugei. „Încă ceva”. Cântai din Schumann și Chopin. Entuziasmat, marele pianist mă primi de-a dreptul în clasa sa de perfecțiune și totodată, caz unic în analele Conservatorului din Lipsca, fui primită ca bursieră a institutului. Pentru studiile contrapunctului și fugei aveam ca profesor pe Emil Paul, un artist de o rară erudiție, iar istoria muzicii o urmam cu profesorul Ktretzshmar, cunoscut muzicograf.Cursul lui Reisenauer era de două ori pe săptămână, în clasă având ca și colegi peste
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
școală, plecând spre locul de viligiatură Râșnov unde fac prima cunoștință cu micul frate nou-născut, Ovidiu. Acolo, în urma insistențelor lumii aflată în acea localitate, dau un reușit concert, care stoarce chiar lacrimi de emoție publicului. În vara aceasta lucram mult contrapunct și fugă, căreia îi dedicasem toată iubirea și tot interesul. În acest timp sunt în tratative cu Viena pentru un concert la Musikverein. În toamnă, la reîntoarcerea mea în București, dau un concert la Ateneu, la care asistă familia regală
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
cu studii în Franța și consilier la Curtea de Conturi. Studiile muzicale le-a început în București (1901-1907) cu Dumitru Georgescu-Kiriac (teorie-solfegiu), continuându-le la Viena și Vevey (1908-1909), Lausanne (Institut cantonal „Thelin”, 1909-1911) și Paris (1912-1914) cu Andre Gedalge (contrapunct, compoziție). În anul 1918 înființează, împreună cu Ernest Ansermet, Societatea independentă a Compozitorilor de Muzică din Geneva. În 1920 inițiază și organizează împreună cu George Enescu, D.G. Kiriac, Ion Nonna Otescu, Mihail Jora ș.a. Societatea Compozitorilor Români, în cadrul căreia devine secretar (1920-1926
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
2011 și accesibil tuturor membrilor comunității locale, poartă numele lui Mircea Florin Șandru. De-a lungul timpului, Mircea Florin Șandru a colaborat cu grupaje de poezie și eseuri la următoarele publicații: „Actualitatea literară”, „Amfiteatru”, „Ante Portas”, „Argeș”, „Astra”, „Bucureștiul literar”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Facla literară”, „Flacăra”, „Gazeta Cărților”, „ Literatorul, „Luceafărul”, „Nomen Artis”, „Nord literar”, „Orizont”, „Poezia”, „Ramuri”, „România literară”, „Sintagme literare”, „Slast”, „Steaua”, „Sud”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Balkan Visions”, „Inostrannaia literatura”, „Literarni mesicnic”, „Romanian review”, „Rumanische Rundschau”, „Slovenske
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
a fost cel al peisajelor. Inițial, voiam doar o pauză în interviuri. Spectatorul are timp să se gândească la ce-a văzut și auzit, iar imaginația fiecăruia poate construi pe baza amintirilor evocate în film - cred că a fost un contrapunct bun în cadrul discursului. Unora imaginile li se par frumoase. Unele sunt - unele nu prea, mai ales cele cu case distruse și arse. Însă imaginea tot e frumoasă. Creează acel sentiment incomod izvorât din combinarea imaginilor plăcute cu povești neplăcute. Însă
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
Jora i-a fost profesor de componistică, Paul Constantinescu profesor de armonie iar Alexandru Pașcanu și Anatol Vieru profesori de orchestrație. În 1972 ia parte la cursurile de vară din Darmstadt. Din 1971 până în 1978 a predat Analiză muzicală și contrapunct la Universitatea din Brașov. Până în 1990 a fost profesor de contrapunct, armonie și istorie a muzicii la Academia de arte "George Enescu". Din 1990 este profesor la Universitatea Națională de Muzică din București.
Octavian Nemescu () [Corola-website/Science/311467_a_312796]
-
armonie iar Alexandru Pașcanu și Anatol Vieru profesori de orchestrație. În 1972 ia parte la cursurile de vară din Darmstadt. Din 1971 până în 1978 a predat Analiză muzicală și contrapunct la Universitatea din Brașov. Până în 1990 a fost profesor de contrapunct, armonie și istorie a muzicii la Academia de arte "George Enescu". Din 1990 este profesor la Universitatea Națională de Muzică din București.
Octavian Nemescu () [Corola-website/Science/311467_a_312796]
-
Baciu - teorie și solfegiu, muzică vocală și corală și Rudolf Podlowski- vioară, flaut, trompetă, orchestră și fanfară. Între anii 1945-1949 urmează: Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde îi are ca profesori pe: Constantin Georgescu - armonie, contrapunct și fugă; Constantin Constantinescu - teorie și solfegiu; Antonin Ciolan și Emanuel Elenescu - dirijat: cor și orchestră; Achim Stoia - folclor; George Pascu - istoria muzicii, estetică și forme muzicale; Robert Steckelman - instrumentație și orchestrație; Jenny Itzicovici - pian și Elena Urma - canto. Imediat
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
jurnalist român, CEO și acționar principal al revistei Q Magazine. A publicat în „Curierul național”, „Evenimentul zilei”, „Ziua” și din 2007 a fondat revista Q Magazine. A lucrat ca redactor acreditat la Președinție și Guvern. A debutat în revistă literară „Contrapunct” la 15 ani, iar la 16 ani , a publicat volumul de poezii „Podoabe de Suflet” ( 1990). La 21 de ani publică românul „Ambasadorul” (1996). În urmă acuzațiilor de spionaj care i s-au adus de către Ministerul de Externe al Elveției
Floriana Jucan () [Corola-website/Science/320792_a_322121]
-
Singura sa lucrare interpretată cu o anumită regularitate este Cavatina pentru vioară și pian, interpretată uneori ca bis. A fost influențat de mai multe surse - simfoniile sale, de exemplu, combină forma clasică de simfonie cu muzica programatică a romantismului și contrapunctul specific perioadei baroce. Majoritatea acestor simfonii poartă un nume descriptiv precum "În pădure" (Nr. 3), "Lenore" (Nr. 5) sau "În Alpi" (Nr. 7). Ultimele sale simfonii formează un cvartet de lucrări bazate pe cele patru anotimpuri ale anului. Simfonia "Lenore
Joachim Raff () [Corola-website/Science/329860_a_331189]
-
nr. 7/8, julie-aug., 1997; Ionescu, Mariana - Tratat despre ochiul orb, în Amphitrion, nr.4, din 5 aug. 1998; Cristea-Enache, Daniel - Biet taumaturg postmodern!... în Adevărul literar și artistic, nr.427, 21 iulie 1998; Filimon, Mariana - La lnmina țipatului, în Contrapunct, nr.6-7, iunie-iulie, 1998; Vasile, Geo - Scrisul agonic, un manifest poetic, în Luceafărul, 29,29 iulie 1998; Regman, Cornel - George Vulturescu și profesiunea să - poemul, în Jurnalul literar, nr.13-14, iulie 1998; Moldovan, loan - Scrisul agonic, în Familia, nr.7-8
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
Cenaclului de luni" (1977-1983) A debutat în volum în anul 1989, cu "Aide-memoire", Ed. Litera, București Colaborează cu poezie, proză, eseuri și articole de critică literară în reviste literare: "România literară", "Timpul", "Interval", "Convorbiri literare", "Vatra", "Bucovina literară", "Euphorion", "Poesis", "Contrapunct", "Familia" etc. în reviste: - Eugen Simion, “România literară”, nr. 43, 1989 - Ioana Pârvulescu, “ Contrapunct “, nr. 24, 1990 și “România literară, nr, 28,1995 - Ioan Holban, “ Cronica “,nr.17,1990 - Val Condurache, România literară, nr. 22,1991 și “ Timpul cultural”, nr.
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
Litera, București Colaborează cu poezie, proză, eseuri și articole de critică literară în reviste literare: "România literară", "Timpul", "Interval", "Convorbiri literare", "Vatra", "Bucovina literară", "Euphorion", "Poesis", "Contrapunct", "Familia" etc. în reviste: - Eugen Simion, “România literară”, nr. 43, 1989 - Ioana Pârvulescu, “ Contrapunct “, nr. 24, 1990 și “România literară, nr, 28,1995 - Ioan Holban, “ Cronica “,nr.17,1990 - Val Condurache, România literară, nr. 22,1991 și “ Timpul cultural”, nr. 5-12,(58),1998 - Liviu Antonesei, “ Timpul cultural “, nr. 3, 2003 - Horia Gârbea , “ Luceafărul”, nr1
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
Music for the Theatre" sau Concertul pentru pian și orchestră. Însă curând atenția sa s-a îndreptat spre o tehnică de scriitură modernistă avansată, relevată în lucrările "Dance Symphony", "Piano Variations", "Short Symphony" și "Statements". Metodele sale aplicate în armonie, contrapunct și în ritm au fost apreciate de compozitorii elevați ai vremii, însă inaccesibilitatea acestei muzici a produs în rândul marelui public reacții de împotrivire. În urma eșecului său de a mulțumi publicul vremii, Aaron Copland a abordat o nouă metodă, dorind
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
docent Iuliu Șuteu. Studiile muzicale le-a început la Liceul de Muzică nr. 1 din București (1960-1966) cu Emilia Vlangali (pian), continuându-le la Conservatorul din București (1966-1972) cu Anatol Vieru (compoziție), Dragoș Alexandrescu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Aurel Stroe (orchestrație), Vinicius Grefiens (citire de partituri), Ovidiu Varga și Octavian Lazăr Cosma (istoria muzicii), Constantin Bugeanu (dirijat orchestră). S-a specializat la Academia de Muzică Santa Cecilia din Roma (1972-1974) cu Virgilio Mortari (compoziție
Anton Șuteu () [Corola-website/Science/311990_a_313319]
-
Militar Muzical (1946-1954) cu Hans Hoerath și Dumitru Văsescu (clarinet), Alexandru Teodorescu și George Manoliu (vioară), Constantin A. Ionescu (teorie-solfegii), Anastasie Danu (armonie), Ion Totan (teoria instrumentelor-orchestrație); Conservatorul din București (1957-1963) cu Victor Iușceanu (teorie-solfegii), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Anatol Vieru (compoziție-orchestrație), Alexandru Pașcanu (teoria instrumentelor), Tudor Ciortea (forme muzicale), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), Dumitru D. Botez (dirijat cor), Madeleine Cocorăscu (pian auxiliar). Din 1963 pînă în 1993 a fost redactor la revista
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
la vârsta de 19 ani, intră ca voluntar în muzica Regimentului 4 Roșiori" din București. Activând ca muzicant militar, urmează în paralel Academia de Muzică și Artă Dramatică din București, unde studiază teoria muzicii cu maestrul Ion Chirescu, iar armonia, contrapunctul, orchestrația și compoziția, cu maestrul Paul Constantinescu. În aceeași academie, studiază și clarinetul cu profesorul Ungureanu. În timpul celui de-al doilea razboi mondial și-a întrerupt studiile de câteva ori dar în anul 1945 își trece examenul de absolvență la
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Conservatorul Din București. Între anii 1932 - 1936 urmează cursurile Conservatorului din București , având profesori renumiți ca Constantin Brăiloiu (istoria muzicii) ,Dimitrie Cuclin (estetică muzicală, forme muzicale ) ,George Breazul (enciclopedia și istoria muzicii) , Faust Nicolescu ( teorie solfegiu n) , Mihail Jora ( armonie, contrapunct , fugă ) , Ștefan Popescu ( dirijat cor și compoziție corală bisericească ), desăvârșindu-și studiile muzicale la Academia de Muzică Religioasă din București între anii 1936 - 1938 , având profesori pe : Preotul Ion D. Petrescu , Ion Popescu - Pasărea (fostul său profesor de muzică bisericească
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
(n. 14 noiembrie 1953, Craiova) este un compozitor român contemporan, profesor de contrapunct și compoziție. a studiat compoziția la Universitatea Națională de Muzică București cu Tiberiu Olah și Anatol Vieru. Studii post-universitare cu Ton de Leeuw, Brian Ferneyhough și Morton Feldman. În 1982 a fondat Grupul de Muzică Nouă TRAIECT, un ansamblu cameral
Sorin Lerescu () [Corola-website/Science/320956_a_322285]