282 matches
-
limbi. Din acest motiv, cuvînt rămîne elementul de bază al metalimbajului, atît la nivelul limbii obișnuite, cît și nivelul limbajului de specialitate, ca o formă lingvistică liberă ce intră direct în alcătuirea enunțului și discursului. Pentru lingvistica istorică, comparată și contrastivă, cuvîntul se prezintă ca un fapt evident al limbilor naturale, care are o anumită origine și contractează relații de diverse tipuri în cadrul sistemului lexical al limbii și în cadrul șirului ce alcătuiește discursul. Deși deseori contestat ca termen de specialitate, datorită
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursivă desemnează orice ansamblu de enunțuri circumscrise social și istoric care se poate raporta la o identitate enunțiativă: discurs politic, discurs științific, discurs religios, discurs administrativ, discurs publicitar etc. Maniera de a înțelege formația discursivă oscilează însă între o accepție contrastivă, unde fiecare component este apreciat ca fiind ceva autonom pus în relație cu altele, și o accepție interdiscursivă, potrivit căreia formația nu se constituie și nu se menține decît în întregime. Datorită acestei imprecizii conceptuale, pe care a fost construit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cadrul demersului teoretic, privitoare la descrierea criteriilor de definire și clasificare a frazeologismelor, de delimitare a acestora în raport cu alte unități (cuvînt, sintagmă, cuvînt compus, proverb) este într-o măsură estompată de aspectul practic, ce primează și se concretizează în studii contrastive, dicționare frazeologice, bilingve sau plurilingve. Dacă discursul public (al presei) din secolului al XIX-lea era marcat de tendința de "proverbializare", cum notează unii cercetători, antrenarea frazeologismelor în discursul public actual se face mai ales prin destructurarea și restructurarea acestora
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chestionare, interviuri, înregistrări etc.). Această analiză recurge adesea la observarea tulburărilor sau neînțelegerilor în schimburi, ca un indice al aplicării unor norme de comunicare diferite. Studiul paralel al comportamentului indivizilor aparținînd unor culturi diferite relevă perspectivei interculturale aspecte comparative sau contrastive. Într-o astfel de cercetare, se postulează fie caracterul comun al unui element (o situație, un act de vorbire etc.) la indivizi aparținînd unor culturi diferite, fie similitudinile și diferențele în realizarea elementului observat. Se urmărește în acest mod identificarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este abordat din multiple puncte de vedere, printre care se remarcă: perspectiva antropologiei aplicate și a psihologiei sociale americane și perspectiva lingvistică (variată, la rîndul ei). În cadrul abordării lingvistice a comunicării interculturale putem distinge un curent interacționist și studiile pragmatice contrastive. În centrul tuturor abordărilor comunicării interculturale întîlnim o problemă recurentă, cea a reușitei sau eșecului acestui tip de comunicare. Într-o viziune ideală a interculturalului, în care rolul limbajului nu este explicit, o soluție la reușita comunicării interculturale ar fi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
London, 2005. Zafiu, Rodica, Diversitatea stilistică în româna actuală, Editura Universității București, 2001. Zafiu, Rodica, Limbaj și politică, Editura Universității din București, 2007. Zafiu, Rodica, 101 cuvinte argotice, Humanitas, București, 2010. Zaharia, Casia, 2004: Expresiile idiomatice în procesul comunicării. Abordare contrastivă pe terenul limbilor română și germană, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2004. Zribi-Hertz, Anne, L'Anaphore et les pronoms. Une introduction à la syntaxe générative, Presses Universitaires du Septentrion, Villeneuve d'Ascq, 1996. Zugun, Petru, 2000: Lexicologia limbii române
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poziția de complement. Propunerea teoretică avansată de Pollock este cunoscută sub numele de "ipoteza Flexiunii divizate" (split-Infl hypothesis) și pornește de la observarea poziției față de verb a negației și a adverbelor de tipul souvent, often ("adeseori"), în franceză și în engleză, contrastiv. Pollock afirmă că există (cel puțin) două poziții flexionare cu statut de centru unde verbul se poate ridica, nu una singură, cum se afirma până atunci. Cât despre natura celor două centre flexionare, aceasta este legată de trăsăturile care compun
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ro) 2.2.1.4. Determinanții slabi Conform lui Barbu (2004, 200822), determinanții din grupul nominal (pe care autoarea îi numește determinatori) pot fi de două tipuri: tari și slabi. Determinanții tari "sunt toți cei care se află în distribuție contrastivă (sau complementară) cu articolul nehotărât (considerat determinant tare prin excelență)" (2004: 118), iar determinanții slabi "sunt toți aceia care permit coocurența cu un determinant tare aflat întotdeauna la stânga" (2004: 120). Într-un grup nominal poate exista un singur determinant tare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acord. Caracterul ciclic acestui fenomen pentru acordul subiect - predicat se poate observa în franceză, dacă considerăm că dublarea subiectului în franceza orală contemporană reprezintă un acord fenomen de acord (această analiză apare la Culbertson și Legendre, 2008). (ii) Argumente tipologice, contrastive. Există limbi în care verbul se acordă cu complementul; relația dintre verb și complement este marcată afixal, prin mărci flexionare (de tip desinențial), așa cum tot afixal este marcat acordul predicat - subiect. O astfel de limbă este maghiara (limbă non-indo-europeană), unde
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Principiul criteriului este acela că mărcile de acord, de obicei, nu furnizează informație nouă (semantică, pragmatică etc.), ci dublează informația deja existentă. Aceeași observație apare și la Corbett (2006: 11), care face câteva generalizări privind acordul pe baza unor date contrastive, tipologice: "Canonical agreement is redundant rather than informative". Dublarea clitică propriu-zisă are un rol semantic, aduce un plus de informație, referitoare la specificitatea complementului direct. Ea nu este întotdeauna redundantă: în exemplele de la (15), aceleași enunțuri se pot formula și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
larg în câteva studii ale lingvistului francez D. Creissels (2004a, 2006, 2007). Autorul arată că noțiunea de ergativitate privește modul de organizare a contrastului între termenii nucleari ai unității frastice, cu observația că nu toate limbile au argumente principale marcate contrastiv. În alinierea acuzativă, P (corespunzător notației O de la Dixon) este unicul rol sintactic principal care are formă distinctă, iar în alinierea ergativă, A are acest statut. Construcțiile intranzitive sunt neomogene. Tipologia alinierii intranzitive examinează posibilele relații între proprietățile termenilor A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Béatrice, 1999, "Auxiliaires, langues romanes et grammaticalisation", Langages, 33, 135, p. 33−45. Lamiroy, Béatrice, Nicole Delbecque, 1998, "The Possessive Dative in Romance and Germanic Languages", în: W. Van Belle, W. Van Langendonck (eds.), The Dative, vol. II, Theoretical and Contrastive Studies, Amsterdam, John Benjamins, p. 29−74. Larsen, Thomas W., 1987, "The Syntactic Status of Ergativity in Quiché", Lingua, 71, 33-59. Lazard, Gilbert, 1994, L'actance, [Paris], Presses Universitaires de France. Lazard, Gilbert, 1998, "De la transitivité restreinte à la transitivité
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2003, "The Ergative Features of Papuan and Austronesian Languages", în Ergatividade na Amazônia, II, Villejuif. Müler, Hans-Peter, 1995, "Ergative Constructions in Early Semitic Languages", Jurnal of Near Eastern Studies, 54, p. 261-271. Muller, Claude, 2002, Les bases de la syntaxe. Syntaxe contrastive Français - Langues voisines, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux. Müller, Gereon, 2009, "Ergativity, Accusativity, and the Order of Merge and Agree", în: K. K. Grohmann (ed.), Exploration of Phase Theory: Features and Arguments, Berlin, New York, Mouton de Gruyter, p. 269−308
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apărea ca un Bacovia de semn întors, un Bacovia à rebours, chiar de la nivelul sociologiei succesului. E cel dintâi izbitor contrast dintre cei doi poeți cu o structură antropologică asemănătoare" (sunt niște costelivi și extrem de fragili). Asemănarea duce la aspectele contrastive: Întâietatea în timp fiind de partea lui Bacovia, vom conveni, din acest punct de vedere că Vieru este negativul din oglindă al băcăuanului, iar fiindcă Bacovia este, prin excelență, poetul negativului stilistic, vom constata că basarabeanul este poetul pozitivului stilistic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ALEXANDRU, Reluarea unor probleme de limbă în prima treaptă de liceu, învLicTehn, 26, nr.5, 1977, 16-17. [51] HODIȘ, VIOREL, Româna ca limbă străină. O metodă de predare a cazului, AMPLR, 84-93. [52] IAROVICI, EDITH, Some Pedagogical Implications of Lexical Contrastive Analysis, ICECP, 2, 287-292. [53] IONESCU, RUXĂNDOIU, LILIANA, Rolul gramaticii istorice în învățământul superior, LL, 1, 1977, 63 64. [54] IVĂNESCU, G., Istoria limbii române în universitățile din România, LL, 1, 1977, 42-44. [55] JEBELEANU MINODORA, Compuneri concepute pe interdisciplinaritate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
TUCN], 1978, 250 p. multigr. (UCN. FF). [82] MUNTEANU, ȘTEFAN, Reflecții pe marginea subiectelor propuse la examenul de definitivat în specialitatea lima și literatura româna, LL, 1, 1978, 108-112. [83] MURAR, IOANA, POPESCU, ELISABETA, Adjectivul și pronumele românesc în viziunea contrastivă (Pentru vorbitorii de limbă engleză). Coordonator: prof. dr. Maria Iliescu, Craiova, RUC, 1978, 76 p. Multigr. (Universitatea din Craiova, Facultatea de filologie și istorie). [84] PANAIT P. LUCIAN, Noi manuale școlare, în “Tribuna școlii”, 8, nr. 194, 12 aug 1978
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ADA, Contribuții la metodica predării claselor adjectivului la studenții străini, PredLRSS, 2, 132-138. [92] ILIESCU, Constanța; PETRESCU, Victoria; NICHITA, Silvia; POPESCU, Stela. Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a IV-a, București, EDP, 1979, 87 p. [93] ILIESCU, MARIA, Predarea contrastivă a articolului hotărât, PredLRSS, [1], 69-78. [94] IONESCU RUXĂNDOIU, LILIANA, Probleme ale predării variației regionale în textul literar, LL, 4, 1979, 430-435. [95] îNSEMNĂRI DIDACTICE. Aspecte ale activității instructiv-educative în grădinița de copii. Culegere metodică. Culegerea a apărut sub îngrijirea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
aspecte privind realizarea obiectivelor în predarea limbii și literaturii române, ȘSăl, nr. l, 1979, 4-5. [148] POPESCU ION, Compunerile cu aplicații la lecțiile de gramatică, în “Limbă și literatură”, nr. 3, 1979, p. 412-416. [149] POPESCU, Elena, Pentru o lexicologie contrastivă - „Capcanele” limbii române pentru francofoni, PredLRSS, 3, 108-119. [150] POPESCU, Florin D., Limba română (Sintaxa). Manual pentru liceele pedagogice (clasele a XI-a și a XII-a) și pentru liceele de filologie - istorie (clasa a XII-a). București, EDP, 1979
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
îndrMet, 184 204. [179] ȘERDEAN, ION; DIȚULEASA, FLORIAN; PAVELIU, ELIZA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a III a. București, EDP, 1980, 112 p. [180] ȘOȘA, E.; CHELARU-IONIȚĂ, OANA; CHELARU, GEORGE, Cîmpul lexical “iarnă” în română, franceză și engleză (analiză contrastivă). în: Bulșt Pitești, 1980, p. 113-116. [181] ȘTEFAN, GEORGETA, Posibilități și modalități de optimizare a metodelor de învățământ folosite în predarea gramaticii [cu 2 tab.], ȘA, 1980, 17-28. [182] ȘTEFĂNESCU-PRODANOVICI, S., [Sub titlul comun: Bibliografie. Metodica predării diferitelor discipline la
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ridice calitatea predării și îmbogățirii limbii și literaturii române în școlile din jud. Dolj). [241] SAVA, PROFIRA, Exersarea vorbirii dialogate în vederea sociabilizării copiilor preșcolari, RPed, 31, nr. 12, 1982, 24-27. [242] SĂTEANU, CORNEL, Aspecte ale sinonimiei interlingvistice din perspectiva lingvisticii contrastive, IM, 149-158. [243] SCHVEIGER, PAUL, Gramatica textului - cadru teoretic de analiză a mesajelor standard (Posibile sugestii pentru o teorie a “textului din manualul de limbă”). [cu bibl.], în: LM, 192-207. [244] SCOROBETE, AUREL, Probleme ale metodicii limbii române, Timișoara, 1982
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1984,4. [114] SIMIONESCU, DAN, Materiale publicate în străinătate folositoare studiului limbii și literaturii române, în Studii și cercetări de documentare, an 26, nr. 3-4, 1984, p. 222-228. [115] SOARE, GHEORGHE, Procesul analizei literare, LLROP, 185-196. [116] SPIȚĂ, DOINA, Gramatica contrastivă. O gramatică a profesorului, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 32, nr. 10, oct 1984, p. 15. [117] STANIMIR, ALEXANDRINA, Prin jocuri didactice, Trib. Șc, 13, nr. 270, 1984, 5. [118] STOIAN, RITA; LĂNGRĂCEAN, ANGELA, Rolul minimului lexical în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 140-143.[reluare din LLR, 9, nr. 4, 1980, p. 25-26]. [72] GHEORGHIU, DOMNICA, Algoritmi și creativitate în pregătirea compunerilor, BIMȘ, 1986, 1-2, 25-32. [73] GHERASIM, MIROSLAVA, Experiment ortografic, Tribșc, 13, nr. 284, 1986, 2 [74] GHERĂNESCU, DARIA, Eficiența tratării contrastive a impersonalului în limba română și franceză, LRLM, 1986,11-16. [75] GHIDĂU, ANDREI, Stilul comentariilor literare (I), LLR, 15, nr. 2, 1986, 12-14; (II), nr. 3, 13-16. [76] GOGA, AURELIA; GOGA, VASILE, Modalități de optimizare a predării limbii române la
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de decembrie - Mistrețul cu colți de argint. în: LLR, 15, nr. 3, 1986, p. 16-18. [161] SLABU VALENTIN, în sprijinul învățării citit scrisului la clasa l (un nou alfabetar), RPed, 35, nr. 2, 1986, 35-37 [162] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Necesitatea predării contrastive, în limba română ca limbă străină, a formelor de deferență, DMod, [1], 1986, 5 19 [cu bibl.]. [163] STAMP, HANS OTTO, Pedagogia cibernetică, Contemporanul, nr. 41, 1986, 4. [164] STÂNCA, VASILE, Algoritmizarea în predarea limbii române, PrpDid, 2, 38-52. [165
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
8 mai 1993, p. 2; Cauză și scop, nr. 109, 5 iun. 1993, p. 2; Clarificări, nr. 114, 12 iun 1993, p. 2; Un dezacord “tolerabil”, nr. 184, 18 sep 1993, p. 2. [101] IORDACHE, STRATICA, Dezvoltarea limbajului prin analiză contrastivă, Tribînv, 4, nr. 51-52, 1993, 4 [la clasele I-IV]. [102] IVĂNUȘ, DUMITRU; TOMA, ION, Subiecte de limba romană date la admiterea în facultățile din centrul universitar Iași. Ediția 1993. Rezolvări și îndrumări, Forum, 35, nr. 11-12, 1993, 109-120. [103
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2, nr. 1-2, 1993, 83-84 [rez. rom.]. [78] ENACHE, DANIELA; ENACHE, GHEORGHE, Teste de limba română pentru gimnaziu, liceu, admitere. în conformitate cu programa elaborată de Ministerul învătământului, București, Editura Recif, 1994, 64 p. [79] FASSEL, LUMINIȚA, Teorie și metoda in gramatica contrastiva: a propos de manualul, german - român de la Mannheim, Theory and Method in the Comparative Grammar: Regarding the German, - Romanian Manual of Mannheim ,1994, No. 2, Pagina p. 93-99. [80] FEDER, MARICELA, ECATERINA ZAHEU, Abecedar pentru școlile ajutătoare: clasa I, București
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]