245 matches
-
nou”. Împreună cu Paul Costin Deleanu și cu Crișu Axente activează, din august 1944 până în 1945, la postul de radio Donau, organ al așa-zisului „guvern național de la Viena”, prezidat de Horia Sima. În România va fi judecat și condamnat în contumacie la închisoare pe viață și dat în urmărire pe țară. Lector de limba și literatura română la Universitatea din Freiburg im Breisgau (1946-1948), își continuă studiile de filosofie cu Max Müller, succesorul lui Martin Heiddeger. Strămutat în 1948 la Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
în mod consecvent să condamne toate marile opere. Și dacă ne gândim bine, nu numai cele de idei, dar și cele de artă, căci și ele contaminează spiritul. Din fericire asemenea instanță fiind de obicei postumă, verdictele ei sunt în contumacie. Dar nu totdeauna, nici în trecut, cum prea bine se știe și ah! nici acum, nici acum... Un punct de vedere ca al lui Ivasiuc ar fi destul de periculos dacă, rău înțeles și deformat, ar avea la rându-i consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
carton, Iași, 1993, 108-112; Al. Andriescu, „week-end printre mutanți”, CL, 1994, 4; Mircea A. Diaconu, Poezia insurgentă, RL, 1994, 20; Anton Horvath, „week-end printre mutanți”, ST, 1994, 7-8; Augustin Frățilă, Țara mutanților, L, 1994, 41; Codrin Liviu Cuțitaru, Pledoarii în contumacie: nouăzeciștii, CNT, 1994, 43; Mircea Țuglea, Proematicon: îngerul Luca printre mutanți, CNT, 1999, 45; Radu Andriescu, Ovidiu, ,,Timpul”, 2000, 2; Radu Pavel Gheo, Poetul meu Pierrot, O, 2000, 3; Bucur, Poeți optzeciști, 149-153; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 226-228
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
văzut fotografia acestei Întâlniri, Îl Însoțeau doamna Valeria și Profirița). Apoi, la doi ani după acest exil, primește misiunea să organizeze Biserica Ortodoxă din transnistria. Acest episod i-a marcat destinul. A fost implicat În procesul lotului Alexianu, condamnat În contumacie și caterisit. Avertizat asupra a ceea ce Îl aștepta, reușește să plece din țară, mai Întâi Într-o delegație În Serbia, apoi să se trateze la Viena și hotărăște să nu se mai Întoarcă. Ajunge la Paris, mai târziu, și se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
unor „texte suprarealiste” dicteul automat. Pe de alta, se dedau la felurite provocări cu sens politic, stârnesc scandaluri în locuri publice, atacă în presă, cu o violență fără precedent, personalități ale culturii oficializate, unora le organizează procese publice (firește, în contumacie), protestează zgomotos împotriva politicii guvernului (în 1925 condamnă războiul din Maroc), în sfârșit, în 1927, Aragon, Breton, Éluard, Péret ș.a. intră în Partidul Comunist Francez. Revista „La Révolution surréaliste” își schimbă titlul, devenind în 1930 „Le Surréalisme au service de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
Bormann (fost secretar particular al lui Hess și Hitler și șeful Cancelariei Reichului, Reichskanzlei) și Adolf Eichmann (șeful lagărelor de exterminare a evreilor, adjunctul lui Heinrich Müller, șeful de la Gestapo, Geheime Staatspolizei, succesorul lui Reinhard Heydrich) au fost judecați în contumacie și condamnați la moarte. Nu se știe care a fost sfîrșitul lui Bormann, dispărut fără urme (ca de altfel și Müller), dar Adolf Eichmann s-a refugiat și a trăit în Argentina 10 ani, sub un nume fals, pînă cînd
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la Madrid, texte manuscrise inedite, sub titlul Însemnări despre români de Karl Marx, însoțindu-le de un amplu comentariu, carte dorită replică la apariția în România a unor extrase similare aparținând aceluiași autor. În țară fusese condamnat la moarte în contumacie în procesul criminalilor de război, început la București la 30 mai 1945. Din 1974 până în noiembrie 1977 trăiește la Karlsfeld, apoi la Dachau. La München, din ianuarie 1978, face să apară o nouă serie a „Curentului”. A semnat și B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
-i convoace pe episcopii donatiști la o conferință care urma să se țină la Cartagina peste patru luni și unde urma să se ajungă la respingerea minciunii eretice; dacă aceștia nu s-ar fi prezentat, ar fi fost condamnați în contumacie și declarați vinovați. Nu putem vorbi pe larg aici despre Conciliul de la Cartagina, ale cărui Acte s-au păstrat; partea catolică a fost apărată, în afară de Augustin, de prietenii săi cei mai credincioși, Aureliu și Alypius. Dezbaterea s-a încheiat la
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Dimitrov își însușește ideea unui front unic muncitoresc-țărănesc contra loviturii de stat militare din iunie 1923, dar PC bulgar răspunde chiar printr-o insurecție, pe 22 septembrie. Eșecul acesteia îl obligă pe Dimitrov să fugă, fiind condamnat la moarte în contumacie. Din octombrie 1923 până în februarie 1933, el activează în cadrul IC apoi, cu începere din 1925, ca lider al IC și al ISR la Moscova, continuând să dețină conducerea PC bulgar. în aprilie 1929, el este numit în fruntea Biroului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
convoace pe episcopii donatiști la o conferință care să se țină la Cartagina în cel mult patru luni și unde urma să se ajungă la respingerea minciunii eretice; dacă aceștia nu s-ar fi prezentat, ar fi fost condamnați în contumacie și ar fi fost declarați vinovați. Nu putem vorbi pe larg aici despre conciliul de la Cartagina ale cărui Acte totuși s-au păstrat; partea catolică a fost apărată, în afară de Augustin, și de prietenii săi cei mai credincioși Aureliu și Alypius
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și propunerea acestuia de a lupta împotriva propriei țări, chiar dacă aceasta era ocupată de sovietici. În aprilie 1945 se refugiază în Italia și se stabilește la Saló, pe malul lacului Di Garda. În țară va fi condamnat la moarte în contumacie. Își elaborează poemele, din care a publicat o parte, precum și lucrările de politologie, unde expune ideologia legionară din perspectiva sa, diferită de a zelatorilor lui Horia Sima, și întemeiază periodicul „Orientări” (1950-1965) și Editura Armatolii. P. scrie poezie în dialect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
4 septembrie 1607 a avut loc "fugă conților din Ulster", un vas francez transportîndu-i pe O'Neill, O'Connell și alte personalități gaelice în Franța. Fugă lor a luat pe nepregătite autoritățile engleze, care i-au judecat și condamnat în contumacie. Cei doi fiind găsiți vinovați de înaltă trădare, bunurile lor au fost confiscate în favoarea Coroanei. Londra a devenit astfel proprietara unei suprafețe de 4 milioane de acri, din care mai mult de jumătate cultivabili, aparținînd comitatelor Donegal, Tyrone, Derry, Armagh
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
la baza Siganella din Italia. Yasser Arafat se indignează, spunînd că președintele american Reagan a urmat o logică de cow-boy. Aceasta reprezintă într-adevăr morala vechilor western-uri în care binele reușește să se afirme. Acuzații au fost judecați în contumacie. Curtea a dat dovadă de o relativă indulgență în privința inculpaților prezenți. Magid el-Molqi, șeful comandoului, vinovat de a-l fi asasinat pe Leon Klinghoffer, se alege cu o pedeapsă de 30 de ani de închisoare. Ibrahim Abd-el-Latif este condamnat la
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
viitorul, apropiat sau mai îndepărtat, va da răspuns nedumeririlor noastre. Se auzeau vești despre arestări masive de legionari în București. Brigăzi speciale ale Siguranței operau peste tot în țară arestări și maltratări ale fraților de cruce, condamnări anticipate și în contumacie la muncă silnică pe viață, la moarte, urmărirea șefilor legionari și condamnarea în lipsă. Intrasem într-o nouă prigoană, sub auspicii naționaliste. Vorba proverbului: Cine ți-a scos ochiul? Frate-meu. A, de-aia ți l-a scos așa adânc
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
1940 21 iunie 1941 secretar general la Președinția Consiliului de Miniștri în Guvernul Mareșalului Ion Antonescu; între 6 noiembrie 1943 23 august 1944 subsecretar de Stat la Președinția Consiliului de Miniștri pentru Românizare, Colonizare și Inventar. A fost judecat în contumacie de Secția a VIII-a a Curții Criminale din București și condamnat la muncă silnică pe viață (9 octombrie 1946). HYPERLINK "http://documentare.rompres.ro/guverne.php?i=75" http://documentare.rompres.ro/guverne.php?i=75; HYPERLINK "http://www
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o ceapă degerată, fiindcă "Anglia trebuie să se pregătească pentru propria-i apărare și abia după aceea să garanteze frontierele altor țări"? Câtă dreptate a avut! De știut se știa, cu siguranță, că Șeicaru a fost condamnat la moarte în contumacie, pe vremea Anei Pauker, sentință modificată ulterior în pușcărie pe viață. Se mai știa că ar fi fost... antisemit acuză absurdă, complet contrară diligențelor sale pe lângă Ion și Mihai Antonescu și, mai ales, circula formula rimată "șantajul și etajul", datorată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
avut relații prietenești și de opinii cu mai cunoscutul Mircea Eliade (19071986). În perioada celui de al doilea război mondial și după ocuparea României de către sovietici, amândoi au avut destinul unui azil în America. 399 Deferit justiției și condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare pe motive politice, Vasile Posteucă părăsește Bucovina și familia - soția și doi copii la 11 octombrie 1941 pentru Occident, unde este internat în lagărul de concentrare de la Buchenwald (19421944), trăiește apoi prin Austria, Germania și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
evreiesc, o mașină de scris și materiale de propagandă comuniste, iar la V. Bucovschi a fost capturată o presă tipografică ilegală. În urma cercetărilor efectuate de structurile informative locale, la Iași este arestat grupul comunist condus de Iancu Leizer, condamnat în contumacie la 25 de ani muncă silnică, compus din Roza David, Cecilia Marcovici, Haim Rozner, M. Surugiu, și Gheorghe Surugiu. La 25 noiembrie 1943 Inspectoratul Iași a informat D.G.P. despre identificarea unei organizații comuniste alcătuite din 17 persoane. Începând din 1943
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost vorba de represalii sau nu, ceva s-a întâmplat, totuși: practic, maghiarii dispăruseră din sat încă în timpul războiului (de pildă, în 1943 nu mai rămăseseră decât un număr de 63) și, deși tribunalul poporului, după război, a condamnat în contumacie parte însemnată din făptași, cauza reală a celor întâmplate, adică rolul unor personalități importante (de pildă al moșierului Bay Ferenc), nu este elucidată nici până în ziua de azi. Următoarea întâmplare (foarte cunoscută) s-a petrecut în satul Ip (Ipp), la
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Trecerea, vreme de opt luni, prin lagărul pentru refugiați de la Trieste și Latina (lângă Roma) îl va marca profund. Va încerca să se sinucidă în 1973, la starea de depresie contribuind și veștile proaste sosite din țară: fusese condamnat în contumacie la șase ani de închisoare pentru „denigrarea statului”, iar familia avea de suferit din cauza sa. Prezentându-se strălucit la un concurs pentru un post de asistent în istoria religiilor la Universitatea Catolică „Del Sacre Cuore” din Milano (1973), câștigă sprijinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
Italia, la rniversità per Stranieri (Perugia). Culianu va părăsi România, definitiv, la data de 4 iulie 1972. După ce i-a expirat bursa, la scurt timp, Culianu va fi considerat “transfug”, i se va intenta un proces politic, fiind condamnat, în “contumacie”, la șase ani de închisoare. între timp, rniversitatea din Perugia îi va reînnoi bursa pentru Corsi di Alta Cultura, iar din 1973, Culianu va cere azil politic. Ca urmare, va petrece cinci luni în lagărele de la Trieste și Latina. După
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
va apărea, după șaizeci și cinci de ani, ca o indirectă ofensă. De ce? Pentru că orice pagină ne vorbește, direct sau prin analogie, despre păcatele ascunse ale slujitorilor Trupului lui Hristos. Mulți seminariști sau studenți teologi de astăzi se vor simți „răs-bunați” în contumacie de notele critice semnate cu umor distrat sau grav de Gh. Racoveanu 1. Ele pomenesc fără perdea simonia și impostura unui oarecare decan, gafele unui sinod, lipsa de calificare a vreunui traducător, vanitățile câtorva episcopi sau deriva zelotistă a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
asigurare utilitaristă. Renunțarea la cauzalitate trebuie să fie totală. Martor în cazul primei reducții a destinatarului, donatorul devine, în cele din urmă, martirul propriei cauze. Jean-Luc Marion sugerează că apariția unui asemenea fenomen este posibilă în situații de dăruire în contumacie (e.g., o moștenire), inconștientă (e.g., iubirea) sau în anonimat (e.g., epistolarul). În aceste situații, atât donatorul, cât și destinatarul suportă „ingratitudinea” asimetriei cauzale. Această asceză nu este foarte departe de curajul cu care sfinții îndură ispita (peirasmos), adică experiența (empeiria
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acum aproape trei decenii (i.e., conferința „Un filozof în deșert”, reluată în volumul colectiv despre „fenomenologia monahismului”). În prefață, traducătorul român se opune oricărei „înregimentări” ecleziastice a monahului din Kellia. Ni se reamintește că, mai ales după condamnarea sa în contumacie din anul 553, Evagrie Ponticul a suferit o regretabilă damnatio memoriae, mai cu seamă în cercurile conservatoare ale ortodoxiei răsăritene 1. Dimpotrivă, Bisericile necalcedoniene (siriacă, georgiană, armeană) au păstrat numele marelui ascet în calendarul sfinților, fiind pomenit în ziua de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Nostalgia paradisului (1940). În același an, era numit doctor honoris causa al Universității din Viena și era ales membru al Academiei Române. Scurt timp îndeplinește funcția de ministru al Propagandei. După 23 august 1944, considerat criminal de război, e judecat în contumacie și condamnat la muncă silnică pe viață. Ascuns timp de trei ani în sate ardelenești, de foștii săi studenți, C. se predă în 1947, dar procesul său, început imediat, nu va fi dus la capăt. Fără vreo sentință judecătorească, rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]