KorAP: Find »[drukola/base=contuzie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...28 >

692 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

apar combinate. 12.2.1.2. Regiunea topografică interesată Se descriu contuzii ale capului, gâtului, toracelui și extremităților. Fiecare dintre aceste contuzii au particularități determinând tablouri clinice ce vor fi studiate la patologia organelor interesate. 12.2.2. ETIOPATOGENIA CONTUZIILOR Contuziile sunt produse de agenți traumatici cu suprafața regulată și întinsă, care împing și compresează pielea fără a o rupe. Factorii etiologici pot avea stări fizice diferite, cea ce explica variabilitatea leziunilor; pot fi fizici sau chimici, pot acționa izolat sau

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
întindere. Agentul traumatic acționează fie perpendicular pe țesuturi, iar leziunea rezultată este mai profundă și mai gravă, dar pe întindere mai redusă, fie tangențial când leziunea este mai întinsă dar mai puțin gravă. 12.2.3. FIZIOPATOLOGIE Fenomenele fiziopatologice ale contuziilor, care explică simptomatologia lor clinică, sunt variabile ca manifestare și strâns legate de: starea fizică a agentului traumatic agenții traumatici pot avea stări fizice diferite, ceea ce explica variabilitatea modificărilor anatomice pe care le determină: un corp solid produce leziuni total

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
că leziuni aparent fără importanță pot determina moartea, iar leziuni distructive întinse pot permite supraviețuiri temporare sau definitive nesperate. Ca urmare, ținând cont de aceste elemente, manifestările fiziopatologice pot fi locale și generale. 12.2.3.1. Modificări locale în contuzii Apar sub aspecte și intensități diferite: reacțiile locale minime se întâlnesc în traumatismele minore și apar sub aspectul unor reacții inflamatorii tranzitorii, strict limitate la zona traumatizată. Elementul fiziopatologic esențial este dominat de modificările vasculare. Inițial acțiunea traumatică produce o

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
ca urmare a însumării efectelor factorilor fizici care acționează și a factorilor biologici care recepționează. Din punct de vedere fiziopatologic efectele traumatice au un caracter dinamic (evolutiv) și ca urmare evaluarea lor este retrospectivă. Indiferent de mecanismul de producere a contuziilor direct sau indirect acțiunea traumatismului determină tulburări funcționale și lezionale, mai ales asupra conținutului cranian. Fenomenele contuzive, comoționale, sau dilacerarea cerebrală sunt frecvent întâlnite și determină tulburări ale stării de conștiență (definitive sau pasagere), ale funcțiilor vitale sau nervoase. Este

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
mai ales asupra conținutului cranian. Fenomenele contuzive, comoționale, sau dilacerarea cerebrală sunt frecvent întâlnite și determină tulburări ale stării de conștiență (definitive sau pasagere), ale funcțiilor vitale sau nervoase. Este posibilă apariția comei de diferite grade cu grave consecințe organice. contuziile gâtului sunt mai rare ca cele deschise; explicația este dată de situația anatomică a acestui segment. Regiunea este apărată împotriva loviturilor de proeminența capului și toracelui. Leziunile au același aspect ca și contuziile altor regiuni, iar din punct de vedere

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
de diferite grade cu grave consecințe organice. contuziile gâtului sunt mai rare ca cele deschise; explicația este dată de situația anatomică a acestui segment. Regiunea este apărată împotriva loviturilor de proeminența capului și toracelui. Leziunile au același aspect ca și contuziile altor regiuni, iar din punct de vedere fiziopatologic consecințele pot fi grave ca urmare a prezenței zonelor reflexogene prelaringiene, pretraheale și sinocarotidiene, moartea producându-se înainte ca tratamentul chirurgical să se poată efectua. traumatismele toracelui determină modificări morfofuncționale de intensitate

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
pot fi grave ca urmare a prezenței zonelor reflexogene prelaringiene, pretraheale și sinocarotidiene, moartea producându-se înainte ca tratamentul chirurgical să se poată efectua. traumatismele toracelui determină modificări morfofuncționale de intensitate și gravitate variabilă în funcție de amploarea traumatismului. În formele ușoare (contuzii toracice simple cu sau fără fracturi de coastă) se pot declanșa: spasme bronșice reflexe, tulburări de secreție bronșică cu influențe respiratorii evidente (dispnee, atelectazii pulmonare și edem pulmonar progresiv). Dinamica toracică este perturbată de prezența leziunilor viscerale sau parietale importante

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
unui organ cavitar (stomac, intestin subțire, colon etc.) care permite revărsarea conținutului în cavitatea peritoneală și instalarea peritonitei; 3. sindroame mixte de o gravitate deosebită, necesitând în toate cazurile tratament chirurgical de urgență. 12.2.3.2. Reacțiile generale din contuzii Sunt comune tuturor traumatismelor închise sau deschise și se pot manifesta imediat după accident, sub forma șocului traumatic, hemoragic sau mixt, fie sub forma unor sindroame post-traumatice tardive. Cauzele acestor manifestări sunt direct proporționale cu importanța pierderilor de lichide (sânge

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
pierderilor de lichide (sânge, plasmă) în zona afectată, ce determină hipovolemie și acumulări de substanțe toxice ca urmare a traumatismului și ischemiei. (vezi sindromul de strivire). O atenție deosebită se acordă insuficienței renale acute, care însoțește stările de șoc, din contuziile grave și care apare de regulă atunci când resuscitarea este tardivă sau inadecvată. Din punct de vedere fiziopatologic, factorii încriminați în etiologia sindromului sunt: hipotensiunea, depozitarea renală de mioglobină, tulburările circulatorii renale și tulburările de coagulare. Studiile și observațiile clinice nu

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
putut demonstra un factorul determinant; se pare că este o asociere de factori care se manifestă printr-un tablou clasic: hipocloremie, hiponatremie, hipokaliemie, care preced instalarea azotemiei ce va domina în final tabloul clinic. 12.2.4. ANATOMIA PATOLOGICA A CONTUZIILOR Aspectele anatomice ale contuziilor sunt variabile și strâns legate de violența și de durata de acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
determinant; se pare că este o asociere de factori care se manifestă printr-un tablou clasic: hipocloremie, hiponatremie, hipokaliemie, care preced instalarea azotemiei ce va domina în final tabloul clinic. 12.2.4. ANATOMIA PATOLOGICA A CONTUZIILOR Aspectele anatomice ale contuziilor sunt variabile și strâns legate de violența și de durata de acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Aspectele anatomice ale contuziilor sunt variabile și strâns legate de violența și de durata de acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile subiacente pot suferi multiple decolări, rupturi vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
excoriației (leziune superficială a pielii), edemul, modificările de culoare ale tegumentelor (roșu, violaceu, galben verzui etc.). Palparea va evidenția modificări de temperatură locală (rece sau cald), consistența formațiunilor postagresiune (hematoame, colecții seroase etc.), prezența sau absența pulsului arterial periferic. În contuziile profunde palparea va aprecia existența herniilor musculare (ca urmare a leziunilor aponevrotice), dezinserții sau rupturi musculare și/ sau tendinoase, manifestată clinic prin impotență funcțională selectivă. Prezența de hematoame circumscrise sau difuze cu caracter compresiv și care se pot însoți de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
se pot însoți de ischemie acută periferică (edem, modificări de sensibilitate și motilitate, absența pulsului, răceala extremității) impune intervenția chirurgicală de urgență. Pot exista de asemeni leziuni nervoase manifestate clinic prin sindrom de întrerupere, disociere sau iritație. 12.2.6. CONTUZII SUPERFICIALE ASPECTE ANATOMO CLINICE 12.2.6.1.Echimoza (vânătaia) Este cea mai simplă formă de contuzie superficială, produsă de traumatisme moderate. Acestea determină ruptura vaselor mici intradermice și subcutanate, iar sângele extravazat infiltrează țesutul celular subcutanat sau submucos, mai

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
impune intervenția chirurgicală de urgență. Pot exista de asemeni leziuni nervoase manifestate clinic prin sindrom de întrerupere, disociere sau iritație. 12.2.6. CONTUZII SUPERFICIALE ASPECTE ANATOMO CLINICE 12.2.6.1.Echimoza (vânătaia) Este cea mai simplă formă de contuzie superficială, produsă de traumatisme moderate. Acestea determină ruptura vaselor mici intradermice și subcutanate, iar sângele extravazat infiltrează țesutul celular subcutanat sau submucos, mai ales în regiuni cu țesut celular lax și bogat vascularizat (pleoape, scrot). Echimoza este considerată ca un

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
12.2.6.4. Edemul dur post-traumatic (celulodermita contuzivă) Edemul dur post-traumatic este o complicație care poate apare în urma traumatismelor mâini, piciorului, degetelor. Fenomenul are la bază o tulburare vasomotorie de tip simpatico-motor care se instalează ca urmare a unei contuzii sau a unor traumatisme repetate. Regiunea cea mai afectată este fața dorsală a mâinii. Edemul este dur, dureros, elastic și cald, ceea ce îl deosebește de edemul inflamator. Pielea este palidă sau cianotică, cu hiperhidroză și hiperkeratoză. Edemul lasă de obicei

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
unde se termină printr-o brățară circulară. Evoluția este imprevizibilă. Clinic este afectată mai ales flexia mâinii și a degetelor, însoțită de prezența leziunilor vasculare și trofice care duc la limitarea mișcărilor, atrofii musculare, anchiloze. 12.2.6.5. Tratamentul contuziilor superficiale Tratamentul este diferențiat în funcție de severitatea și importanța leziunilor, de starea generală a bolnavului și posibilitățile chirurgicale de rezolvare. Tratamentul diferitelor tipuri de leziuni anatomoclinice este după cum urmează: Escoriația și echimoza nu necesită ca tratament, manevre speciale, resorbția revărsatului sangvin

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
dispariția lor necesită un anumit timp. Seroamele au tendința la resorbție lentă. În colecțiile mari se poate practica puncția evacuatorie, respectând condițiile stricte de asepsie. Dacă seromul se reface se va efectua incizia și toaleta focarului contuziv. 12.2.7. CONTUZIILE PROFUNDE Sunt produse de traumatisme violente, când agentul vulnerant acționează perpendicular pe organism și determină leziuni multiple: musculare, vasculare, nervoase și a organelor profunde. Aspectele clinice sunt polimorfe și în funcție de importanța distrucțiilor locale se însoțesc sau nu de modificări fiziopatologice

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
traumatisme violente, când agentul vulnerant acționează perpendicular pe organism și determină leziuni multiple: musculare, vasculare, nervoase și a organelor profunde. Aspectele clinice sunt polimorfe și în funcție de importanța distrucțiilor locale se însoțesc sau nu de modificări fiziopatologice generale. Cea mai gravă contuzie profundă a fost descrisă de Bywaters în 1941 sub denumirea de Crush Syndrom . 12.2.7.1. Sindromul de strivire (Crush Syndrom) Reprezintă ansamblul modificărilor locale și generale determinate de compresiunea prelungită a maselor musculare ale extremităților. Este un sindrom

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
tulburarea umorală cea mai importantă. Hiperpotasemia va fi însoțită de azotemie care crește progresiv, iar mobilizarea K+ din această zonă în momentul revascularizării poate determina oprirea inimii în diastolă . etapa a IIIa insuficiența renală acută, perioada anurică. Este faza esențială contuziei prin strivire. Debutează prin diminuarea treptată a diurezei astfel că după 2-3 zile se instalează anuria. În evoluția acesteia există o fază oligurică cu urini de culoare roșiatică care conține mioglobină vizibilă mai ales la degajarea victimei. Evolutiv se instalează

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
reține în profunzime corpul străin; Asupra țesuturilor efectele sunt variabile, distingându-se trei zone (Mares): zona de distrucție maximă ce corespunde canalului primitiv al plăgii rămas după turtirea camerei de explozie, unde există sânge, resturi tisulare, corpi străini; zona de contuzie situată în imediata vecinătate a canalului primitiv, unde țesuturile se vor necroza secundar ca urmare a traumatismului sau infecției. Limita nu poate fi stabilită imediat; se formează astfel o cavitate mai largă, ce constituie canalul secundar. zona de comoție moleculară

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
interesate pot fi parenchimatoase sau cavitare și ca urmare vor apare tulburări fiziopatologice ce constituie: sindrom de peritonită generalizată prin perforație; sindrom hemoragic - consecința leziunii parenchimatoase; sindroame mixte : peritonită, hemoragie. 12.3.5. EXAMENUL CLINIC AL TRAUMATISMELOR DESCHISE Este asemănător contuziilor și constă în efectuarea atât a unei anamneze riguroase cât și a unui examen local și general metodic. Interogatoriul trebuie să stabilească: natura agentului vulnerant și unghiul sub care a lovit; atitudinea rănitului în momentul accidentului (mișcare sau repaus); tipul

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
tulburări circulatorii, modificări în circulația lichidului cefalorahiadian, fenomene ce explică simptomatologia clinică în care domină alterarea stării de conștiență și semnele de suferință ale trunchiului cerebral cu afectarea respirației și aparatului cardio-circulator, etc. b. Plăgile gâtului sunt mai frecvente decât contuziile și mult mai grave datorită prezenței în această regiune a trunchiurilor nervoase importante. Pot fi superficiale când sunt secționate planurile anatomice deasupra mușchiului sternocleidomastoidian și profunde când interesează toate planurile până la os. Acestea sunt grave, deoarece pot determina secțiuni sau

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
etc. În toate aceste eventualități, dat fiind importanța majoră a tulburărilor pe care le antrenează, leziunile traumatice vasculare vor fi tratate cu maximă urgență. Obișnuit, traumatismele vasculare se clasifică după: vasul interesat în: arteriale, venoase, limfatice, mixte; criteriul anatomic în: contuzii, rupturi, plăgi; evolutiv (după Kinmouth) în: a. traumatisme acute care pot fi: cu păstrarea integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni parțiale sau

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
vor fi tratate cu maximă urgență. Obișnuit, traumatismele vasculare se clasifică după: vasul interesat în: arteriale, venoase, limfatice, mixte; criteriul anatomic în: contuzii, rupturi, plăgi; evolutiv (după Kinmouth) în: a. traumatisme acute care pot fi: cu păstrarea integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni parțiale sau totale. b. traumatisme cronice care se manifestă anatomo clinic prin: hematom pulsatil; fistula sau anevrismul arterio-venos. Vom studia

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]