454 matches
-
corespunde structurii: [secv. argumentativă (secv. narativă) secv. argumentativă]. Prezența unei descrieri într-un roman corespunde ea însăși unei structuri de tip: [secv. narativă (secv. descriptivă) secv. narativă]. Prezența unui dialog într-o povestire va urma următorul model: [secv. narativă (secv. conversațională) secv. narativă], pe cînd cea a unei povestiri într-o conversație urmează modelul invers: [secv. conversațională (secv. narativă) secv. conversațională]. În fiecare dintre aceste două situații este necesară sublinierea importanței semnelor demarcative. J.-M. Adam, în alte studii (1984, pp.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
însăși unei structuri de tip: [secv. narativă (secv. descriptivă) secv. narativă]. Prezența unui dialog într-o povestire va urma următorul model: [secv. narativă (secv. conversațională) secv. narativă], pe cînd cea a unei povestiri într-o conversație urmează modelul invers: [secv. conversațională (secv. narativă) secv. conversațională]. În fiecare dintre aceste două situații este necesară sublinierea importanței semnelor demarcative. J.-M. Adam, în alte studii (1984, pp. 109-115 și 1985, pp. 156-162) a dezvoltat problematica mărcilor de inserție a unei povestiri într-o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tip: [secv. narativă (secv. descriptivă) secv. narativă]. Prezența unui dialog într-o povestire va urma următorul model: [secv. narativă (secv. conversațională) secv. narativă], pe cînd cea a unei povestiri într-o conversație urmează modelul invers: [secv. conversațională (secv. narativă) secv. conversațională]. În fiecare dintre aceste două situații este necesară sublinierea importanței semnelor demarcative. J.-M. Adam, în alte studii (1984, pp. 109-115 și 1985, pp. 156-162) a dezvoltat problematica mărcilor de inserție a unei povestiri într-o conversație. Frontieră Frontieră Secvență
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
genera poeme narative sau descriptive, de exemplu. Descrierile de tipul A FACE pot să formeze cu ușurință structuri de tipul [secv. descriptivă dominantă (secv. narativă dominată)], cît despre descrierile de tipul A SPUNE, ele corespund structurii [secv. descriptivă dominantă (secv. conversațională dominată)]. Să luăm drept exemplu două manifestări ale acestei eterogenități: (11) Lucille, cea de-a patra dintre surorile mele, era mai mare cu doi ani decît mine. Era cea mai mică și mai neglijată dintre fete, își strîngea lucrurile doar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
așa pur și simplu? Replica lui Y conține în același timp un rezumat-raport (G. H. s-a sinucis), precum și mărci evaluative legate de interacțiune (/mm/, ezitarea-re-formulare / ăăă/), sau chiar tonul folosit. Putem să facem trecerea rapidă de la rezumatul-raport la povestirea conversațională (U. M. Quasthoff) prin adăugarea discursului direct, a formelor evaluativ-expresive, a detaliilor secundare (acțiuni sau descrieri) care vin să atomizeze suita evenimențială. Ca și în acest exemplu: (14′′′) El se îndepărtează în noapte, cu siguranță șocat de cele ce tocmai s-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
își definesc poziția cu privire la comportamentul nonverbal excluzându-l din categoria comunicării, întrucât acesta nu este considerat îndeobște intențional. Oamenii nu sunt de regulă conștienți de mișcările pe care le fac cu mâinile, picioarele sau alte părți ale corpului, în actele conversaționale cotidiene. Rimé și Schiaratura (1991) au emis ipoteza că gesturile care apar de regulă în cursul vorbirii nu au, de fapt, rol în comunicare. "Persoanele neinițiate cred, de obicei, ca gesturile mâinilor vorbitorului poartă în ele semnificații completând sau suplimentând
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ale vorbirii, precum schimbarea subiectului, începutul sau sfârșitul exprimării ș.a.m.d. Aceste unități de vorbire, în schimb, sunt relaționate cu modul în care vorbitorul își organizează gândurile, transpu-nându-le în cuvinte. Dacă ne gândim la piciorul cuiva în timpul unei situații conversaționale, vom spune că este nonverbal prin faptul că nu constă din cuvinte, dar este direct influențat de actul vorbirii 166. Într-un studiu din anul 1965167 s-a constatat că extravertiții se deosebesc de introvertiți prin tempo-ul vorbirii. Utilizând
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
lucru din dorința de a nuanță povestirea, de a-i conferi un plus de credibilitate; aceasta nu înseamnă că trăiește el în acel moment bucuria celui despre care vorbește, desi chipul lui exprimă (pentru o clipă) acea "stare". C. Semnale conversaționale Anumite unități de acțiune și combinații de unități de acțiune sunt utilizate că semnale conversaționale, direct legate ritmului vorbirii sau conținutului, putând fi confundate cu expresiile emoționale. Combinația 1+2, uneori cu 5 și UA4206 reprezintă cele mai frecvente semnale
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
aceasta nu înseamnă că trăiește el în acel moment bucuria celui despre care vorbește, desi chipul lui exprimă (pentru o clipă) acea "stare". C. Semnale conversaționale Anumite unități de acțiune și combinații de unități de acțiune sunt utilizate că semnale conversaționale, direct legate ritmului vorbirii sau conținutului, putând fi confundate cu expresiile emoționale. Combinația 1+2, uneori cu 5 și UA4206 reprezintă cele mai frecvente semnale conversaționale, funcționând că note de evidențiere a conținuturilor exprimate verbal, exclamații, întrebări, solicitări de clarificare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Anumite unități de acțiune și combinații de unități de acțiune sunt utilizate că semnale conversaționale, direct legate ritmului vorbirii sau conținutului, putând fi confundate cu expresiile emoționale. Combinația 1+2, uneori cu 5 și UA4206 reprezintă cele mai frecvente semnale conversaționale, funcționând că note de evidențiere a conținuturilor exprimate verbal, exclamații, întrebări, solicitări de clarificare, semne pentru care o replică este căutată. În egală măsură, relevanță pentru determinarea faptului dacă o acțiune este un semnal conversațional sau o expresie emoțională este
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
reprezintă cele mai frecvente semnale conversaționale, funcționând că note de evidențiere a conținuturilor exprimate verbal, exclamații, întrebări, solicitări de clarificare, semne pentru care o replică este căutată. În egală măsură, relevanță pentru determinarea faptului dacă o acțiune este un semnal conversațional sau o expresie emoțională este durată acțiunii faciale respective (timpul dintre momentul debutului expresiei the onset cât timp este aceasta menținută pe chip, și încheierea the offset -) D. Dezacorduri între unii specialiști, cu privire la posibilitatea de a se vorbi/nu de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
furia este la început; persoană se află într-o dispoziție serioasă; persoană se concentrează asupra a ceva în mod intenționat; dacă este o schimbare momentana, în care furia apare la nivelul sprâncenelor doar pentru o clipă, poate fi un punctator conversațional, accentuând un anumit cuvânt sau frază"216. 2) când furia este exprimată doar la nivelul pleoapelor, acestea sunt tensionate, privirea este fixă, pătrunzătoare; semnificația este ambigua, oricare din posibilitățile menționate anterior fiind luate în calcul. 3) în furie, gura poate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
indicative and communicative functions of eye contact în interpersonal relations" în British Journal of Social and Clinical Psychology, no.7. Knapp, M.S., 1978, Nonverbal communication în human interaction. New York: Holt, Rinehart & Winston. Krauss, R.M., Morrel-Samuels, P., Colasante, C., 1991, " Do conversațional gestures communicate?" Journal of Personality and Social Psychology, no. 61. Isen, A.M., Means, B, 1983, "The influence of positive affect on decision-making strategy", în Social Cognition. Izard, E. C., 977, Human Emotions, New York: Plenum Press. John-Steiner, V., 1992, "Private speech among
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Feyereisen, M. Wiele, F. Dubois, 1988, "The meaning of gestures: What can be understood without speech" în Cahiers de Psychologie Cognitive/European Bulletin of Cognitive Psychology, no. 8, pp. 3-25. 120 R. M. Krauss, P. Morrel-Samuels, C. Colasante, 1991, "Do conversațional gestures communicate?" în Journal of Personality and Social Psychology, no. 61, p. 751. 121a) J. A. Graham, M. Argyle, 1975, "A cross-cultural study of the communication of extra-verbal meaning by gestures". Internațional Journal of Psychology, 10, 57-67; b) D. McNeill
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Things: Domestic Symbols and the Self., Cambridge, p. 140. 150 Dr. Scott P. Sells, 2005, op. cît, București, p. 69. 151 Dr. Scott P. Sells, op. cît., p. 85. 152 a) R. M. Krauss, P. Morrel-Samuels, C. Colasante, 1991, "Do conversațional gestures communicate?" Journal of Personality and Social Psychology, no. 61, pp. 743-754; b) B. Butterworth, G. W. Beattie, 1978 "Gesture and silence aș indicators of planning în speech", în R. Campbell, P. Smith (editori), Recent advances în psychology of language
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
este compusă din două sisteme complementare (central și periferic), ierarhizate ele însele în ele-mente descriptive, funcționale, normative, mai mult sau mai puțin negociabile. Capitolul 4 Abordarea conținuturilor Obiective * Înțelegerea faptului că dincolo de complexitatea structurală a noțiunii, înțelegerea ei monografică, discursivă, conversațională și calitativă favorizează o bogăție interpretativă și o explorare efectivă a gîndirii în cotidian. * Propunerea cîtorva piste de abordare a dimensiunilor non-lingvistice ale RS (imagini, reprezentări figurative). * Prezentarea unei prime abordări a structurii prin intermediul tehnicilor asociative și construirea "cunoștințelor de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de comunicare utilizate Tipuri de instrumente Tehnici posibile LINGVISTICE Structurate Interviu structurat Chestionar diferențiator semantic*, scară de distanță socială, evaluări "pereche" de cuvinte*...) Asociative Test asociativ* Rețele de asocieri* și harta asociativă Scheme cognitive de bază* Inducție prin scenariu ambiguu* CONVERSAȚIONALE Dialectice și mai mult sau mai puțin interactive Interviu (non-directiv, comprehensiv, poveste de viață și studiu de caz) Interviu de grup Înregistrare de interacțiuni la distanță (internet, telefon, mass media, talk-shows) TEXTUALE Analize ale discursului Analiza conținutului structurii unui text
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
un "nucleu organizator", ca să reluăm expresia autorilor (Grize et al., p. 123) sau să constituie un pro-totip (cf. glosar) al obiectului. "Plăcere, cunoaștere, ambianță, parte din viață, orar, oboseală" sînt, mai probabil, periferice și formează astfel referenți lingvistici în timpul modulărilor conversaționale ale RS a muncii. Caracteristicile relaționale ("contact"), constrîngătoare sau de obligație ale obiectului studiat pot fi ilustrații, mai mult sau mai puțin periferice, normative sau funcționale, al căror sens poate proveni sau nu din sistemul central. Cazurile "frecvență puternică/rang
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în același fel în acheta sa despre psihanaliză, descrisă în diferite medii (clase sociale de mijloc, muncitori, studenți, elevi ai unor școli tehnice, profesii liberale). 17. Folosirea chestionarului Spre deosebire de interviu, mai inductiv, această tehnică nu are ca scop "surfarea" mișcărilor conversaționale. Se sprijină pe o logică ipotetico-deductivă, chiar dacă elaborarea formei și conținutului întrebărilor a făcut obiectul unei faze de pre-anchetare. Chestionarul vizează organizarea categorizării prealabile și codajul statistic al răspunsurilor subiecților interogați. Ansamblul sau marea majoritate a întrebărilor sînt aici, după cum
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
încărca conținut și pot primi feedback. Utilizatorul poate alege timpul, tipul și cantitatea de informații trimise și primite; informația trimisă este transformată de către receptor, iar transformarea este transparență; comunicarea este asimetrica. Emițătorul și receptorul dețin un control similar; comunicarea este conversaționala. Au fost analizate, în primă fază, rețelele sociale, blogurile și instrumentele video, fluxurile de informații interactive asimetrice, precum abonarea la RSS, si fluxurile de informații interactive simetrice (chat-room-uri sau dezbateri online). În etapa următoare, s-a efectuat o analiză critică
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
site, desi absența răspunsurilor sale este o caracteristică negativă, pot defini direcția comunicării înscriindu-se în three way, chiar dacă la cota cea mai joasă. Intervențiile prin comentarii ale vizitatorilor site-ului se înscriu în categoria de continut autonom. Comunicarea simetrica, conversaționala, a fost în cea mai mare parte de tip dialog. Discursul, prestația candidatului, caracteristicile persuasive ale site-ului au avut rezultatul scontat, chiar dacă Antonescu nu a ajuns președinte prin numărul de voturi în clasamentul confruntării candidaților la președinție. În schimb
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
and opportunities of Social media. www.sciencedirect.com. KARLSEN, Rune, Campaign communication and the Inernet: Party Strategy în the 2005 Norwegian Election Campaign, în Journal of Elections, Public Opinion&Parties, vol. 19, nr 2, Măi, 2009, pp. 183-202. KELLEHER, TOM, Conversațional Voice, Communicated Commitment, and Public Relations Outcomes în Interactive Online Communication, în Journal of Communication, nr. 59, 2009. LILLEKER, Darren G., MALAGON, Casilda, Levels of Interactivity în the 2007 French Presidential Candidates' Websites, în European Journal of Communication, 2010, 24
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
one another". 295 Daekyung Kim, Thomas J. Johnson, A Victory of the Internet over Mass-media? Examining the Effects of Online Media on Political Attitudes în South Korea, în Asian Journal of Communication, 16: 1, 2006, pp. 1-18. 296 Tom Kelleher, Conversațional Voice, Communicated Commitment, and Public Relations Outcomes în Interactive Online Communication, în Journal of Communication, 59, 2009, p. 176: "the human voice of the public". 297 Jennifer Stromer Galley, On-line Interaction and why candidate avoid it, în Journal of Communication
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
mari sau mai mari decît acelea între culturile societăților industrializate. Aceste diferențe reflectă deosebirile în structura relațiilor sociale și în modul în care se consideră că trebuie să decurgă conversațiile sau alte feluri de comunicare socială. Avînd în vedere principiul conversațional al lui Grice "Fii informativ" (cf. Levinson 1983:100-102), Keenan (1976:69) observă: În anumite societăți, a satisface nevoia de informație a unui partener de conversație poate fi un comportament de rutină. În alte societăți, același lucru poate lua prin
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
În anumite societăți, a satisface nevoia de informație a unui partener de conversație poate fi un comportament de rutină. În alte societăți, același lucru poate lua prin surprindere, fiind un comportament neobișnuit. Ea dă exemple de anumite diferențe între așteptările conversaționale în societatea malgașă și în "clasele de mijloc, intelectuale, europene și americane". De exemplu, să presupunem că A îl întreabă pe B: Unde este mama ta?" Dacă B știe unde se află mama lui, în Europa și Statele Unite, ar fi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]