172 matches
-
toate aduse cu un scop, și anume, redescoperirea ființei noastre culturale constante în ciuda vitregiei sorții. Dinamica realității și reportajul Încă din "Căile pământului", întâlnim elemente de transcriere directă, lipsită de transfigurare, a unei realități plasate în lumea satului din perioada cooperativizării agriculturii. Țăranii mai poartă în inimă sentimente ultragiate, dar cu posibilități de regenerare morală. "Cariatida" (1964) stabilește raporturi explicite între realitatea rurală, industrială și legendă. Mitul estetic al creatorului și cel mioritic sunt incluse în poeme ale muncii, ale vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
elevi, iar în 1970/1971 numărul liceelor s-a ridicat la 831 cu 505 891 elevi) (2). Aspirația spre un nivel mai ridicat de școlaritate se explică prin intensificarea procesului de industrializare și urbanizare, precum și prin generalizarea, în 1962, a "cooperativizării" agriculturii. Erau tot mai numeroși tinerii mulți de la sate care doreau să obțină o diplomă pentru a putea avea acces la muncă în industrie și a putea rămîne sau a se instala într-un oraș. Pe baza prevederilor legii din
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în procesul decolonizării, în lupta împotriva marilor puteri capitaliste. Acolo unde această alianță a fost câștigătoare, în multe cazuri regimurile instituite s-au declarat fie socialiste, fie au recurs la cele mai multe dintre instrumentele marxiste de gestionare a puterii: naționalizarea industriei, cooperativizarea agriculturii etc. Pe plan extern, ele au beneficiat, de regulă, de sprijinul sovieticilor și au păstrat o atitudine cel puțin binevoitoare față de Moscova în timpul Războiului Rece. Indiferent de motivațiile sale în desfășurarea evenimentelor, fluiditatea relației marxismului cu naționalismul a blocat
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
că marile imperii (țarist, habsburgic) l-au avertizat pe Carol că, dacă nu-și face ordine În țară, vin armatele acestora să-l ajute! La fel stă problema și În cazul actului de la 23 august 1944 ori al procesului de cooperativizare, naționalizare etc. Valorificarea rezultatelor cercetării Prin publicarea acestora În reviste de specialitate românești și străine, pentru a intra cât mai repede În circuitul informațional din țară și din lume. O cercetare ale cărei rezultate nu sunt făcute publice este o
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
noua coaliție CDU-FDP, în frunte cu Helmut Kohl, noul cancelar, relansează puternic politica externă vest-germană în direcția reunificării. Activitatea economică în țările Europei de Est a fost determinată de transformările ce au avut loc în urma aplicării politicii Moscovei: naționalizarea și cooperativizarea, un sistem de planificare centralizat, planuri cincinale de dezvoltare. Sectoarele private au fost desființate, continuând să funcționeze numai în comerț în Republica Democrată Germană și alte câteva țări (Ungaria, Iugoslavia). În planificarea dezvoltării economice, conducătorii țărilor comuniste au urmat modelul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sub denumirea de comunism, ce reprezintă forma de aplicare a principiilor socialismului revoluționar, momentul apariției sale fiind cel al Revoluției din 1917, când a luat ființă Uniunea Sovietică. Având ca obiective "revoluționare" dipă cum arată politologul Vladimir Tismăneanu industrializarea forțată, cooperativizarea agriculturii, eliminarea societății civile, înregimentarea vieții intelectuale și a culturii, comunismul a fost impus, ca regim politic, prin forță, după cel de-al doilea război mondial, în întreaga zonă sud-est europeană. De asemenea, el s-a impus ca regim de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a crescut cu 36,6% între 1970-1990 * Creșterea numărului de gospodării fără persoane active, de la 7,3% în 1966 la 30,6% în 1992. * După 1989 s-a produs o diversificare accentuată a categoriilor ocupaționale din rural Încă de la începutul cooperativizării, migrația în rural s-a intensificat. Acest proces a fost favorizat de pierderea pământului propriu prin colectivizare, diferențierile semnificative în structura socială a satului, sistematizarea brutală a unora din localități, deținerea integrală a inventarului agricol de către stat, subminarea de către autorități
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
religii, sau altă etnie este mai scăzut, având o valoare medie (între Puțin și Mult). Corelațiile între itemul legat de încrederea în oamenii de pe stradă (disponibil în EBR 2005), care este un indicator al încrederii generalizate, și itemii legați de cooperativizarea satului și de aria culturală, nu sunt semnificative. În schimb corelația cu tipul localității în funcție de dezvoltare este semnificativă, arătând că încrederea în oamenii de altă religie sau naționalitate crește o dată cu gradul de dezvoltare al comunei. În ce privește satisfacția față de viața socială
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
În schimb corelația cu tipul localității în funcție de dezvoltare este semnificativă, arătând că încrederea în oamenii de altă religie sau naționalitate crește o dată cu gradul de dezvoltare al comunei. În ce privește satisfacția față de viața socială personală, există o asociere semnificativă între aceasta și cooperativizare, aria culturală și gradul de dezvoltare al localității. Astfel, tind să fie foarte mulțumiți și mulțumiți de viața lor socială cei din comunele care nu au fost cooperativizate în trecut, cei din ariile culturale Botoșani-Vaslui, Argeș-Dâmbovița-Prahova, Covasna-Harghita, Bistrița NăsăudSălaj și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și primarul) ca entități protectoare, care trebuie să se implice în viața socială a comunităților, respectiv să inițieze, coordoneze și să ducă la îndeplinire proiectele acestor comunități. Datele de mai sus susțin această idee: faptul că ruralul ce a experimentat cooperativizarea în comunism, investește primarul cu putere și responsabilitate pentru rezolvarea problemelor comunității, și abia apoi alte entități, și faptul că vecinătatea, comunitatea pare să aibă mai multă forță în ruralul necooperativizat. Aceste rezultate nu fac decât să se alăture altor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai mare al celor ce afirmă că sătenii fac muncă voluntară pentru comunitate (urmată de Crișana-Maramureș). Explicația pentru rezultatele de mai sus este desigur complexă și trebuie să ia în calcul atât aspecte legate de istoria acestor regiuni, de existența cooperativizării în perioada comunistă, sau de existența minorităților etnice în zonele respective. Astfel, pentru Transilvania, Banat sau Crișana-Maramureș explicația vieții comunitare mai intense stă parțial în apartenența de-a lungul timpului a acestor zone la imperii care au impus un anumit
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dificultate la aplicarea legii și a creat premise pentru conflicte sociale pornind de la pământ. Prin faptul că suprafața maximă ce putea fi retrocedată era de 10 ha, Legea 18 a prezentat și tendințe de expropriere a celor care dețineau înainte de cooperativizare suprafețe mai mari de 10 ha (Fulea, 1993). O altă dificultate a fost aceea că, cei ce nu au cedat pământ în timpul colectivizării pentru că nu posedau, nu au primit nimic odată cu Legea 18, indiferent de numărul de ani lucrați în cadrul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
constituie Legea din 1903, ce arată interesul statului și sprijinul lui pentru acestea. Ulterior apar cooperative de consum, și asociații ce au ca scop exploatarea în comun a pământului. Întreagă această tradiție este însă pervertită de anii comunismului și de cooperativizarea agriculturii (Šljukić, 2003: 179). 48 Țările ECA sunt țările din Europa și Asia Centrală, adică țările din fostul bloc sovietic, la care se adaugă Europa Centrală și de Est. 49 FANOVA = 3,312, sig.F = 0,001, semnificativ pentru p≤0
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ideologică a leninismului sistemic, prins de acum în capcana confortabilității "mic-burgheze". Fiecare dintre țările care au pășit pe calea socialistă a soluționat într-un anumit sens, în felul său propriu, original, problemele organizării de stat socialiste, ale dezvoltării industriei socialiste, cooperativizării țărănimii, reeducării ideologice a maselor populare. Trecerea la socialism a altor popoare și țări cu diferite niveluri de dezvoltare și tradiții naționale va genera, fără îndoială, o și mai mare diversitate de forme concrete ale construcției socialiste. Este ceva absolut
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
P.M.R. să se ia măsuri de schimbare a acestor diriginți. Lt. Maj. Cosac Dumitru A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4.912, f. 199. 80. 1959 martie 28 - Raport al ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Drăghici, privind săvârșirea unor abuzuri în cooperativizarea regiunii București. REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Strict Secret MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Nr. 781/22.09.1959 CABINETUL MINISTRULUI Nr. C 1749 din 28.03.1959 [Tov. Ceaușescu Tovii. de la Sect. Agr. C.C. și din Dir. propagandă (Tov. Răutu) vor acționa pe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1977 ianuarie 8 - Notă adresată conducerii de partid cu privire la atitudinea unor familii de țărani care au refuzat înscrierea în cooperative agricole de producție. MINISTERUL DE INTERNE SECRET Nr. 068.014 din 8 ianuarie 1977 Ex. nr.3 NOTĂ Odată cu încheierea cooperativizării agriculturii, 31 de familii din comuna Matca, județul Galați, au refuzat să se înscrie în cooperativa agricolă de producție. Terenurile acestor familii, în suprafață totală de 147,23 hectare, au fost comasate în perimetrul celor două cooperative agricole din comună
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tematica sociologiei românești, s-a produs o deplasare cu efecte foarte importante. În prima fază, persoanele formate În ideologia marxist-leninistă au Încercat să dezvolte cu metode sociologice temele tipice ale construcției socialismului: dezvoltarea conștiinței comuniste, omogenizarea socială, constituirea clasei muncitoare, cooperativizarea În agricultură, omul nou, dezvoltarea suprastructurii socialiste, contribuția opiniei publice la construirea conștiinței socialiste. Primii ideologi care au Încercat să impună o orientare „curată” ideologic noii sociologii au eșuat În poziții marginale. Încercarea lui Miron Constantinescu de a patrona o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rând, nu prin cărți, ci prin oameni. Ca tematică, sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării sociologiei a prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice de amploare, coordonate de H.H. Stahl și Traian Herseni, au fost de tip monografic. Două lucrări rezultate din asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de agricultură, cât și prin modernizarea vieții sociale și culturale, în paralel cu dezvoltarea industriei și a orașului. Programul comunist a eliminat brutal acest program al dezvoltării din resurse proprii a satului românesc, înlocuindu-l cu un program forțat de cooperativizare a agriculturii, prin mijloace politice, complementar cu industrializarea și urbanizarea care urmau să absoarbă rapid surplusul țărănimii. Era firesc că, în acest context, programul cercetărilor monografice a devenit lipsit de sens. Din acesta a rămas însă un lucru extrem de important
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe cercetarea diferitelor procese sociale disruptive, ca, de exemplu, delincvența. Sociologia românească în acea perioadă s-a diferențiat ca tematică de sociologia din cele mai multe țări comuniste. Acestea erau înrobite de tematica derivată din programul comunist: omogenizarea societății, promovarea conștiinței socialiste, cooperativizarea agriculturii, formarea modului de viață socialist, promovarea conștiinței ateiste. Această tematică, promovată la început de unii ideologi, a fost rapid înlocuită de cea preluată din tradiția antebelică. În al doilea rând, obsesia teoretică ce a dominat sociologia din țările comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost atât de ciudată încât au rămas în Universități ori în institute de cercetare, cu aceleași titluri, când nu au fost chiar avansați(!), oameni care și-au susținut doctorate cu teme precum "Gândirea economică a tovarășului Nicolae Ceaușescu" ori "Istoria cooperativizării în Dobrogea" ori alte minunate subiecte de teze susținute nu neapărat la "Ștefan Gheorghiu", ci la universitățile laice propriu-zise! Dar să spunem că perioada "revoluționară" a trecut și ar trebui puțină reformă. În afară de cele spuse, cred că Universitatea are dreptul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
va căpăta și va purta numele de satul Umbrărești, aici fiind vatra sătească din care vor „roi” satele din jur, rămase tot timpul în hotarul ce se va numi și va fi obștea Umbrăreștilor. Pe hotarul Umbrărești-Barcea, teritoriu care înainte de cooperativizare aparținea în întregime moșiei Umbrărești, iar acum o parte aparține comunei Barcea, se găsesc multe și diverse vestigii arheologice. Am identificat pe acest loc un bogat și interesant complex arheologic, neexplorat prin săpături. Este situat pe malul stâng al Bârladului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]