289 matches
-
au înregistrat un progres de 3,57 cm., gimnastele grupei martor înregistrând un indice de numai 1,13 cm., variabila “t” pentru această probă prezentând o valoare peste pragul de semnificație (t = 2,18; P<0,05). 2. În ceea ce privește capacitatea coordinativă, la proba de ritmicitate în regim de coordonare, s-a înregistrat o creștere semnificativă a rezultatelor grupei experiment, de 1,67 puncte, față de grupa martor care a înregistrat o creștere de doar 0,47 puncte; la testarea coordonării motrice rezultatele
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
124 157. Ștefănuț S. Antrenamentul sportiv în judo. Craiova: Scrisul Românesc, 1983, p. 90- 135. 158. Thomas L. și colab. Exerciții la scara fixă. București: UCFS, 1961, p. 3-70. 159. Toader E. Contribuții la îmbunătățirea metodologiei de acționare asupra calităților coordinative prin folosirea jocurilor muzicale cu pași de dans la clasa a V-a. Lucrare metodico - științifică pentru obținerea gradului I în învățământ. Brăila, 2002. 103 p. 160. Todea S. F. Metodica educației fizice și sportului. București: Fundația „România de mâine
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
II.1 Obiectivele și ipoteza cercetării .................................... 55 II.2 Etapele și desfășurarea experimentului ........................ 57 CAPITOLUL III REZULTATELE CERCETĂRII ÎNTREPRINSE ............................................... ...................... 69 III.1 Analiza comparativă a nivelului pregătirii fizice a gimnastelor din cadrul experimentului pedagogic .............. 69 III. 2 Dinamica dezvoltării indicilor capacității coordinativ artistice la gimnastele supuse cercetării în cadrul experimentului pedagogic ............................................... .... 83 III.3. Dinamica indicatorilor aptitudinilor creativ - artistice a gimnastelor din cadrul experimentului pedagogic .............. 88 6 III.4. Analiza indicatorilor pregătirii artistice a gimnastelor de 9 - 10 ani din cadrul experimentului pedagogic............. 91 III
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
Perioada pregătitoare - etapa precompetițională 7 ianuarie - 30 martie (Tabelul 2). Obiective de capacități: • formarea ținutei corecte și a execuției artistice a mișcărilor; dezvoltarea aptitudinilor creative; • perfecționarea expresivității, eleganței, dinamismului și virtuozității execuțiilor; dezvoltarea calităților motrice (forță, rezistență, viteză, mobilitate, capacitatea coordinativă - ritm, orientare spațio - temporală, echilibru); • consolidarea și perfecționarea elementelor și combinațiilor artistice cerute de programa de clasificare FRG; perfecționarea părților de exerciții artistice la bârnă și sol, perfecționarea exercițiilor integrale. Număr de cicluri săptămânale: 12 Nr. de antrenamente de pregătire
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
Testele sunt instrumente de lucru standardizate, cu valoare de model, elaborate pe cale experimentală, prin evaluarea capacității fizice a subiecților luați în studiu 7. În cadrul experimentului propriu-zis s-au efectuat următoarele: A. Testarea nivelului de pregătire fizică; B. Testarea nivelului capacității coordinative; C. Testarea nivelului aptitudinilor creative; D. Testarea nivelului artistico - tehnic al gimnastelor. 6 Dungaciu P. Probleme de antrenament în gimnastică. București: Uniunea de cultură fizică și sport, 1967. p. 51. 7 Niculescu I. I. Evaluarea motrică și somato - funcțională. Craiova
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
brațele sus. Cu cât cifrele sunt mai crescute cu atât pregătirea este mai bună. Rezultatele obținute sunt utile dirijării și orientării pregătirii. TESTAREA GIMNASTELOR DIN CADRUL EXPERIMENTULUI PEDAGOGIC Testarea nivelului de pregătire fizică Testarea nivelului de pregătire artistico tehnică Testarea capacității coordinative Testarea creativității, expresivității și muzicalității 60 Forță de susținere (forță în regim de mobilitate): din stând, cu sprijin la scara fixă, balansarea piciorului liber peste orizontală și menținerea lui la nivelul maxim permis de mobilitate, peste orizontală, înainte (stâng., drept
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
de 50 cm. (cu 10 cm. mai înalt decât banca de gimnastică). Se măsoară în centimetri, distanța dintre sol și regiunea inghinală. Cu cât distanța este mai mică cu atât nivelul de mobilitate este mai bun. Testările privind nivelul capacității coordinative, nivelul aptitudinilor creative precum și nivelul artistico - tehnic al gimnastelor au fost descrise în cartea „Abordări practice ale pregătirii artistice în gimnastica artistică feminină”, la testări. 12 Ukran M. L. și colab. Gimnastica sportivă. Moscova: Uniunii de cultură fizică și sport
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
cercetării în cadrul experimentului pedagogic Gimnastica artistică este un sport al îndemânării, întrucât execuția exercițiilor solicită o capacitate de coordonare complexă: ritm, echilibru, capacitate de orientare spațio- temporală, precizia execuției, timp de reacție etc. Tabelul 8. Analiza comparativă a indicatorilor capacității coordinative la testările inițiale și finale ale grupei martor și grupei de experiment Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupa martor n=7 Grupa experiment n=8 Grupa martor n=7 Grupa experiment n=8 Linie artistică
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
orientare spațio-temporală, memorie motrică, precizia execuției, timpul de reacție etc.) constituie premisa pentru coordonarea cu succes a mișcărilor. Între calitățile de coordonare specifice gimnasticii se numără și capacitatea de a combina mișcările, grația, eleganța, elasticitatea. Nivelul de dezvoltare a capacității coordinative influențează nivelul ritmicității execuției mișcărilor și combinațiilor artistice, precizia, eleganța, virtuozitatea și plasticitatea 88 acestora; de asemenea un grad ridicat al coordonării determină o dirijare precisă a mișcărilor în timp și spațiu, calitate necesară și în realizarea mișcărilor, elementelor și
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
au înregistrat un progres de 3,57 cm., gimnastele grupei martor înregistrând un indice de numai 1,13 cm., variabila “t” pentru această probă prezentând o valoare peste pragul de semnificație (t = 2,18; P<0,05). 2. În ceea ce privește capacitatea coordinativă, la proba de ritmicitate în regim de coordonare, s-a înregistrat o creștere semnificativă a rezultatelor grupei experiment, de 1,67 puncte, față de grupa martor care a înregistrat o creștere de doar 0,47 puncte; la testarea coordonării motrice rezultatele
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
124 157. Ștefănuț S. Antrenamentul sportiv în judo. Craiova: Scrisul Românesc, 1983, p. 90- 135. 158. Thomas L. și colab. Exerciții la scara fixă. București: UCFS, 1961, p. 3-70. 159. Toader E. Contribuții la îmbunătățirea metodologiei de acționare asupra calităților coordinative prin folosirea jocurilor muzicale cu pași de dans la clasa a V-a. Lucrare metodico - științifică pentru obținerea gradului I în învățământ. Brăila, 2002. 103 p. 160. Todea S. F. Metodica educației fizice și sportului. București: Fundația „România de mâine
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
tehnicii și, implicit, a tacticii. În aceste condiții vom constata diferențe în nivelul de pregătire al subiecților, întrucât diferite sunt și calitățile lor motrice. După Gundlach (citat de Manno, 1996, p. 76), calitățile motrice pot fi: calități condiționale și calități coordinative (de coordonare). Calitățile condiționale sunt determinate de nivelul funcționării aparatelor și sistemelor organismului, precum și de eficiența metabolică. Din această grupă fac parte: calitatea motrică forța, calitatea motrică rezistența, calitatea motrică viteza. Calitățile de coordonare (coordinative) sau de îndemânare sunt condiționate
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fi: calități condiționale și calități coordinative (de coordonare). Calitățile condiționale sunt determinate de nivelul funcționării aparatelor și sistemelor organismului, precum și de eficiența metabolică. Din această grupă fac parte: calitatea motrică forța, calitatea motrică rezistența, calitatea motrică viteza. Calitățile de coordonare (coordinative) sau de îndemânare sunt condiționate de capacitatea individului de a organiza și ajusta mișcările corpului și/sau segmentelor sale. Constatăm că această calitate este determinată de posibilitatea dirijării și prelucrării tuturor informațiilor provenite de la analizatorii implicați în actul motric voluntar
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
senzației subiective de oboseală (oboseala psihică), resimțită la un anumit moment, și continuarea efortului de anduranță (Stoica, 2000, p. 106). 3.1.4. CALITATEA MOTRICĂ ÎNDEMÂNAREA Îndemânarea este acea calitate complexă prin care se dirijează întregul nostru comportament motric. Calitățile coordinative (de indemânare) au fost definite în diferite feluri de către cercetătorii domeniului, insistând de obicei asupra uneia din trăsăturile principale și mai ales după specialitatea acestuia. Îndemânarea permite coordonarea unor mișcări complicate, asigură însușirea rapidă a deprinderilor motrice, precum și utilizarea acestora
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
spinal și supraspinal; sistemul efector (mușchii). Informația vizuală este cea care determină “cucerirea” primelor elemente ale coordonării. Informația chinestezică întregește sfera de cuprindere ceea ce ar conduce la dezvoltarea capacității de coordonare. După Blume (citat de Manno, 1996, p. 140) aptitudinile coordinative se bazează pe sinteza informațiilor provenite de la analizatori și reprezintă expresia următoarelor capacități: 1 - Capacitatea de combinare și cuplare a mișcărilor privește coordonarea între brațe, picioare și trunchi pe de o parte și între corp și obiectele cu care subiectul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
al analizatorilor Manifestarea actelor motrice cu indici ridicați de îndemânare depinde de capacitatea sistemului nervos de integrare a informațiilor vizuale și chinestezice, dar și acustice și vestibulare. Astfel, este evident că starea funcțională a analizatorilor respectivi va influența manifestarea aptitudinilor coordinative. * Capacitatea de anticipare Gândirea este procesul psihic specific omului, dezvoltat împreună cu limbajul. În activitatea sportivă, gândirea stă la baza orientării și conducerii întregii activități. Tot ceea ce face sportivul trece prin creierul său și este rezultatul gândirii. Rapiditatea gândirii este o
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
care vor fi realizate în mod progresiv. După Manno (1996, p. 26), obiectivele generale și specifice sunt: educarea calităților volitive; întărirea sănătății și consolidarea unei dezvoltări corporale corecte, ca mijloc de prevenire a accidentelor; dezvoltarea aptitudinilor motrice fundamentale, condiționale și coordinative (calități motrice); perfecționarea abilităților motrice fundamentale; dezvoltarea aptitudinilor motrice specifice, care sunt de cea mai mare importanță pentru sportiv; dobândirea cunoștințelor practice și teoretice care permit evaluarea propriului nivel de antrenament; capacitatea de a realiza, într-o sinteză de ansamblu
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ecuațiilor reacțiilor chimice; b) compoziția procentuală a aliajului; c) masa reziduului obținut la calcinarea precipitatului, dacă pierderile la calcinare sunt de 5%. 7 Deși geometria plan-pătrată a combinațiilor complexe ale platinei a fost descoperită în 1893, contribuind la dezvoltarea chimiei coordinative, aplicațiile acestora în medicină s-au resimțit abia începând din 1978. Acești compuși de coordinație au aplicații antitumorale, intervenind în modul de replicare a ADN-ului, prin intercalarea moleculelor lor în diverse poziții ale lanțului. Un astfel de produs, aprobat
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
are la bază un model etalon referențial (modelul formal) și pare a fi identic sau foarte asemănător cu acesta, se distinge totuși de el, tocmai datorită consecinței și specificității interacțiunii dintre sportiv și antrenor și a particularităților dinamice, somatice și coordinative ale sportivului. Juxtapunerea modelului motric corporal pe modelul formal, va scoate în evidență, efectul influenței interacțiunii dintre cei doi actori din spațiul motric și va arăta totodată, direcția spre care tinde aceasta: optimizare, ameliorare, perfecționare, salt calitativ substanțial, performanță ridicată
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
funcțiilor vegetative fără a reduce starea de excitabilitate; elevii trebuie să aibă structura exercițiilor bine însușită; exercițiile pentru dezvoltarea vitezei se vor planifica la începutul lecției, când organismul elevilor este pregătit pentru efort și sistemul nervos este odihnit. Îndemânarea/capacități coordinative Majoritatea specialiștilor domeniului din țara noastră: Șiclovan I. (1979), Mitra Gh. și Mogoș A. (1980), Firea E. (1979, 1984), Cârstea Gh. (1993, 1999, 2000), Dragnea A. (1996), denumesc această componentă a capacității motrice: îndemânare. Astfel, Dragnea A. (1996), definește îndemânarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
conform specificului fiecărei ramuri de sport sau al altor deprinderi motrice de bază și aplicative.” Dragnea A. - „Antrenamentul Sportiv”,1996. Deși, în 1996, Dragnea A. folosește termenul de îndemânare, odată cu anul 1999, autorul împreună cu Bota A., folosește termenul de capacități coordinative, definindu-le ca: „un complex de calități preponderent psiho-motric care presupun capacitatea de a învăța rapid mișcări noi, adaptarea rapidă și eficientă la condiții variate, specifice diferitelor tipuri de activități, prin restructurarea fondului motric existent.”. Dragnea A. și Bota A
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex; 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Metodica dezvoltării îndemânării/capacităților coordinative în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 3 și 6 ani, se va insista asupra însușirii unui număr cât mai
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
luăm în considerare faptul că datorită creșterii extremităților corpului se înregistrează o scădere a capacității de coordonare segmentară, mai ales în cazul mișcărilor complexe; pe perioada adolescenței, caracterizată de o stabilizare generală a conduitelor, se pot îmbunătăți toate componentele capacităților coordinative. Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta capacitățile coordinative: exercițiile pentru dezvoltarea îndemânării/capacităților coordinative se vor planifica la începutul lecției, când organismul elevilor este pregătit pentru efort și sistemul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ales în cazul mișcărilor complexe; pe perioada adolescenței, caracterizată de o stabilizare generală a conduitelor, se pot îmbunătăți toate componentele capacităților coordinative. Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta capacitățile coordinative: exercițiile pentru dezvoltarea îndemânării/capacităților coordinative se vor planifica la începutul lecției, când organismul elevilor este pregătit pentru efort și sistemul nervos este odihnit; nu se recomandă abordarea vitezei și a îndemânării/capacităților coordinative în aceeași lecție de educație fizică
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
perioada adolescenței, caracterizată de o stabilizare generală a conduitelor, se pot îmbunătăți toate componentele capacităților coordinative. Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta capacitățile coordinative: exercițiile pentru dezvoltarea îndemânării/capacităților coordinative se vor planifica la începutul lecției, când organismul elevilor este pregătit pentru efort și sistemul nervos este odihnit; nu se recomandă abordarea vitezei și a îndemânării/capacităților coordinative în aceeași lecție de educație fizică; pauzele dintre repetări: atât cât să
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]