246,706 matches
-
Hellen la cei din conducerea școlii pentru a-i lămuri că tenul smead al fetei nu însemna că e negresă; copiii erau indieni, din India, și, deci, nu trebuie să sufere discriminări, puteau să călătorească în același autobuz ca și copiii albi. Școala a acceptat argumentarea, dar s-au stîrnit alte probleme. Cînd Nissy a mai crescut, a aflat că ceilalți copii, cei albi, o porecliseră Indianca Picior Negru și fata-capră. Și pe urmă, mai erau cei trei puști din vecini
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
numai că șoferul a refuzat să-i lase să se urce în autobuz. Cînd a urcat Nissy, i-a auzit cum îi aruncau vorbe de ocară și niște insulte legate de familia ei de cabritos, cînd, de fapt, ea era copil de cabronito. Le-a aruncat o privire ucigașă. Cabrito înseamnă ied, iar cabronito înseamnă homosexual. A doua zi au așteptat-o din nou la autobuz, de astă dată împreună cu tatăl lor, iar lui Nissy i-a sărit rău țandăra și
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
din conducerea școlii să-i implore să n-o dea pe fiica ei afară din școală, s-o lase să capete și ea o educație și să scape de capcana sărăciei, așa cum sperase cîndva și ea. - E cumplit pentru un copil să trăiască fără speranță, i-a spus Hellen Poe profesoarei fetei ei. Fata-capră. Nu departe de baracă, în sus, spre Redwater Creek, se găsea o depresiune împădurită, numită Jefferson Lick. Potrivit unei legende locale, acolo trăia un soi de centaur
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
de centaur, scăpat dintr-un circ ambulant canadian, o vietate turbată și primejdioasă din pricina tuturor anilor petrecuți într-o cușcă, biciuit și lihnit de foame, pentru desfătarea spectatorilor. țapul monstru din Jefferson Lick era bau-baul orașului, folosit pentru a speria copiii neascultători și, la balul mascat anual din timpul Tîrgului de Primăvară, apăreau întotdeauna și cîte unul sau doi "Omul-țap" din Lick, - zeul Pan picat în Virginia și înveșmîntat în zdrențe. Cînd copiii se găseau la o distanță prudentă de Nissy
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
Lick era bau-baul orașului, folosit pentru a speria copiii neascultători și, la balul mascat anual din timpul Tîrgului de Primăvară, apăreau întotdeauna și cîte unul sau doi "Omul-țap" din Lick, - zeul Pan picat în Virginia și înveșmîntat în zdrențe. Cînd copiii se găseau la o distanță prudentă de Nissy Poe, își luau curajul să-i strige: "Fiica Omului-țap!" după care fugeau de rupeau pămîntul. Hellen se străduia să-și călăuzească fiica pe o cale mai bună. Cînd fata avea vreo zece
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
iar ciocănitoarele băteau ritmul. Nissy Poe și-a dat drumul și a cîntat. Trepidează, vibrează, rostogolește-te! Aceasta era marea ei taină, acest glas ca o țîșnire de rachetă a puterii. Uneori, cînd John Poe era plecat la lucru și copiii lui nu erau acasă și deci nu o puteau pîrî - John Poe era, într-adevăr, nepărtinitor cu toți ai casei, dar copiii lui erau cu totul altceva - Hellen deschidea aparatul de radio și căuta un post care transmitea muzica cea
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
acest glas ca o țîșnire de rachetă a puterii. Uneori, cînd John Poe era plecat la lucru și copiii lui nu erau acasă și deci nu o puteau pîrî - John Poe era, într-adevăr, nepărtinitor cu toți ai casei, dar copiii lui erau cu totul altceva - Hellen deschidea aparatul de radio și căuta un post care transmitea muzica cea nouă, cu formații și cîntăreți ca Driftwoods, sau Jack Haley. Și alteori găsea chiar un post cu muzică de negri și bluesuri
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
și pe tine să te distrezi un pic. După care se lăsa din nou purtată de muzică, își învîrtea ochii în cap și dansa și se rotea sub privirile inocente ale propriilor ei fiice. în acele momente, Hellen părea un copil, s-ar fi zis că regăsise o veche versiune a ei însăși, strivită de adulta care fusese nevoită să devină. Nissy Poe nu cînta niciodată pentru mama ei, dar se ducea la Jefferson Lick să caute singurătatea și numai acolo
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
murdărit hainele, și a adormit; s-a trezit cu o tresărire, văzînd că se întunecase, și a luat-o la fugă, dar cînd a ajuns acasă a constatat că ar mai fi putut întîrzia, deoarece toți ai casei erau morți. Copiii fuseseră omorîți în paturile lor, înjunghiați în inimă cu un cuțit mare de bucătărie. Muriseră aproape fără să se trezească din somn. Dar John Poe avea beregata tăiată și, după vraiștea din cameră, era clar că momente lungi se zbătuse
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
a văzut în ochii ofițerului de poliție privirea aceea cu care se uita la asasinii primejdioși. Poate că o privire de respect. Dar după cinci minute, șeriful Henry și-a dat seama că ar fi fost foarte greu pentru un copil să săvîrșească asemenea grozăvie, să-și spînzure mama, ce dracu' nu avea decît zece ani. Nu a fost un caz prea greu de rezolvat, o femeie nebună pe care a apucat-o amocul, o femeie trupeșă și chipeșă, încă destul de
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
vreau pe cel care privește meciul!". Deci, însușirea omului de rînd este cea de care avem nevoie în acest caz". în rolul seducătorului de această dată se află francezul Oliver Martinez care afirmă despre personajul său că este "ca un copil; este liber" prea liber. Nu este un manipulator, îi place doar să se joace". Să mai amintim că Richard Gere și Diane Lane (soții Sumner din film) s-au mai întîlnit pe platourile de filmare cu ani în urmă în
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
vigoare. "Simbol al preaputerii", cum ar zice Macedonski, bărbații se văd receptați cu o admirație nuanțată de ciudă: " Voi sînteți Bărbații Secolului -/ vulturii stăpînind înaltul/ și pescărușii cu aripile tăiate.(...) Voi purtați veșminte de aur,/ potire cu sînge.// Voi sînteți copiii cu picioare puternice!// Cu folos ați tăiat/ exterminînd tumoarea și ați șters locul/ cu ochiul vostru devenit apă sfințită.(...) Cu folos ați urcat pe tronuri/ împinși din spate ori convinși/ că veți schimba/ fața mîncată de vărsat a zilei.// Ați
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
Tu ești femeia,/ du-te acasă și mănîncă poeme!// Noi bărbații,/ mergem să mîncăm mîncare ca oamenii!" (Poemul) în același mediu al osmozei dintre masculin și feminin, apare imaginea elocventă a poemului care se naște în făptura poetului, așa cum un copil dobîndește ființă în pîntecele matern, spre a fi apoi inițiat în viață și dus la biserică, la prima comuniune: "Și scrie poetul...// Picături mari i se scurg pe șira spinării./ Și scrie poetul cu ochii legați,/ și scrie cu sîngele
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
legați,/ și scrie cu sîngele din cupa nunții./ Este fascinat de mîna lui dispărută cu totul.// Poemul devine roșu.// îl vede cum crește,/ cum ia ființă, are părul și ochii poetului,/ are buzele, pieptul și picioarele lui.// Bîlbîind ca un copil/ prins într-un moment delicat,/ îi șoptește poemului la ureche,/ ceva numai de ei auzit.// îl îmbracă în haine de sărbătoare,/ îi dă în mînă o lumînare/ și pornește printre oameni,/ de-a lungul cetății cu el de mînă.// Intră
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
Nu cred! Nu cred nici că presa avea motive să laude acest program. Cornul și laptele maschează de fapt un eșec al partidului de guvernămînt. Acela că n-a putut ridica nivelul de trai, astfel încît părinții care își trimit copiii la școală să le poată da un pachețel cu mîncare sau bani să-și cumpere măcar un corn. Mi s-a părut de-a dreptul insultător că premierul a putut afirma că e mai sigur să li se ofere copiilor
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
conducerea Senatului a dispus închiderea bucătăriei de la Sala Omnia. Ca să vezi! În loc să-i oblige pe administratori să spele vasele și tacîmurile și să nu mai pună în vînzare prăjituri expirate, onor conducerea a sunat stingerea. Proverbul românesc vorbește de aruncarea copilului din albie odată cu apa murdară. Proverbial, Senatul României! Altă știre: la singurul Centru specializat în diabet din Capitală, la 40.000 de bolnavi, se fac zilnic, de la 3-4 dimineața, cozi nesfîrșite. Bieții bolnavi, majoritatea în vîrstă, se înscriu pe liste
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
comportamentul său. în majoritatea cazurilor, însă, influența educației este determinantă. b1) Efectul cățelușului Cățeluș cu părul creț Fură rața din coteț El se jură că nu fură Dar l-am prins cu rața-n gură. Nu cred să existe vreun copil de român a cărui mamă să nu-i fi spus aceste( mă rog!) versuri. în câteva cuvinte, povestioara reușește să creeze un sentiment de simpatie pentru năbădăiosul cățeluș. Din punct de vedere educațional, efectul este, de-a dreptul, delabrant; îi
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
fină, plină de conținut și învățăminte, nu!, este vorba (în cele mai multe cazuri) despre gluma de cartier, aceea soioasă și grobiană. Astfel, Doamna Emma Nicholson devine pe rând, pe vremea când făcea observații întemeiate asupra situației proaste în care se află copiii instituționalizați, baroneasă (ironie "fină"!), o bătrânică ( ce oribil !) care și-a rezolvat toate problemele de la ea de acasă, și acum ne învață pe noi (care creștem copii de peste 2000 de ani) ce și cum să facem cu copiii . Un ministru
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
se află copiii instituționalizați, baroneasă (ironie "fină"!), o bătrânică ( ce oribil !) care și-a rezolvat toate problemele de la ea de acasă, și acum ne învață pe noi (care creștem copii de peste 2000 de ani) ce și cum să facem cu copiii . Un ministru "glumește" cu ziariștii amintindu-le că viața lor e scurtă (ironie, zice el) declanșând un scandal în presa internă și internațională. Mai recent (09.08.2002), prim-minis-trul, referindu-se la semnarea tratatului bilateral cu SUA de acordare a
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
și tinerețea ta sufletească sînt incredibile. Ce te menține pe tine în această formă excepțională? - Contactul meu permanent cu elevii, atât de la scoala, cât și de la companie, legătura sufletească cu balerinii Wendi Artiles și Miguel Montanez, care sunt ca și copiii mei spirituali, prezența mea pe scenă în scurte apariții și continuă preocupare coregrafica mă întrețin și-mi redau tonusul și optimismul. Îmi place să trăiesc... - Ce proiecte de viitor ai, când te vei întoarce în Canare? - Acum voi incepe repetițiile
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
Sfintei Magdalena, păcătoasa pocăita. Care sînt păcatele pentru care cele patru tinere sînt aduse la mănăstire? Una dintre ele este violată la o petrecere și printr-o ciudată logică e considerată vinovată de ce i s-a întîmplat, alta are un copil din flori, iar alta pur și simplu pentru că e prea frumoasă și atrage băieții într-un mod nepermis, vezi Doamne! În mănăstire întîlnesc pe o a patra, tot cu un copil din flori, al cărei destin va fi în final
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
vinovată de ce i s-a întîmplat, alta are un copil din flori, iar alta pur și simplu pentru că e prea frumoasă și atrage băieții într-un mod nepermis, vezi Doamne! În mănăstire întîlnesc pe o a patra, tot cu un copil din flori, al cărei destin va fi în final cel mai tragic. Mănăstirea respectivă e însă și o spălătorie foarte lucrativa pentru clerul catolic, fetele muncind practic ca niște sclave. Dacă adaug că acest gen de muncă forțată a fost
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
pentru diplome (ca să derive, de aici, tendința ori, poate, îndemnul către furtișag din partea părinților). Să mai înșir, aici, navală drogurilor și a medicamentelor sau a alimentelor străine, încurajată de principiul că "nu capră mea moare din asta, ci dimpotrivă". Sau "copiii străzii", scoși din canale, duși la familiile care-i refuză, si revin în stradă (dar nu au mai avut "canalele"); sunt caprele "altora", nu "a mea"; cu parte din salariul unui parlamentar sau din firimiturile risipite de "cei mai bogați
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
îngheață valurile). Tot "actualitate": recent am intrebat în Italia cum de "se menține", în ciuda repetatelor "crize" de tot felul: "Familia", mi s-a spus, este "baza" - asa se țes afacerile, așa prosperă restaurantele și hotelurile, de astă nu sunt respinși copiii - adorați, fie și luați colaboratori la cerșit ori la mici găinarii - și nu comentez mai mult. Iar mai de curând, ținând conferințe în Portugalia, am vrut să știu cum de s-au ridicat locuitorii ei la un nivel de invidiat
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
ce slujiseră de matcă - greaca ursuză și sanchie clocindu-și cu gura încleștată lunga dambla între hîrdaiele de neramzi și de gazii, sîrba haină și dîrjă care, pe patul morții, scuipase grijania în barba popii și-și dase sufletul blestemîndu-și copiii, brașoveanca zăcașă și fățarnică roasă de schiros și de pizmă - înveninaseră mai mult acel sînge bolnav, îi sporiseră funesta zestre de racile și de beteșuguri, dar ascuțiseră totdeodată și deșteptăciunea celor născuți dintr-însul, acea stearpă deșteptăciune, nesănătoasă și ea
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]