256 matches
-
zi să ajungem împărăție chiar... dar de soiul celei turcești. [27 mai 1881] ["PÎNĂ ACUM AM PRIMIT... Până acum am primit mai multe plângeri cari de cari mai caracteristice asupra purtării d-lui Crăciunescu cu ocazia examenului de bacalaureat. Cele mai multe coprind indicii atât de grave în privința d-sale încît ne-am sfiit a le crede de-a dreptul și așteptăm să ni se confirme din mai multe părți. Deocamdată facem loc următoarelor șiruri, ce ne vin din sorginte vrednică de crezare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru populația română din București, pentru cea din Galați, ba chiar pentru o comună pe jumătate rurală cum e Târgul frumos. Mortalitatea înspăimîntăroare a rasei române și înmulțirea celor străini într-o țară îmbielșugată și c-o populație relativ rară coprinde în sine condamnarea unui sistem de guvern, condamnarea întregului aparat administrativ, de la capi începînd până la infimii funcționari, în fine condamnarea organizării sociale. Am dovedit asemenea în mai multe rânduri, cu materialul mărginit statistic de care dispunem, că sub sistemul vechi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că li se va face pe voie. Se pare că este privit ca indiferent daca, în comparația cu motivele cari le-a adus România pentru aceeași cerere, pretenția Serbiei de-a intra în numărul regatelor este rău fundată. Principatul dacic, coprinzând și noua provincie de pe malul drept al Dunării, este cu mult mai mare decât regatul Bavariei, ba chiar mai mare decât Marea Britanie cu Irlanda; este fertil în mod extraordinar și bogat în comori minerale și are mai mulți locuitori decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
guvernului român; aceasta e un fapt de care ne 'mpiedicăm căci - abstracție făcând de relațiunile speciale cu România - el descopere o eroare cardinală a întregei noastre politici orientale, eroarea de-a ne fi înduplecat a crede că independența statelor balcanice coprinde cea mai bună garanție pentru conservarea intereselor noastre în contra poftelor de putere ale Rusiei. O putem spune astăzi franc și pe față: nu gingășia exagerată pentru România a inspirat diplomația noastră când s-a interesat cu atâta căldură de interesele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
totul clară în cestiunea Orientului și lăsă să se cunoască că el nu vedea țintele dezvoltării într-o reconstruire a dominațiunii turcești peste țările doritoare de neatârnare, ci în realizarea independenței lor. Asta nu era nimic pozitiv încă și nu coprindea decât o lature a concepțiunilor andrassyane în politica orientală. Dar era nemărginit de departe de acel conservatism care o împingea pe Austro-Ungaria odinioară de-a face servicii de jandarmerie pentru, Turcia în acele locuri și de-a jertfi milioane pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
formează un popor mare și numeros. Ei reprezintă o jumătate a populației Traciei și trei din patru părți a Macedoniei și Tesaliei. În Macedonia toată partea de la apus, despărțită printr-o diagonală ce s-ar trage de la Kopvili la Salonic, coprinzând Vodena Ostrovo, Florin, Monastir, Prelep, Ochrida, Rema, Tornovo, Castoria, Cayani și Niaghuzta; la sud Samarina, Syraco, Ianina, cu districtele înconjurătoare, la răsărit Serres, cu satele din împrejurime, ar putea fi privite ca un teritoriu esclusiv român. Câți sunt acești macedoromâni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
declara că al nostru e rău informat și că, după a sa știință, există făgăduințe pozitive făcute Austro-Ungariei. Într-adevăr, după cât aflăm, colecția de documente diplomatice ce o pregătește Ministerul austriac de Esterne pentru a o prezenta delegațiunilor ar fi coprinzând făgăduințele scrise negru pe alb a iluștrilor noștri oameni de stat. Ba se susține că d. Brătianu ar fi delegat anume pe un onor. patriot cu gingașa misiune de-a merge la Viena și a îndupleca pe guvernul imperial să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
credinței, cărturarii români, clerici sau laici, deși apelează la figuri și la fapte reale atunci când caută să fixeze reperele fondării neamului lor, ajung în timp la transformarea istoriei în mit și la supradimensionarea legendară a personajului central, strămoșul. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească... (Ureche 8) Aceasta ar fi patria primordială din mitologia medievalității românești. O teratologie proiectată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fondării neamului lor, ajung în timp la transformarea istoriei în mit și la supradimensionarea legendară a personajului central, strămoșul. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească... (Ureche 8) Aceasta ar fi patria primordială din mitologia medievalității românești. O teratologie proiectată la început timid într-o lumină sacră, pentru că arhetipul nu are dimensiunile uriașe din cosmogoniile grecești sau orientale, ci
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Locuia într-o cameră naltă, spațioasă și goală. În colțurile tavanului paianjenii își esersau pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva sute de cărți, visând fiecare din ele ceea ce coprindea, în alt colț al casei un pat de lemn c-o saltea de paie, c-o plapumă roșie și-naintea patului o masă murdară, cu suprafața ilustrată de litere mari latine și gotice ieșite de sub bricegelul vreunui ștrengar de copil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Se clatin visătorii copaci de chiparos/ Cu ramurile negre uitându-se în jos266. Or, mai explicit, în Geniu pustiu, într-un colț al camerei lui Toma Nour dormeau una peste alta câteva sute de cărți, visând fiecare din ele ceea ce coprindea 267, aducându-se în felul acesta prim-planul descrierii interiorului în care sunt înglobate rosturile și resorturile interioare ale esențelor. Făcând parte din aceleași categorii ale sublimării, zborul și plânsul sunt dominantele specifice ale etapei de maturitate artistică, avându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Statu; În virtutea Statutului din 2/14 Iuliu trecutu; Amu sanctionatu și sanctionamu, promulgatu și promulgamu ce urmeză: Dispositiuni generali 1. Instrucțiunea se împarte în publică și privată. 2. Instrucțiunea publică se împarte în primăria, secundaria și superioare. 3. Instrucțiunea primăria coprinde: scolele primărie din comunele rurali și urbane. 4. Instrucțiunea secondaria coprinde: liceele, gimnasiele, seminariele, scolele reali, de bele-arti, profesionali și scolele secundarie de fete. 5. Instrucțiunea superioare va coprinde facultățile de litere, de sciinte matematice și fisice, de dreptu, de
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
sanctionamu, promulgatu și promulgamu ce urmeză: Dispositiuni generali 1. Instrucțiunea se împarte în publică și privată. 2. Instrucțiunea publică se împarte în primăria, secundaria și superioare. 3. Instrucțiunea primăria coprinde: scolele primărie din comunele rurali și urbane. 4. Instrucțiunea secondaria coprinde: liceele, gimnasiele, seminariele, scolele reali, de bele-arti, profesionali și scolele secundarie de fete. 5. Instrucțiunea superioare va coprinde facultățile de litere, de sciinte matematice și fisice, de dreptu, de medicină. 6. Instrucțiunea primăria elementaria este obligatoria și gratuită, după cumu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
publică se împarte în primăria, secundaria și superioare. 3. Instrucțiunea primăria coprinde: scolele primărie din comunele rurali și urbane. 4. Instrucțiunea secondaria coprinde: liceele, gimnasiele, seminariele, scolele reali, de bele-arti, profesionali și scolele secundarie de fete. 5. Instrucțiunea superioare va coprinde facultățile de litere, de sciinte matematice și fisice, de dreptu, de medicină. 6. Instrucțiunea primăria elementaria este obligatoria și gratuită, după cumu se legiuesce la Partea I, Cap. ÎI, Secțiunea I, din presenta lege. 7. Corpulu invetatoru se împarte în
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
josu prescrise, părinților, tutorilor, stapanilor, maeștrilor și ori carii, persoane ce ar ave sub îngrijire unu copilu. Copiii în etate de doui-supra-dece ani la punerea în lucrare a acestei legi vor fi dispensați de invetatura obligatoria. 32. Instrucțiunea obligatoria va coprinde urmatorede obiecte de studiu: citirea și scrierea, catechismul, noțiuni de igienă, de gramatică, de geografia, de istoria terei, de dreptu admnistrativi al terei, cele patru lucrări din aritmetică, sistema legale a mesurelor și a greutitilor. 33. Se apără de îndatorirea
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
vor locui în internatu fără familia. 187. Directricea va fi însărcinată cu administrarea morale și materiale a scolei, cu preveghiarea studieloru și disciplinei, cu aplicarea programeloru și cu ori ce alte atribuțiuni i se voru da prin regulamente. 188. Invetaturele coprinse în aceste scole se voru determina de consiliulu permanente printr'o programa, care dupe ce se va supune consiliului generale se va întări de Domnu. 189. Invataturele din aceste scole voru fi obligatorie afară de: a) Limbele moderne, dintre cari numai
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
midlocele ce au. Acesta se va face cu aprobarea ministrului. 206. Un regulamentu speciale va prevede mai pe largu la cele relative la aceste scole. 207. Se voru institui, în centrurile principali ale României, trei scole de agricultură cari voru coprinde și ferme-modelu, pentru inițiativa practică a agriculturei. 208. Se voru înființa scole de industria în orașele Bucuresci, Iași, Galați, Brăila, Craiova, Ploesci și Turnu-Severinu. 209. Nu voru fi priimiti în aceste scole, de catu tineri în etate de cincisupradece ani
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
putinu o dată pe lună, vă ave aceleași atribuțiuni că cele prevedute la art. 204 de la scolele reali. amp; ÎI Admisiunea scolariloru și obiectele de studiu 233. Invetaturile ce se voru propune în seminariele de gradulu I, sînt: a) Dezvoltarea obiecteloru coprinse în art. 32; ... b) Noțiuni de fisica, chimia, istoria naturale; ... c) Noțiuni de agronomia, orticoltura și viticultura; ... d) Noțiuni de medicină populară și veterinăria. ... e) Esercitie înscrisu și orale de predice; ... f) Noțiuni de logică și morale filisofica; ... g) Musica
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
de farmacia pentru formarea de farmaciști români. 257. Se va institui asemenea pe lînga aceleași scole, cate o scola superioare veterinară spre a forma medici veterinari, pentru serviciului civile și militaru. 258. Facultatea de sciinte fisice, matematice și naturali va coprinde: 1) Introducție la calculu; 2) Algebra superioare și calculu diferențiale și integ 3) Mecanică elementară și raționata; 4) Geometria descriptiva; 5) Geodesia teoretică, astronomia; 6) Desemnulu linearu și topografia; 7) Fisica; 8) Chimia generale; 9) Mineralogia și geologia; 10) Zoologia
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
integ 3) Mecanică elementară și raționata; 4) Geometria descriptiva; 5) Geodesia teoretică, astronomia; 6) Desemnulu linearu și topografia; 7) Fisica; 8) Chimia generale; 9) Mineralogia și geologia; 10) Zoologia; 11) Fisiologia; 12) Botanica. 259. Facultatea de filosofia și litere va coprinde: 1) Psichologia, logica și metafisica; 2) Filosofia morale și estetică; 3) Istoria filosofiei; 4) Istoria universale critică; 5) Filosofia istoriei; 6) Literatura latină și elenă; 7) Istoria literaturei antice și moderne; 8) Pedagogia și didactica. 260. Fie-care facultate se va
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
art. 32. 344. În orașele unde voru fi mai multe scole primărie urbane, consiliulu permaninte va determina una dintr'însele care va servi de scola primăria normale. 395. În acestu casu consiliulu permaninte va elabora o programă speciale care va coprinde și noțiuni de agricultură și de artea veterinăria. 346. Odată pe anu și anume în cea d'anteiu septemana după Pasci, fie-care revisore va aduna în conferința, la orasulu centrale alu circumscriptiunii sale, pe toți sub revisorii acelei circumscriptiuni. Aceste
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
intra în camera ce le este destinată spre a tracta; cea pentru lecțiunea orale cu doue-deci și patru de ore mai 'nainte de încercare. Tragerea la sorți se va face printr'unu copilu. 379. Urna cu biletele de sorți va coprinde tote materiele obiectului asupra cărui se face esamenul sau concursul. În cașul contrariu, precum și în cașul cînd aceeași materia s'ar găsi scrisă pe mai multe bilete, totul este nulu. 380. Comisiunea va verifica biletele și va face mențiune în
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
nici o dată la funcțiuni de invetiatoriu publicu. 405. Urmăririle contra invetiatorilor după regulele stabilite prin acesta lege nu vor împiedica cursu legale al acțiunii publice, de va fi unu asemenea casu Apendice Instrucțiunea privată 406. Scolele sau internatele private potu coprinde ori ce invetiatura, primăria, secundaria, speciale. 407. Scolele private de fete vor trebui să fie sub direcțiunea unei femeie. 408. Programa și regulamentele speciali ale ori carii scole private vor fi mai anteiu aprobate de Ministru. 409. Directorii Scolelor private
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Titlul ÎI MESURI PREGATITORE RELATIVE LA ESPROPRIATIUNE Articolul 3 Inginerii sau agenții tecnici însărcinați cu esecutarea lucrărilor, vor redica planurile pamenturilor sau al edificiurilor asupra cărora se propune a se aplică espropriatiunea, aretandu-se și numele proprietarului. Un plan nu va coprinde de cat fondurile ce cadu în o comună. Articolul 4 Aceste planuri se depun spre cunoscinta obstesca, pe timpul de 10 dile întregi, si cancelaria comunei, unde se află situate proprietățile în cestiune. Articolul 5 Termenul de 10 dile se va
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
Tot de o dată notificarea se va publica și comuna, conform art. 105 din legea comunala, si se va afișa și copia legalisata pe usea primăriei, despre care primăriul va încheia proces-verbal. Articolul 6 Primăriul va încheia proces-verbal, în care va coprinde lămuririle sau reclamațiunile ce i se vor fi făcut verbal; dătătorii unor asemenea vor subscrie procesul-verbal. Lămuririle și reclamațiunile date înscrisu se vor alătura, a doua di dupe espirarea termenului de dece dile, se vor trimite aceste lucrări la sub-prefectura
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]