837 matches
-
de György Kurtág (maestrul a inițiat, în urmă cu câțiva ani, compunerea unui opus pe versuri de Eminescu - Și dacă... -, dedicat maestrului Tașcău și venerabilului său cor). Etalon al muzicii corale românești contemporane (Premiul Internațional „Alexandru Pașcanu”, acordat de Fundația Corală „Madrigal” în anul 2000), Corul de Cameră „Ion Vidu” a dobândit o certă recunoaștere internațională, cucerind laurii unor prestigioase concursuri corale la Karditsa (Grecia, 1994), Montreux (1997), Llangollen (Țara Galilor, 1999) și Preveza (Grecia, 2000). În 10 decembrie 2007 a
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
maestrului Tașcău și venerabilului său cor). Etalon al muzicii corale românești contemporane (Premiul Internațional „Alexandru Pașcanu”, acordat de Fundația Corală „Madrigal” în anul 2000), Corul de Cameră „Ion Vidu” a dobândit o certă recunoaștere internațională, cucerind laurii unor prestigioase concursuri corale la Karditsa (Grecia, 1994), Montreux (1997), Llangollen (Țara Galilor, 1999) și Preveza (Grecia, 2000). În 10 decembrie 2007 a reprezentat România, într-un concert susținut în fața altarului bisericii ortodoxe lugojene cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în cadrul unui proiect al Uniunii
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
de armonie a Institutului Pedagogic de 3 ani ce ființa, în acea perioadă, în capitală. În anul 1959, în urma unui concurs organizat de către Ministerul Culturii, Mircea Neagu - cunoscut deja în lumea artistică pentru lucrările publicate și cântate de numeroase formații corale din teritoriul țării, a fost promovat în funcția de șef al Sectorului Muzical la Casa Centrală a Creației Populare, instituție responsabilă pentru asigurarea îndrumării și coordonării, întregii activități de creație populară și a mișcării artistice de amatori, pentru păstrarea, conservarea
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
1950- 1989, cu deosebire în Festivalul Național „Cântarea României”, la care au participat sute și sute de instituții și așezăminte culturale din sistemul Ministerului Culturii, sindicatelor, din unitățile militare, învățământului de toate gradele etc. Un loc special revine și creației corale pentru copii, cu frumusețile școlii și activității din taberele de vacanță: Pățaniile fraților Chiț-Chiț, Foc de tabără, Buni școlari și buni colegi, La scăldat, Paparuda, De legănat, La melc, Din palme, La ploaie, etc. Opera maestrului Mircea Neagu cuprinde și
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
domeniul Muzicii vocal-simfonice: Horia - poem pentru cor mixt, recitator și orchestră, Cantata Independența; Muzică de cameră: Balada pentru violoncel și pian; Elegie pentru violoncel solo, precum și lucrări didactice pentru uzul școlilor de muzică: Manual de solfegii, Armonizări și adaptări corale pentru două și trei voci etc. După 1990, compozitorul Mircea Neagu a semnat, cu aceeași dragoste și profesionalism, lucrări cu tematică religioasă: Prea Sfântă Născătoare, Sub cer de Voroneț, Tatăl nostru, Mărire Tatălui, Domnului Domn, Cântările Sfintei Leturghii etc. Din ampla
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
soția lui într-un acces de gelozie. Acolo am depus toate florile mele primite în ajun la concert. După aceasta plecăm spre Timișoara. Seara concert în acest oraș. Succesul a fost delirant. Flori, cunune de lauri, din partea orașului și societăților corale. De față era și marele nostru compozitor Sabin Drăgoi. În pauză veni lumea cu duiumul să mă vadă. Două tinere pianiste ungare în extaz îmi căzură la picioare sărutându-mi rochia și mâinile. După această seară frumoasă luarăm masa cu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
aplicat cu maximă acuratețe adevărul despre compozitor ca prădător de imagini sonore, și l-a transpus cu curaj în melodii, armonii și ritmuri. Muzica sa, mereu imprevizibilă, poartă marca unui imens talent, de la bijuteriile pentru pian solo la capodoperele muzicii corale (precum vertiginosul și energicul Dar de nuntă), de la zglobiul Cvartet de coarde și elegiacele cântece pe versuri de Eminescu, la monumentalul și fascinantul Concert pentru pian și orchestră. Am avut posibilitatea de a-i programa și cânta Cvintetul pentru
Radu Paladi - o evocare by Dan DEDIU () [Corola-journal/Journalistic/84236_a_85561]
-
sonoră lentă amintesc de respirația amplă a formei referențiale. Împlinirea lucrării prin intonarea-prelucrarea imnului bizantin „Lumină lină” are valoarea unei sublimări, a unei înălțări spirituale, creată și de interpretarea orchestrei Filarmonicii „Moldova” sub bagheta lui Adrian Morar. Maestru al artei corale, Vasile Spătărelu transpune în poemul simfonic Epitaf 1989 idealul său de sonoritate-pastă și de curgere/devenire în timp, valorificând într-un mod subliniat artistic toate tehnicile/sintaxele plurivocale experimentate de componistica deceniilor anterioare dar rămânând fidel gândirii modale (model fiind
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
lucrări ale colegilor ieșeni. „Lamentație și descătușare”, partea a III-a din Simfonia De natura poesis de Cristian Misievici (1989) se constituie ca dramă vocal-simfonică ce apelează la surse folclorice având caracter funebru. Atât configurarea expresiei de libertate-aleatorism a interpretării corale (prin poliritmie, politempie, heterofonie) cât și impresionanta „descătușare” printr-o acumulare gradată a vocilor/timbrelor/intensităților, a semnalelor sonore ostinate construind o amplă polifonie de masă, sunt semnele unui moment de împlinire creatoare, o culminație a intensității inspirației, a tehnicității
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
este un demn urmaș al profesorului său de compoziție, Vasile Spătărelu, asociindu-se astfel și cu Viorel Munteanu. Remarcăm în final acuratețea execuției tuturor partiturilor prin efortul de prețuit al orchestrei și al corului Filarmonicii de Stat „Moldova” (dirijorul formației corale, Doru Morariu), interpretare ce au suplinit, în măsura posibilului, avatarurile acustice ale spațiului de concert de la Teatrul „Luceafărul”.
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
Spirit slav în glasuri românești Mădălin Alexandru STĂNESCU Corul Academic Radio condus de Dan Mihai Goia surprinde și în această stagiune prin repertoriul abordat în tradiționalul concert a cappella. Obișnuiți fiind să-l ascultăm interpretând lucrări din creația corală românească a secolului XX sau din literatura muzicală vest-europeană ori americană, am fost invitați, de această dată, să călătorim în lumea sufletului slav. Cu ocazia Zilei Internaționale a Cântului coral, am putut asculta în prima parte a concertului din 13
Spirit slav în glasuri românești by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84261_a_85586]
-
cehe, poloneze, slovace și ucrainene), maestrul Dan Mihai Goia marcând astfel apropierea sărbătorii Nașterii Domnului de care ne mai despărțea puțin timp. Mergând pe aceleași coordonate ca și în prima parte, Corul Academic Radio ne-a propus să audiem piese corale ale unor compozitori din Croația, Rusia, Serbia, dar și un Triptic folcloric slav în care momentul solistic a fost susținut de soprana Svetlana Sâcenkova, neinterpretate până acum de vreun alt ansamblu coral românesc. Omogenitatea partidelor vocale și siguranța ritmică au
Spirit slav în glasuri românești by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84261_a_85586]
-
a rezer-vat-o lui Macduff, o rememorare melancolică a copilăriei căreia Marius Manea i-a dat luminozitate în contrast cu atmosfera neguroasă a întregului. Din restul distribuției s-au remarcat, cu intervenții scurte, Horia Sandu (Banco), Liviu Indricău (Malcolm). Remarcabile au fost momentele corale care împânzesc partitura, admirabil pregătite de maestrul Stelian Olariu, și nu mai puțin merituoasă conducerea muzicală a dirijorului Iurie Florea, care știe să țină în mână o orchestră solid structurată, colorată în raport cu momentul dramatic. Regia lui Petrica Ionesco are multă
Un posibil succes de public? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/8431_a_9756]
-
evoluțiile de pe scenele din București, printre care vorbim și de cea a Ateneului Român. Se pare că sala mare a celui mai reprezentativ lăcaș de cult din România s-a adeverit a fi neîncăpătoare pentru mulțimea de iubitori ai muzicii corale ce a ales să își petreacă seara de 10 decembrie în atmosfera de “sărbătoare artistică” a sensibilității, purității și a emoției umane, pe care copiii din Corul Symbol o emană de fiecare dată cu atâta sinceritate. Zeci de admiratori - adulți
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
în care ia lecții particulare de armonie și contrapunct cu Maya Badian, Corneliu Cezar, Dan Buciu. La 10 ani semna, muzică și scenariu, musical-ul “Frumoasa din pădurea adormită”, care s-a jucat cu succes în sala liceului. Compune muzică corală, lieduri pentru mezzosoprană și pian, suite orchestrale, așa încât la 15 ani este admisă în mod excepțional ca membră supleantă a UCMR! Debutul în muzica ușoară a avut loc în 1981, la concursul TV “Șlagăre în devenire”, cu compoziția “Pentru primele
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
sâmbătă la rampă vor interpreta fragmente ale operelor celebre precum: „Carmen” (Georges Bizeț), „Nabucco” (Giuseppe Verdi), „Faust” (Charles Gounod), „Țoșca” și „Turandot” (Giacomo Puccini), „Samson și Dalila” (Camille Saint-Saëns). Dintre elementele cele mai apreciate de public fac parte bucățile muzicale corale precum Marșul triumfal din opera “Aida”, Corul sclavilor din opera “Nabucco” și Corul soldaților din “Faust”. Acestea sunt pregătite de maestrul Stelian Olariu și de corul Operei Naționale București. Ultima seară a acestei veri se va afla sub semnul muzicii
Artiștii Operei, la promenadă sâmbătă seară () [Corola-journal/Journalistic/81281_a_82606]
-
membrii corului „A Capella” al Colegiului „Ion Vidu”. „La mulți ani” ne-au urat ca în fiecare an și beneficiarii serviciilor Centrului de zi „Pentru Voi”, coordonați de pedagogii Mirela Rus și Rodica Atănăsoaie. Laureați ai concursului județean de muzică corală religioasă-desfășurat recent la Timișoara, elevii Școlii cu clasele I-VIII nr. 19, coordonați de doamna prof. Virginia Merca, ne-au (în)cântat „Edene, Edene”, „Dimineața lui Ajun”, dar și „Viflaime, Viflaime”. Și corul Apostolic al Școlii cu clasele I-VIII
Agenda2005-52-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284544_a_285873]
-
întâmplării de Marivaux, regia Laurian Oniga, 26. 02, ora 19. Sala Studio: Tillsonburg de Malachy McKenna, 24. 02, ora 19; Livada cu vișini de Cehov, spectacol-lectură în regia lui Ion Ardeal Ieremia, 28. 02, ora 19. Filarmonica de Stat: Pagini corale romantice (dirijor: Sogi Jeanin Foisard - Anglia), 2. 03, ora 19, Sala Palatului Cultural. în librării Per Olov Enquist - Cartea despre Blanche și Marie (Ed. Humanitas, 19 lei); Nicoleta Ionescu-Gură - Stalinizarea României: Republica Populară Română 1948-1950 - transformări instituționale (Ed. All, 35
Agenda2006-08-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284784_a_286113]
-
of Being Earnest“, „Pride & Prejudice“ -, pentru iubitorii de teatru - integrala pieselor lui William Shakespeare, serialul TV „As Time Goes By“, cursuri de fitness, documentare - „Pope John Paul II 1920-2005“, „World Animals“, „Neighbourhood Animals“ ș.a., opera „Traviata“ cu Angela Gheorghiu, muzică corală tradițională, melodii pentru amatorii de karaoke, „Manchester United Interactive“ ș.a. Biblioteca Britanică are program de lucru cu publicul luni, marți și joi între orele 13 și 19, iar miercurea și vinerea între orele 9 și 13. I. BÎTEA
Agenda2006-17-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284929_a_286258]
-
prilej, luni, de la ora 18, în Aula Magna a Universității de Vest va avea loc conferința cu tema „Sfinții Trei Ierarhi și întruparea liturgică a Logosului”, susținută de pr. lect. dr. Constantin Jinga. Corul Facultății de Teologie va interpreta piese corale religioase adecvate. Intrarea este liberă. L. S. Colaborare l Protecția mediului În această săptămână, la Buziaș a fost lansat Proiectul de înfrățire instituțională între Agenția Regională de Mediu Timișoara și structuri similare din Franța și Polonia. De la directorul instituției, doamna
Agenda2006-04-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284664_a_285993]
-
industrial. Avizul pentru realizarea obiectivului. Obiectivul de investiții «Parc industrial», al cărui beneficiar este Consiliul Județean Timiș, a primit undă verde din partea ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor“. (Agenda din 25 august 2001). „Forța vocii umane. 150 de ani de activitate corală. Duminică, 2 septembrie, în localitatea Chizătău (jud. Timiș) se va organiza un șir de manifestări festive, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de activitate neîntreruptă a celui mai vechi cor țărănesc din România“. (Agenda din 25 august 2001). MARIA
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
ecumenică Liga tinerilor creștini ortodocși români Timișoara îi invită pe toți cei interesați în participarea la discuții din perspectivă creștină a unor probleme actuale, la acțiuni de caritate în azile, spitale și case de copii, la vizionări de filme, activități corale, pelerinaje la mănăstiri sau întâlniri ecumenice să contacteze Liga la sediul din clădirea Parohiei Timișoara Iosefin (Piața Al. Mocioni nr. 9), în fiecare zi de sâmbătă, telefonic la nr. 0722 888 081, 0723 189 847 sau la adresa de e-mail: liga
Agenda2006-33-06-01-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285132_a_286461]
-
fanfare" înspre orizonturile rarefiate ale punctualismului sonor ori către aerul tare al contrapunctului serial, incitat de experimentele unui Edgar Varčse sau Herbert Eimert, și al "sound-ului" electroacustic. Au urmat, în mod direct, legitim spațializarea și stereofonizarea (re)surselor orchestrale ori corale (în Gruppen, Carrč, Momente), torturarea ambianței prin exerciții și tatonări eufonice de multe mii de herzi (în Microfonie 1,2), calofiliile și mixturile sonore (în Hymnen), rafinarea poeticii și sensibilității împregnate de un puternic erotism a spiritualității hinduse (în Stimmung
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
de surse extramuzicale conexe, implicite, nemanifeste, convertite în lucrări instrumentale în care sugestia lirică este incoercibilă și incomensurabilă, fie sub formă de beneficiari de texte surrealiste devenite prin asociere cu muzica pretexte ale unor cântece și lieduri, madrigale și poeme corale. Și pentru ca tacâmul să fie complet, imbatabilul și imperturbabilul profesor Robciuc a pus și de un CD gravat în Studioul "Music From Almost Yesterday din Milwaukee" și realizat cu sprijinul Fundației "Pro Helvetia". Un CD care conține, ca-ntr-un
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
fost reluată în festivalul de la Tanglewood pe parcursul a numai două repetiții în condițiile în care a făcut parte și din programul stagiunii anterioare propriu-zise. După prima parte a avut loc pauza de concert. Conform uzanței instituite de autor însuși. Ansamblurile corale de la Boston cântă fără partitură. De această dată în limba germană. Iar dicțiunea este scrupulos urmărită. Ca și în partea de vest a Europei, și aici, în State, mare parte a membrilor ansamblurilor corale sunt amatori. Sunt doctori, profesori, avocați
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]