298 matches
-
sunt considerate de unii specialiști ca fiind limbi diferite. literară nu se folosește în comunicarea cotidiană. Asemenea tuturor limbilor, araba continuă să evolueze și astfel putem distinge araba clasică (în special din perioada preislamică și până în epoca abbasidă, incluzând araba coranică), de araba modernă standard care este folosită în zilele noastre. Spre deosebire de araba clasică, araba modernă standard, trebuind să se supună exigențelor modernității a introdus noi termeni, de neînțeles pentru un autor clasic, atât împrumutați din alte limbi (سجارة "sigăra" „țigară
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
vorbește araba colocvială sau dialectală, iar elitele școlite cunosc, mai mult sau mai puțin, pe lângă aceasta, și araba literară (mai exact forma ei simplificată, numită uneori "araba clasică din presă", în contrast cu cea amplă, care, numită adesea - deși inexact d.p.d.v. istoric - "coranică", care e cunoscută doar de specialiști), cât să asigure înțelegerea, fie ea și aproximativă a unor texte scrise; în ceea ce privește fondul creației literare clasice, acesta ramâne, din cauza vocabularului imens, practic inaccesibil majorității cuvârșitoare a populației arabe. Acesta este unul dintre motivele
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
postislamice din care au derivat dialectele contemporane, dar și o diglosie de facto datorată unui koiné poetic vis à vis de dialectele care existau chiar în perioada preislamică, deci înaintea unei standardizari operate și posibil de impus doar ulterior. Araba coranică, se află în opinia lingviștilor, la jumătate de drum între acest "koiné poetic" și dialectul higiazian. Observăm deci importanța poeziei în apariție timpurie a diglosiei. "Abundența lexicală și sinonimia" Diglosia limbii arabe se datorează, în opinia unor cercetători, vocabularului imens
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
noi și noi rime, creând astfel multiple sinonime, fapt care a gonflat enorm lexicul; în afară de nevoia de versificare, ce îi stimula pe poeți să creeze noi termeni era și nevoia de originalite stilistică. Astfel s-a ajuns ca araba clasică "coranică" (numită astfel pentru a o diferenția de varianta ei "ușurată", folosită în presă, școală și guvern) este limba care deține recordul mondial în materie de fond lexical, având în jur de 2 milioane de cuvinte, în condițiile în care o
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
limbi purtătoare ale unor civilizații superioare celei arabe de atunci. Împrumuturile din limbile semitice-surori sunt destul de dificil de decelat, având în vedere marea asemănare dintre ele. Această asemănarea poate fi pusă în evidență prin cuvântul "câine", de exemplu: În ceea ce privește lexicul coranic, acesta are în jur de o sută de cuvinte împrumutate din limbile menționate mai sus, la care se adaugă copta, latina și vechi idiomuri turcice. Iată câteva exemple: "rahmăn" (milos, milostiv), împrumutat din ebraică, ce reprezintă unul dintre cele 99
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
cuvinte împrumutate din limbile menționate mai sus, la care se adaugă copta, latina și vechi idiomuri turcice. Iată câteva exemple: "rahmăn" (milos, milostiv), împrumutat din ebraică, ce reprezintă unul dintre cele 99 de nume cunoscute ale lui Dumnezeu (toate surele coranice mai puțin a IX-a încep cu o invocație ce cuprinde și acest cuvânt); "nabī" (profet), împrumutat din ebraică; "salăt" (rugăciune, rugăciunea de tip islamic), împrumutat din aramaică; "sirăt" (cale, calea cea dreaptă amintită chiar în prima sură din Coran
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
singular substantivele împrumutate sunt ușor de recunoscut, atunci când intră pe schema de plural intern nu li se mai poate identifica ușor originea: "fătūra" (factură), pl. "fawătīr". Coranul este exprimat în limba arabă și, în mod tradițional, musulmanii consideră limba arabă coranică ca fiind perfectă ca și Coranul însuși. De aceea ei susțin că este imposibil de tradus într-o așa manieră încât să i se redea sensul exact. Până de curând, unele școli de gândire islamică considerau că nu ar trebui
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
Muḥammad Ibn ʽAbd al-Wahăb (arabă: محمد بن عبد الوهاب), a readus la viață în Arabia Saudită sistemul lui Ibn Ḥanbal. Hanbaliții sunt și mai radicali decât malikiții întrucât nu acceptă opinia personală decât în cazurile fără soluție, în absența oricărei reglementări coranice sau a oricărui precedent în "ḥadīṯ". De aici a rezultat pentru ei obligația de a se arăta deschiși chiar și față de "ḥadīṯ"-urile cele mai vulnerabile. Autorii hanbaliți nu văd mântuirea decât în ascultarea servilă față de „tradiția strămoșilor”. „"Sunna" este
Școli juridice în islam () [Corola-website/Science/328974_a_330303]
-
o dovadă a protecției oferite de Dumnezeu acestora. Prin lucrările sale, Abd al-Hamid oferă o imagine a califilor omeiazi ca fiind desemnați apărători de drept ai comunității religioase musulmane. Acest lucru este demonstrat mai ales de utilizarea frecventă a citatelor coranice în cadrul scrierilor sale. Abd Al-Hamid a introdus o serie de inovații în literatura arabă. Combinînd cunoștințele deprinse în funcția de scrib al aparatului administrativ cu talentul literar, acesta reușește să creeze un stil literar nou, manipulînd instrumentele oferite de limba
Abd al-Hamid Al-Katib () [Corola-website/Science/331864_a_333193]
-
Tabataba’i sau Seyed Mohammad Hossein Tabatabaei (16 martie 1904—7 noiembrie 1981) (limba persană:علامه سید محمد حسین طباطبائی) a fost unul dintre cei mai proeminenți gânditori contemporani specializați în filosofia islamică și șiism. Este cunoscut pentru realizarea exegezei coranice "Tafsir al-Mizan". S-a născut în Tabriz, Azerbaijan, în nord-vestul Iranului.A studiat la Najaf sub îndrumarea unor maeștrii precum Mirza 'Ali Qadhi (gnoză), Mirza Muhammad Husain Na'ini, Shaykh Muhammad Husain Isfahani ("fiqh" și jurisprudență), Sayyid Abu'l-Qasim Khwansari
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
de Jing" , "Upanișadele" și "Evanghelia lui Ioan", iar , în general, au fost discutate și comparate cu sufismul și cu doctrinele islamice ezoterice. Najaf a fost orașul în care Tabataba’i și-a adus cele mai mari contribuții în domeniul exegezei coranice ("tafsir"), al filosofiei și istoriei credinței șiite. În domeniul filosofiei, cea mai importantă lucrare a sa este „Usul-i falsafeh va raveș-e-realism” ("Principiile filosofiei și metoda realismului"), care a fost publicată în cinci volume cu note explicative și comentarii de "Morteza
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
în interior "Loja sultanului", iar în exterior mausoleul lui Selim al II-lea, în 1577. Cu timpul, în jurul Sfintei Sofia turcii au adăugat o serie de construcții mărunte cu destinații diverse: o fântână de purificare, un orologiu, o medresă (școală coranică) și mausolee. Planul bisericii lui Iustinian cuprindea un "atrium" perpendicular pe axa longitudinală a edificiului, un "nartex exterior" (pronaos), un "nartex interior", "nava centrală", acoperită cu o cupolă gigantică, două "nave laterale" și "galeriile superioare", de la etaj, galerii care înconjoară
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Discuții despre umanism și alte probleme filozofice au continuat, dar au fost tot mai mult îngrădite. Învățații musulmani depindeau de puterea conducătorului, iar islamul nu a dezvoltat un sistem de universități sau o altă instituție permanentă pentru promovarea studiului ne-coranic. În secolul al unsprezecelea, cunoștințele islamului au ajuns în Europa occidentală. Astrolabul, inventat în antichitate. a fost reintrodus în Europa, iar lucrările lui Euclid și Arhimede, pierdute în apus, au fost traduse din arabă în latină în Spania. Cifrele arabe
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
erau jucători activi ai scenelor politice. În nenumărate rânduri, datorită influenței lor în rândul societății musulmane și a puterii politice ce le-o oferea această influență, cuvântul erudiților a atârnat cu greutate. Datorită abilităților lor de a interpreta dreptul, exegeza coranică și de narare a unei versiuni a istoriei islamice timpurii, ei aveau o autoritate religioasă care o depășeau pe cea a califilor. Exemple de asemenea cazuri sunt: ‘alīm, singularul pentru ‘ulama, înseamnă "învățat", "informat", "erudit" se găsește în Coran de
‘Ulama () [Corola-website/Science/329067_a_330396]
-
Sībawayhi") sau pur și simplu "al-Kităb" ("Cartea"), în care a expus pe rând normele generale ale analizei gramaticale, sintaxa, morfologia și fonetica limbii arabe. Lucrarea este structurată în 571 de capitole (dintre care 7 introductive) în care sunt analizate araba coranică, araba folosită de poeții preislamici și islamici, dar și araba unor vorbitori nativi provenind din triburile din Peninsula Arabă din regiunea Ḥiğăz în est până la Tamīm și al-Bașra în vest, limba vorbită de aceștia fiind considerată acceptabilă de către Sībawayhi. Limba
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
se aflau structura limbii arabe și studiile de lingvistică arabă așa cum se prezentau ele în vremea autorului. Se estimează că opera sa de peste 900 de pagini conține mai mult de 9000 de fraze, 1000 de versuri și 400 de versete coranice. Obiectul de studiu este "kalăm", "vorbirea", noțiune care se referă la orice act de vorbire, inclusiv Coranul și poezia. Lucrarea începe prin a împărți cuvintele limbii arabe în trei categorii formale: "ism" (nume), "fi‘l" (verb) și "ḥarf" (particulă). Particulele
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
provincia Khorasan, au fost descoperite bucăți de gresie alb-albastră similară celei de la Moscheea Albastră, unde au fost folosite la decorarea Moscheii Goharshad din Mashhad în timpul perioadei timuride. Intrarea în moschee se face printr-un portal decorat cu mozaicurii și caligrafii coranice de tip "kufic" și "tuluth". De asemenea, domul locașului se ridică la o înălțime de 20 de metri deasupra pământului. Planul edificiului în formă de T este neobișnuit pentru moscheile iraniene. Intrarea principală duce într-o anticameră care formează centrul
Moscheea Albastră din Tabriz () [Corola-website/Science/336017_a_337346]
-
Kaaba este la origine un ritual păgân (politeist) arab, adoptat și de noua religie islamică). Strategema a provocat fără îndoială discuții în comunitatea islamică a acelui timp, căci ea ridica semne de întrebare de natură morală, mărturie ne stă textul coranic, care se face ecoul acestor neliniști (surata 2, verset 217). Cum era de așteptat, Alah îi va da dreptate Profetului. Motiv pentru care practica a putut fi continuată si extinsă contra mecanilor, care, cum știm, n-au acceptat islamul si
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
XX, iau astăzi un aspect explicit religios. Islamul este adesea indicat drept principal focar de violență ă În principal sub forma wahhabismului 1, care se prezintăca o mișcare În același timp politică și războinică ce urmărește aplicarea strictă a Legii coranice și refuză inovația ă, Însă nu este nici pe departe singurul care Întreține confuzia dintre puterea politică și puterea religioasă. Pe lângă fundamentalismul islamic, radicalismul protestant se confruntă cu integrismul catolic, iar extremismul religios evreu urmărește În mod explicit transformarea statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
însă vârsta nu l-a împiedicat să participe la manifestații sau să publice pamflete politice. Hassan al-Banna este format, încă de la o vârstă fragedă, de către tatăl său, care i-a insuflat mare parte din educația religioasă, axată pe înțelegerea mesajului coranic. Crescut într-un mediu religios destul de strict, viitorul fondator al Frăției Musulmane este șocat când ajunge în Cairo, în anul 1923, pentru a-și finaliza studiile la Dăr al-‛Ulūm. Practicile non-islamice din capitala patriei sale au un impact puternic
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
și de valuri. Obsedant revine imaginea văzută din goana automobilului pe autostrada Nantes-Rennes în Bretagne. Un grup de șapte-opt bărbați alături de un minibus Volkswagen înmatriculat în Anglia. Așezați în cerc, își făceau rugăciunile rituale de la ora 12.00, după legea coranică. Pe de o parte, puternic sentiment că, iată, aceasta este mondializarea de care se vorbește atât de mult: parking transformat în loc de rugăciune ad-hoc. Pe de altă parte, spaimă sinceră în fața unui Islam ce pare să nu mai fie oprit de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ortodox", ca al meu. O posibilă explicație: în fața sângelui, stigmatelor Sale și a suferinței, nimeni nu se mai poate nici îndoi, nici înduioșa, așa cum s-ar întâmpla în fața altor scene mai edulcorate. Poate că nu întâmplător se citesc în școlile coranice fragmente din Evanghelii apocrife (în special apocrifa lui Barnaba) care spun că Iuda a fost crucificat în locul Lui, pentru simplul motiv că Dumnezeu nu poate muri pe cruce, așa pur și simplu... 20 ianuarie 2005 Și astăzi este tare frig
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
încă din cele mai vechi timpuri programe de educație a adulților. Unele dintre ele (în special în China) aveau un caracter internațional. În lumea islamică, mai târziu, au fost organizate programe „mixte” destinate adulților, prin participarea universităților și a școlilor coranice în cadrul unor cercuri de studii, al unor programe de reflexie filosofică și religioasă. Se pare că prima tentativă europeană de a crea o instituție de învățământ superior pentru adulți a avut loc în Anglia, în 1597, o dată cu deschiderea unei școli
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din ceruri pentru Cei Drepți. De același tip de speculații se arată interesate și bogomilismul, catharismul sau Kabbala luriană. Dar În astfel de istorii nu există nici un element gnostic, cu atît mai puțin dualist. Căderea Diavolului este aici o povestire coranică; Diavolul nu este un al doilea principiu, iar cerurile sînt, toate, create de Dumnezeu dintr-o substanță - culoarea roșie - provenită de la arhanghelul Azazil. Ne vedem obligați să conchidem că nici unul dintre paralelismele puse În evidență de Halm nu trimite spre
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
tuturor Întrebărilor, făcînd inutilă orice cunoaștere precedentă sau ulterioară. Calvin desăvîrșește ruptura În interiorul tradiției intelectuale occidentale. Alte rupturi, alte Coranuri: Enciclopedia lui Diderot și d’Alembert, operele lui Auguste Comte, operele lui Marx și „literatura patristică a leninism-stalinismului”34. Caracterul coranic al acestor scrieri determină, potrivit lui Voegelin, excluderea activă a tot ceea ce ele pretind să Înlocuiască. Deja Reforma așezase În locul argumentului și persuasiunii adevărul imuabil și indiscutabil al unei societăți totalitare 35. Totalitarismul Înseamnă, de fapt, Împlinirea căutării gnostice a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]