219 matches
-
amintindu-și clipele de fericire petrcute în copilărie la casa de pe Deal. Iși petrcea, cât era ziulica de mare, scotocind prin livadă, curioasă și surâzâtoare, ciugulea struguri în vie ca un sturz, ori cățărându-se prin copaci după goldane sau corcodușe aurite care se topesc în gură ca mierea parfumată. Sau, alegea câte o floare și fugea cu ea pe cărare până în fundul livezii. Acolo, cu voluptate, își îngropa năsucul în floarea îmbătătoare, o săruta, o mușca și apoi o ascundea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Ții minte, spuse Jenică zâmbind, cum puneam bănuții pe șine, să se lățească... Erau mai scumpi la rișcă, își aminti Maca. Un leu lățit făcea cât cinci de-ăia normali. Ce dacă nu puteai să cumperi cu el nici măcar o corcodușă. Nu era puțin lucru să așezi banul pe șină și să fugi la vreme. Și pe urmă să-l găsești printre brusturii de pe taluz. Bătrânul se ridică să adune farfuriile. Îl ajutară, el veni cu o cârpă să șteargă mușamaua
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mâine. Gustul pâinii cred că îl uitaseră mulți și erau copii care încă nu-l aflaseră. Printre produsele de bază, mămăliga, în cel mai fericit caz, pâinea și mămăliga din făină de orz, ovăz, turtoi, terci, bostani copți, ciorba de corcodușe (primăvara) se aflau pe mesele multor locuitori ai satelor. În majoritatea caselor cu copii mulți erau condiții reduse: paturi de scânduri cu picioare de lemn bătute în pământ, așternuturi de cârpe și rogojini pe jos, în cui o lampă cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pirgu își arată declasarea preferând vinului bun câte o poșircă infamă, acră și trezită, de prin cârciumi periferice. Când Povestitorul întârzie puțin, îi găsește pe amici la a doua a treia țuică. Memorabila vorbă „Crai de Curtea-veche” îi iese Penei Corcodușa tot într-un acces etilic care o preface într-o „fiară”, cu limbaj ce-l stupefiază până și pe Pirgu. În schimb, la Marin Preda, la beție, un personaj din secta „streliților” aude voci. Bere bea Vitoria Lipan, dar la
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
2); nu (2); piper (2); probleme (2); repulsie (2); sîmbure (2); vomă (2); acid; adevăr; adevărat; adevărul; agocalmin; aiurea; alcool; amar; ceva amar; aparență; ars; aspirină; avocado; bere; bonetă; bucurie; cacao; cătină; ceapă; cenușă; ceva; chef; chipăruș; ciorbă; ciudat; coajă; corcodușe; dezamăgit; dulceață; dușman; familie; fierea; ca fierea; fiori; foc; și foc; fructe; ghimbir; gînd; gogonel; grețos; greutate; grimasa; hrean; iad; iar; iarbă; ierburi; indispunere; insuficient; insuportabil; intens; și iute; îndrăgostiți; îndulcit; îndulcitor; înecăcios; jalnic; Karma; lacrimă; lămîia; lene; limbă; lovitură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cireașă (2); creangă (2); gutui (2); înflorit (2); liniște (2); de măr (2); prune (2); ram (2); sănătate (2); soare (2); stejar (2); admirație; afară; baie, curățenie; bananier; bogat; brad de Crăciun; caise; casă; cămașă; cățărat; colorat; conifer; copilărie; corcoduș; corcodușe; crengi; desen; domn; dulce; ecologie; fertilitate; fidel; floare; în floare; cu flori; foșnet; fructe/flori; să fie fructifer; fructifere; frunte; gros; înălțime; încărcat; măreție; mediu; cu mere; de mere; metaforic; meu; mîncare; muguri; nalt; nemaipomenit; odihnă; păr; pere; piersici; portocale
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
peste aburul vegetal". ("Femeia cu pâine"). Ne aflăm într-o țară pe care L. Blaga o numea Eutopia, "mândra grădină", mândra țară a semințelor; poetul devine și culegătorul de semințe, omul faptei. Femeia cu pâine" este un fel de Pena Corcodușa, precum și expresia directă a întâlnirii poetului cu destinul. Ca pe o adevărată pânză, se observă estomparea spațiului prin îngrămădirea obiectelor, sau dilatarea lui, printr-o organizare stranie. De la sămânță la energia generată de ea, de la starea de zbor la starea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ouăle de la fermele «criminale» cu producție mare, unde săracele galinacee sunt hrănite cu chimicale, concentrate și sunt crescute artificial! Apoi, fructele de la Amărăști sunt dulci, au gust de fructe, nu ce cele aproape artificiale de pe aici, cu gust de chimicale. Corcodușele roșii și galbene pe care amărăștenii le dau la porci (dacă nu sunt mofturoși) cresc pe oriunde, chiar și În garduri. În Canada, sărmanii canadieni plătesc scump pentru un pumn de corcodușe acre, culese crude și aduse de prin sudul
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
aproape artificiale de pe aici, cu gust de chimicale. Corcodușele roșii și galbene pe care amărăștenii le dau la porci (dacă nu sunt mofturoși) cresc pe oriunde, chiar și În garduri. În Canada, sărmanii canadieni plătesc scump pentru un pumn de corcodușe acre, culese crude și aduse de prin sudul continentului. Laptele și produsele lactate sunt chimizate la maxim cu fel de fel de substanțe eventual cancerigene. Unde găsești pe aici lapte direct de la vacă, de la oaie sau de la capră, așa cum consumă
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
tot istorice: „Deducem din elogiul naratorului că Pașadia era un memorialist în marea tradiție clasică, tăioasă și neiertătoare.““ El ocupă, mai mult, un rol central în carte în momentul în care îi „fixează“ acesteia titlul, în momentul apariției personajului Pena Corcodușa. Episodul are sensul unei numiri adamice a lumii celor trei eroi ai romanului, desenându-le parcă traseul încâlcit și certificându-le originea tensionată: o descendență nobilă, petrecută însă în mit și însoțită de semnele prezente ale facerii de rău și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aspect caricatural a cărei esență o recunoaște doar Povestitorul, chiar dacă cei trei se lasă călăuziți de un măscărici produs al decăderii ultime, un comediante care se salvează tocmai prin impuritatea care înseamnă adecvare, salvare la care nu are însă acces Corcodușa pedepsită tragic pentru că ridicase o clipă ochii spre purpura imperială, uitîndu-și condiția de floare de maidan. Ion Luca a preferat o onomastică aflată pe epiderma socialului, denumind efemeride mulțumite de propria lor condiție și neavînd acces la experiențe ce vizează
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
simțea nevoia de "femei schiloade, știrbe, cocoșate sau borțoase și mai ales peste măsură de grase și de trupeșe, huidume și namile"; se adaugă și figuri memorabile ca Mariuca Dringeanu divina țață, femeile din casa Arnotenilor adevărații Arnoteni și Pena Corcodușa complet decăzută din glorioasa apropiere de prințul Serghie "bătrînă și veștezită, cu capul dezbrobodit și numai zdrențe toată, cu un picior desculț [...]. Beată moartă, vărsase pe ea și o trecuse neputința..." Mateiu aduce din veacul romantic acea "atracție specială pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ochii de pe câte una și abia mai vedea ce are în furculiță. Într-o zi mi-a arătat locul unde se petrece ceea ce povestea Mateiu Caragiale în Sub pecetea tainei și cam pe unde se petrecuse și scena cu Pena Corcodușa, care, beată, plină de murdărie, făcând scandal, fosta iubită a marelui duce rus striga văzând craii: "Crailor! Crai de Curte Veche". Între ficțiune și realitate, poetul Cânticelor țigănești fugea de singurătate, în timp ce eu o căutam, fiindcă între două servicii, nopți
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
din desfășurarea lui, pe această platformă continentală relativ netedă, iluminată de minunatele momente de joc al unor actori care au făcut aici rolurile vieții lor. O primă încercare de evadare din infern sfârșește grotesc: metamorfozată pentru o clipă în Pena Corcodușa, Mița, ajunsă la drojdiile nebuniei și beției, încearcă să zboare asemenea păsărilor cerului, dar se prăbușește în mocirlă. Mitică este adevăratul revoltat, un Farinata care înfruntă prăpădul general și îl îmblînzește prin râs. Cenzura eului îl întoarce însă înapoi cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
spre cele câteva case încă luminate, iar gândul mi-a zburat la Kay Lake. Citind printre rândurile articolului din ziar, mi-am închipuit-o servindu-i pe Bobby De Witt și pe prietenii lui, poate punându-și la bătaie și corcodușa - servitoarea unui gangster, drogată cu laudanum. Părea adevărat, dar urât, de parcă aș fi trădat scânteile pe care le simțisem între noi. Replica de final a lui Kay începea să sune a adevăr gol-goluț și mă întrebam cum de poate Blanchard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cat, mă Întâmpină (sau mai precis „ne Întâmpină“) o ciudată arătare: are un cap smochinit, aninat prin sfoara roasă a gâtului de un corp dăulat, ce nu se vede niciodată În Întregime de după pervazul geamului; e un fel de Pena Corcodușa, depusă literalmente În raza noastră vizuală de veacul fanariot. Nu știu de ce, dar, când trec eu, agitația acestei paiațe, smulsă din textul lui Mateiu și al lui Ion Barbu, Întrece orice limită imaginabilă; se apleacă peste fereastră cu părul alb-sur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
înghițit și eu o gură, duhnea frumos, a prune fierte, adevărate. Am simțit cum mă încălzesc pe loc, parcă îmi turnase cineva aburi în stomac. „Bună, ai?“, a rânjit Mihnea. „Marfă de munte, nu poșircă apoasă, făcută de localnici cu corcodușe de Tulcea. A lor nici nu se poate bea, zici c-au scăpat o scrumbie înăuntru. Rețeta lui bunică-meu, învățată de la taică-su. 60 de grade, dublu distilată, prune de Câmpulung, întărite cu pietriș și puțin găinaț. Prune-adevărate, culese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Acolo e copilul pe care l-am pierdut, embrionul cărnos desprins cu racleta de corpul femeii tăcute, tăcere mai apoi devenită groază, silă, ură. Acolo sunt eu, puștiul cu breton și-o mașinuță Matchbox îndesată-n buzunarele cu nuci și corcodușe.. „Poet, omul nostru...“, l-a apărat Mihnea. „Și savant. Stele, hyper-spațiu, avorturi. Mereu mi-am dorit să scriu despre moarte.“ „Ți-au luat-o alții înainte. Vezi că scrisoarea asta nici măcar nu-i semnată.“ „Și, culmea, n-are nici observațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
țineți minte, vă dădeam numai apă, dar în meniu era trecut compot. Și au venit mai mulți și au întrebat: Dom'le, unde-i compotul?" Le-am zis: "Păi, fructele le-au mâncat, le dăm apă acuma". S. B.: Erau corcodușele alea din lizieră. M. M.: Acuma trebuia să ne facem și planul. Tot felul de minuni din ăstea, care fac viața frumoasă acolo, dar grea. S. B.: Tot în urma celebrei vizite a șefului de la Divizie din vara lui '89, am
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
dezvoltat, primește forma de gen a termenului lexico-gramatical prin care se realizează subiectul sau o formă corespunzând genului natural al „obiectului” din realitatea extralingvistică spre care trimite subiectul gramatical la persoanele I și a II-a: „Dar, la vederea noastră, Corcodușa fu cuprinsă de o furie oarbă.” (M. Caragiale), „Frica trebuie nu numai compătimită ci și acuzată...” (O. Paler), „Aș vrea să deviu consilierul și informatorul fiecărui ministru din orice guvern și să fiu luat în serios și răsplătit ca un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este simultaneitatea actului percepției cu obiectul percepției.” (T. Vianu, 72) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu: se realizează prin: • substantive: „Necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu înlătură caracterul penal al faptei.” (C.P.) • pronume (adjective pronominale): „Dar la vederea noastră Corcodușa fu cuprinsă de o furie oarbă.” (M. Caragiale, 88), „D. Popescu nu văzuse niciodată camionul trecând, fiindcă, terorizat de urmărirea lui, se ascundea în casă.” (G. Călinescu, C.O., 26) • forme verbal-nominale (infinitiv): A eșuat din nou în încercarea de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
marilor orașe. Pentru mine Valea Proviței, și mai cu seamă satul Provița de Jos, însemnă acasă. Acasă e livada umbroasă, cu iarbă înaltă și crengile cu poame atârnând de povară, Acasă e corcodușul strâmb, în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara, când sătule și leneșe, se întorc de la pășune, Acasă e fânul parfumat strâns în uriașe căpițe, Acasă e apa rece din fântână, e
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
că, tot ceea ce bănuiam îl aflu trecut și gîndit (cu ce alte vizionare puteri) în această tulburătoare carte". Admirabilă este concizia prin care, în cîteva fraze e cuprinsă întreaga vrajă a Crailor: În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sînt zone de vibrație joasă și înaltă. Polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, "Eu" și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impur: principiul de pierzare care e
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
În schimb îi plăceau poeziile. Le copiam și cine putea le memora. Doca lui Gherman era o vecină bătrână și văduvă. Neavând copii, locuia singură. Când mă vedea prin livadă, mă chema la ea și-mi cerea mere, prune sau corcodușe. Eu îi dădeam totdeauna, căci dânsa nu avea pomi. Grădina ei era pre mică. Verona Moloci era căsătorită cu Ion, un gospodar de frunte al comunei. Avea la ochi o umflătură mare, nevindecabilă (ereditară). Nu-l deranja la vedere. Țineau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zile și apoi le dam la rece, în cămară. Noi făceam ghiveci în fiecare toamnă și iarna ne prindea foarte bine. Mai făceam marmeladă de mere și de prune (decojite) și gemuri din mai multe fructe (prune, mere, pere). Din corcodușe făceam compot. La noi acasă, legumele le mai păstram și prin uscare (așa cum ne-a învățat mătușa Saveta, sora tatei). Frunzele de pătrunjel, mărar, leuștean, țelină și lobodă le spălam bine în curte cu apă de la fântână și le lăsam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]