255 matches
-
casele se desfăceau, strămutându-se în sat. Prefăcută după foc, în câțiva ani, numai străvechea casă a holteiului mai stăruia între copaci, lăsată din nou într-o râlă și trasă în pământ. Cu crengi înmugurite în fiecare an, o adăposteau corcodușii bătrâni din jur. Toți cei ce născuseră și trăiseră în ea s-au mutat fie la cimitir, fie în sat, iar unii erau plecați în lume. Patru neamuri se perindaseră la vatra ei, dormind pe laițele din scândură cioplită cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Mărul din spatele blocului De când ne-am mutat la bloc aproape fiecare locatar a sădit cel puțin un pom, pentru a avea un ambient cât mai frumos. Vecinul de la parter a plantat un măr în spate, alții viță de vie, prun, corcoduș sau brad. Pe suprafața din jur cresc și strugurei, bujori sau mălin. Gardul viu și teiul fac locul mai pitoresc prin respirația benefică a naturii. E mai frumos un bloc împodobit cu o manta verde crud de la temelie până la ultimul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
locală arată ca ceva Între un depozit temporar de fier vechi și un cimitir de mașini, deși Înăuntru se produce și chiar cu mult spor. Chioșcul pentru ședințe de vară, o construcție de lemn, foarte frumoasă pe dinafară, Înconjurată de corcoduși cu frunze roșii, este mobilat pe dinăuntru cu mese acoperite cu PAL albastru și lucitor și cu scaune tapițate. Pânza Înflorită a tapițeriei scaunelor și albastrul spălăcit al meselor Îmi provoacă un fel de oroare când intru acolo. E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care n-are nici o legătură de rudenie cu ceilalți este un anume moș Anton, dar care stă tocmai În cealaltă parte a comunei, adică În țigănie, În partea numită Mailaua, stă singur acolo, și-a pus el pomi În curte, corcoduși, pruni, nu e de pe aici, e venit de pe undeva, n-are femeie, n-are cățel, n-are purcel. În timp ce Costel Înșira toate astea și-i făcea lui Gelu o schemă foarte complicată de cum trebuie să ajungă până la casa bătrânului, moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nea Costică Sfârânel, parcă era mai mare ca ăsta și, ce, crezi că băga apa cu furtunu? Cărai cu găleata până-ți săreau ochii din cap. Când venea alde nea Mite Bălan să facă țuica, ăsta avea vie multă și corcoduși și pruni, strângea totul dă cu toamnă În tocitori d-alea mari și le lipea pe deasupra cu pământ să ție peste iarnă și cum e ca pe-acuma venea și Închiria cazanul o săptămână, stătea aicea zi și noapte, mânca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
drum, din căruță. Odată Încheiat ciclul natural al plantei pepene, povestitorul trecea, fără să-și permită să răsufle, la grâu și la porumb, la castraveți și vișini, la arbagic și roșii, vinete, viță de vie, mei românesc și pruni sau corcoduși. Viața la țară, așa cum o prezenta el, era un fel de paradis În care numai el, Subalternul, pe atunci copil, muncea cât șapte oameni mari. După aceea Își aducea aminte brusc de altceva și-l Întreba pe director: — Dumneavoastră, tovarășe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de cu seară. Atunci, se gândi că ar trebui să facă ceva de mâncare pentru când vor veni mama și tata osteniți de la muncă. Dar ce să gătească? A! Da! Îi sclipi o idee. Porni spre grădină, se urcă în corcoduș și începu să culeagă fructele care i se păreau mai galbene și mai coapte. Când își umplu sânul cu corcodușe plecă înapoi în curte, intră în bucătărie, luă tuciul, merse cu el în vatră și-l puse pe pirostrii. Puse
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
înveți frumos Și lasă-mă să cânt pe al meu glas Că veșnicia mea e chiar pe dos Și vreau să țip, să râd, să plâng atât cât fac aici popas. Parfum de miere-n decolteu Cântă parfumul mierii-n corcoduș Ca îngerii în bucuria primăverii Aromizând un vis în faptul serii Să-mi fac în palma ta culcuș. Oglinzi în ploaia caldă, picurată, Multiplică un chip rotund Ca mugurii ce-n sân ascund Albul turnat în soarta decupată. Și zarzărul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cădea încîlcită o claie de păr negru în care foarfeca sau pieptănul nu intraseră niciodată; nici pomeneală de săpun. Prăseau în aceste clăi urdii de vietăți alburii pe care, cînd da soarele în nămiezi, mame așezate turcește la umbra unui corcoduș, cu basmalele căzute în jurul gîtului, le scurmau cu degete zbîrcite ca niște uscături. Legănați astfel în vise tandre, copiii adormeau. Aveam senzația că aici timpul se măsoară în milenii. Șchiopătînd pe o cărare de lîngă bordei, din pădure ieși un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cu sfîrla nemaipomenit de lungă din care trîmbița o foame neostoită. Sosite de la hoit, cîteva potăi dezveleau, pe colții albi, gingiile negre; ne mîrîiau cu dușmănie. Printre case, zmîrcurile iscate de izvoare ce țîșneau din mușchiul pădurii, sălciile unduioase și corcodușii înlocuiau fagii care, ca niște lumînări, înconjurau poiana. Bătrînul era cioplitor de linguri și coveți. De la gospodarii din vale căpăta pe ele făină ori cîteva bulendre. Ținea și porcul ghebos, deși nădejdea tot la bureții uscați era. Înșirați pe sfoară
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se simt jigniți și ofensați; dar fură și ei tot ce le pică sub ochi. Ciulino, ia ridică-te În picioare și recunoaște aici, de față cu toată lumea, că tu și cu ciurda de alde frate-tău mi-ați cules corcodușul din curte. Hai, zi, că nu-ți fac nimic! Nu vrei, nu? Știu eu că tac-tu și mă-ta au și tras beții cu cântări după țuica de corcodușe furate de la mine. Stai jos și să știi că pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de-un litru de vin În ea. Soldatul, cățărat În remorcă, o dezgăța și arunca peste gard un sac bine legat. Pe mulți dintre cei cu care făceau comerț nici măcar nu-i cunoșteau; le știau numai gardurile, prunii, zarzării și corcodușii de la drum. Pe băutură și țigări dădeau și benzină furată din rezervoare și din cisterne ori camere de aer peticite, care nu mai puteau fi folosite la roțile mașinilor. Copiii - dar și unii oameni În toată firea - le umflau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Încă nu ne-am umilit îndeajuns, Doamne Iisuse Hristoase, până una, alta s-a ras în cap. E mai igienic, desigur, dar și mai economic, pentru că părul consumă și trebuie hrănit, și uite că nu-ți mai permiți. Duzilor și corcodușilor cu crăcile încărcate de rod pare să le priască seceta. Fructele coapte cad, se borșesc și fermentează pe pământul uscat, străbătut de crăpături șerpuite, în care poți băga pumnul. Ar ieși ceva rachiu din zeama asta de dude și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de grade. Cu amuzantă seriozitate i-l puse Puiei la subțioară. Stăteam toate în jurul fetiței ca niște doftori la căpătâiul unei prințese muribunde. Deodată am început să percepem schimbarea. Prin geamul cu perdeluțe al camerei văzuserăm de la sosire coroana unui corcoduș cu fructele încă verzi și streașină casei vecine, cu jgheab și burlan. Când ne-am ridicat ochii de pe termometru, toate acestea dispăruseră. Doar cerul albastru ca turcoaza, cu nori alburii, se întindea în cadrul dreptunghiular al ferestrei. Simțeam în același timp
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
deveni deodată cerul liniștitor, albastru, cu norișori, pe care-l priveam prin fereastra camerei Puiei. Prietena noastră bolnavă se ridicase în capul oaselor și zâmbea. Ester, ciudata Regină Galbenă, rămăsese cu termometrul în mână, iar prin fereastră vedeam din nou corcodușul și cornișa casei vecine. Termometrul arăta tot 36 de grade, ca la început. Am mai rămas puțin lângă Puia, care ne promisese că va sta cuminte în pat ca a doua zi să fie bine, iar apoi am plecat, fiecare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în gură. Clefăind robit, nu băga în samă nimic. Când îl ajunse sațul, zvârli cojile și se întinse pe iarbă cu pălăria pe obraz. Soarele înclina către pădure. Dinspre livezi nu răzbătea nici un susur. O vacă începu să ragă între corcoduși iar la o fântână scârțâia roata. Trecând șfară peste drum, pe nuci se lăsă un stol de grauri. Sclipea frunzișul. Cu ropot mărunțel, pe uliță trecură oile lui Procovanu. Simțind putoarea lor bâhlită, Neculai căscă un ochi buimac. Se scărpină
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
la Milano, bărbatu-său murise subit. Pavel a povestit în șoaptă un lucru la modă, mai ales între servitori, despre fata în casă care-i spusese stăpânului ei cum a visat că un turc rănit a îngropat aur la rădăcina corcodușului din curtea lui, iar omul săpase și, într-adevăr, banii de aur erau acolo. Fata s-a întors acasă cu zestre, n-a mai trebuit să muncească niciodată, iar stăpânul a devenit un bogătaș, și-a făcut o casă ca
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și îngrijorată, și cugândurile vraiște. Tânjesc. Azi-noapte m-am visat nici mai mult nici mai puțin decât în grădina raiului, semăna puțin cu grădina fostei noastre case, cea pe care au vândut-o la moartea bunicului. Am trecut pe lângă un corcoduș care nu mi-a spus nimic, am ajuns la un măr, am văzut în el un mic fruct auriu și l-am înhățat fără să stau pe gânduri. După asta, văd mai încolo un măr mai mare și mai verzui
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
n-are de copii, de nepoți, de sugari, de Benjamin Spock, însă, martor fără voie la scena cu îngerul și napolitana, simte că e de datoria lui să zică și el ceva la obiect: ─ Co-co-to no-si-po! Dar de sus din corcoduș, între ceas și barca de fier menită recreerii celor mici, goală acum și în repaos, dintr-o scorbură prelungă iese vânturându-și aripioarele un sticlete. ─ E bun adăpostul ăsta că-mi vine ca o mănușă, dar la primăvară tot fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
un melc pe trunchiul oțetarului - tot cerul vânăt Gardul prăbușit - cireșul înflorește pentru prima oară Liniștea din zori - guguștiucii uguind într-un singur glas sursă foto: LEONOV VALERIU Copaci înfloriți - în ciripitul nesfârșit mi-ascult tăcerea Vântul răvășind petale de corcoduș - ninsoare de-april Din nou înflorit bătrânul salcâm - și-n zumzetul știut alt roi Femeie privind din balcon cuibul mierlei - în așteptare Flori de piersic și păpădii la soare - doar oamenii-s grăbiți De dimineață la soare concert pe ram
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
acolo mergea la cimitir și stătea de vorbă cu George, ca și cum ar fi fost lângă ea; îi spunea ce cărți a citit, ce subiecte i-a picat la examene, ce note a luat. A venit primăvara. Înfloriseră caișii, corcodușii, piersicii. Liliacul îmbobocise, zambilele și narcisele răspîndeau un miros plăcut prin grădini. Era o plăcere să treci prin fața curților oamenilor; o curățenie lună, de primăvară. Gardurile vopsite, pomii fructiferi dați cu var pe trunchiuri, vița de vie tăiată și pusă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
menționăm aici doar câteva localități vasluiene (pe teritoriul cărora au fost găsite minim două puncte): Albești (punctele Cantonul Silvic și Moșeni), Bleșca-Ivănești (punctele Marginea nord-vestică a satului și Școala Generală), Brodoc-Vaslui (punctele Vadul Bârladului și Nord-Est de sat), Chircești-Miclești (punctele Corcoduș, Fântâna lui Vasile Alecu, Dumbravă și Velniță), Coroieștii de Sus-Coroiești (punctele Pereschivul Mic și Marginea de nord a satului), Costești (punctele Vatra satului, Biserica Veche, Ferma de bovine, Ghilahoi, Grădina lui Cărare și Grădina lui Popică), Crasna-Albești (punctele Crăciunești și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele V-VI. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu 1969, p. 268 (fig. 35/4, 5); Teodor 1997c, p. 62. 30. Chircești (comuna Miclești), județul Vaslui a) Corcoduș: în marginea sud-vestică a satului, pe un promontoriu, se aflau fragmente ceramice din veacurile V-VI și IX-X. Cercetare: Gh. Coman, C. Buzdugan și I. Bauman, 1977. Materialul se găsește în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Șapte ochi în plapumă! - Fante! -Rigă! - Uite spațiul, ha, ha, ha, turcaleților... Banii aveau un clinchet limpede și treceau din mână în mână. Sub ei se auzea ronțăitul mărunt al cailor. Ucenicului iar i se făcu somn... Timpul se înăsprise. Corcodușii avau o povară de frunze, rară și foșnitoare. Tot câmpul Dudeștiului pălise. Pământul se întărise. Către 62 București treceau căruțe pline cu pepeni, minate de țărani. În grădini, cădea puful de pe gutui. Soarele mai mult lumina decât încălzea. Cocîrță umblase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de cărți, se țineau la adăpost, că-i căutau gaborii. De paște, i-a pornit starostele la tiribombe, în Mandravela. O luase și pe Didina, s-o plimbe, să mai ia aer. Au trecut Cuțarida tîrîndu-și caroasele. În grădini înfloriseră corcodușii și merii. Un miros greu, dulce, stăruia peste câmpul verde. Spre Tarapana, tăia primăria niște străzi noi și lucrătorii abia ridicau maiele grele cu care băteau pietrele, în grămezile de nisip dormeau femeile venite cu ei. Soarele ardea. 229 - Ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]