11,446 matches
-
pot fi înlocuite unele cu altele sau care nu se pot înlocui); bunuri consumptibile (care pot fi înstrăinate prin folosire sau prin consumarea substanței) și bunuri neconsumptibile, bunuri frugifere (care produc fructe) și bunuri nefrugifere (care nu produc fructe). După corelația dintre ele pot fi bunuri principale și bunuri accesorii; bunuri divizibile și bunuri indivizibile (cele care nu pot fi împărțite în natură fără a li se schimba destinația). Bunurile produc: fructe și producte 1. Fructele sunt produse care rezultă din
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
la o mai bună conștientizare a cititorilor În ceea ce privește cauzele persistenței și dezvoltării fenomenului ca atare, precum și a manifestărilor conexe pe care acesta le comportă. Astfel sunt analizate componentele dimensiunii tranzacționale pe care prostituția le presupune, amploarea fenomenului fiind În strânsă corelație atât cu cererea cât și cu oferta serviciilor sexuale. În privința cererii s-a Încercat o determinare mixtă, cantitativă și calitativă a acesteia, luându-se În calcul aspecte variate, de la evoluția climatului etic și moral al societății la Încadrarea juridică (prohibitivă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
cu puține contribuții asupra corupției ca atare. În același timp există un număr de studii de politologie ce au făcut evaluări ale agențiilor anticorupție, comisiilor și ale altor instituții specializate de control, pentru aprecierea impactului acestora. În interiorul grupurilor sistemelor nedemocratice, corelația dintre modul de guvernare autoritar și nivelul ridicat al corupției pare să fie confirmată<footnote Amundsen, I. (1999), “Political Corruption: An Introduction to the Issues”, Chr. Michelsen Institute, Working Paper, Bergen, p. 10. footnote> . Oricum, există o mare varietate de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
generale a relației de proporționalitate inversă dintre democrație și corupție, studii recente ale efectului tipului de regim asupra nivelelor de corupție - utilizând studiile Transparency International și Freedom House - au arătat că există o relație inversă între democratizare și corupție, însă corelația nu este foarte puternică. Într-adevăr, nivelul corupției a fost redus substanțial doar prin consolidarea democrației în termenii unei „democrații profunde”. De fapt, aceasta reprezintă o corelație statistică, și nu în mod neapărat o relație cauzală<footnote Această situație nu
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
House - au arătat că există o relație inversă între democratizare și corupție, însă corelația nu este foarte puternică. Într-adevăr, nivelul corupției a fost redus substanțial doar prin consolidarea democrației în termenii unei „democrații profunde”. De fapt, aceasta reprezintă o corelație statistică, și nu în mod neapărat o relație cauzală<footnote Această situație nu este diferită de dezbaterea asupra factorilor economici: are corupția drept cauză sărăcia sau mai degrabă vice versa? footnote>. Paldam<footnote Paldam, M. (1999), “The big pattern of
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
corruption: Economics, culture and the seesaw dynamics”, Working Paper, No. 11, Department of Economics, University of Aarhus. footnote> tinde să accentueze impactul nivelului sărăciei generale asupra corupției. Un număr de studii au explorat posibila influență a corupției asupra creșterii GDP. Corelația aici este mai puțin solidă decât pentru nivelurile corupției și PIB-ului. Brunetti, Kisunko și Weder (1997) au găsit impacte nesemnificative. Paldam consideră efectul corupției asupra creșterii economice a fi mai mic și mai fragil. Astfel, susține el, onestitatea este
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
așa cum sunt chiar unele din cele pe care el le raportează ca factori explicativi: mărimea statului respectiv (ca populație), sau existența unor forțe de poliție locale separate de cea centrală. Dacă aceste două variabile sunt scoase din definiția federalismului, atunci corelația dintre acesta și corupție dispare<footnote Lambsdorff, J.G. (1999), “The Impact of Corruption on Capital Productivity”, Working Paper, Göttingen University, p. 4. footnote>. De asemenea, analiza pe cazurile Chinei și Rusiei ignoră rolul fundamental diferit pe care îl joacă instituții
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
unde administrația locală și regională s-a separat de activitățile economice, firmele nu mai îndeplinesc funcții sociale, iar autoritatea publică are tot interesul să exploateze în orice fel agenții comerciali. Contrazicându-l pe Treisman, alte studii statistice comparative identifică o corelație negativă între nivelul de descentralizare al unei țări și nivelul perceput al corupției. Fisman și Gatti<footnote Fisman, R., Gatti, R. (1999), “Decentralization and Corruption: Cross-Country and Cross-State Evidence”, Unpublished Manuscript, World Bank, Washington DC, p. 6. footnote> măsoară descentralizarea
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
scale a indicatorilor în funcție de reprezentativitatea lor. De exemplu, pentru controlul corupției, din 25 de surse nouă au fost considerate reprezentative. 3) Banca Mondială agreghează aceste surse reprezentative într-un indicator compozit preliminar. Acestor surse reprezentative le este acordată importanță în funcție de corelația dintre ele. 4) Banca Mondială evaluează regresia surselor nonreprezentative din indicatorul calculat anterior, pentru a stabili variația de eroare. 5) În final apar noii indicatori, reprezentativi și nonrepezentativi. Kaufmann și echipa au construit acești indicatori în așa fel încât marja
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Transparency International par a fi convinși că au reușit conceperea unui indice capabil să clasifice țările într-un mod credibil din punctul de vedere al gradului în care fenomenul corupției este considerat o problemă. Baza acestei afirmații este reprezentată de corelația strânsă care există între cei 17 subindici din structura CPI (un coeficient de corelație în jurul valorii de 0,8 este des întâlnit). Cum unii dintre indicii cu o strânsă inter corelație au la bază informații culese de la localnici și alții
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
clasifice țările într-un mod credibil din punctul de vedere al gradului în care fenomenul corupției este considerat o problemă. Baza acestei afirmații este reprezentată de corelația strânsă care există între cei 17 subindici din structura CPI (un coeficient de corelație în jurul valorii de 0,8 este des întâlnit). Cum unii dintre indicii cu o strânsă inter corelație au la bază informații culese de la localnici și alții de la diasporă sau experți străini, eroarea generată de zvonuri sau de anumite experiențe personale
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
considerat o problemă. Baza acestei afirmații este reprezentată de corelația strânsă care există între cei 17 subindici din structura CPI (un coeficient de corelație în jurul valorii de 0,8 este des întâlnit). Cum unii dintre indicii cu o strânsă inter corelație au la bază informații culese de la localnici și alții de la diasporă sau experți străini, eroarea generată de zvonuri sau de anumite experiențe personale ale emigranților nu pare semnificativă, conform TI. TI afirmă că nu există nici diferențe în modul în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
afirmă că nu există nici diferențe în modul în care se înțelege nivelul de corupție ridicat sau scăzut de localnici, deoarece percepția lor este asemănătoare cu cea a perceperii indicilor de emigranți și experții străini. În plus, gradul mare de corelație este asigurat în ciuda modalităților diferite de a pune întrebările în rapoarte și buletine de vot. Pentru detalii asupra metodologiei, a se consulta site-ul TI. footnote>. Numărul de țări variază de la un an la altul. Astfel, în anul 2010, pentru
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
diferență între corupția din administrație și cea politică<footnote Într-un raport realizat de Gallup International, în care se poate face diferență între corupția politică și cea din administrație s-a constatat că cele două forme de corupție prezintă o corelație strânsă (coeficient de corelație 0,88). De aceea, Lambsdorff (1999) afirmă că e probabil ca CPI al Transparency International să măsoare, de asemenea, ambele tipuri de corupție. Este probabil ca forme diferite ale corupției să fie într-o măsură atât
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
administrație și cea politică<footnote Într-un raport realizat de Gallup International, în care se poate face diferență între corupția politică și cea din administrație s-a constatat că cele două forme de corupție prezintă o corelație strânsă (coeficient de corelație 0,88). De aceea, Lambsdorff (1999) afirmă că e probabil ca CPI al Transparency International să măsoare, de asemenea, ambele tipuri de corupție. Este probabil ca forme diferite ale corupției să fie într-o măsură atât de mare corelate, încât
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
diferite ale corupției să fie într-o măsură atât de mare corelate, încât chiar și întrebări vag formulate să poată surprinde majoritatea laturilor importante ale fenomenului. footnote>. În ciuda (sau poate din cauza) caracterului vag al „nivelului de corupție”, rapoartele sunt în corelație unele cu altele. Coeficientul de corelație se situează în general în jurul valorii de 0,8 sau mai mult. Marea corelație dintre indicii din 1997 și cei din 1998 (0,988) poate fi parțial explicată prin suprapunerea unor surse: din cele
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
o măsură atât de mare corelate, încât chiar și întrebări vag formulate să poată surprinde majoritatea laturilor importante ale fenomenului. footnote>. În ciuda (sau poate din cauza) caracterului vag al „nivelului de corupție”, rapoartele sunt în corelație unele cu altele. Coeficientul de corelație se situează în general în jurul valorii de 0,8 sau mai mult. Marea corelație dintre indicii din 1997 și cei din 1998 (0,988) poate fi parțial explicată prin suprapunerea unor surse: din cele 12 rapoarte folosite în indicele lui
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
surprinde majoritatea laturilor importante ale fenomenului. footnote>. În ciuda (sau poate din cauza) caracterului vag al „nivelului de corupție”, rapoartele sunt în corelație unele cu altele. Coeficientul de corelație se situează în general în jurul valorii de 0,8 sau mai mult. Marea corelație dintre indicii din 1997 și cei din 1998 (0,988) poate fi parțial explicată prin suprapunerea unor surse: din cele 12 rapoarte folosite în indicele lui 1998, patru au fost de asemenea folosite și în raportul din 1997. Totuși, deși
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
parțial explicată prin suprapunerea unor surse: din cele 12 rapoarte folosite în indicele lui 1998, patru au fost de asemenea folosite și în raportul din 1997. Totuși, deși pentru 1996 și 1998 nu a existat nicio suprapunere a unor surse, corelația a fost de asemenea foarte strânsă (coeficient de corelație 0,9689 și 0,9663). Indicii CPI se corelează într-o mare măsură cu indicele de percepție a corupției creat de Business International (BI) la începutul anilor ’80<footnote BI este
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
rapoarte folosite în indicele lui 1998, patru au fost de asemenea folosite și în raportul din 1997. Totuși, deși pentru 1996 și 1998 nu a existat nicio suprapunere a unor surse, corelația a fost de asemenea foarte strânsă (coeficient de corelație 0,9689 și 0,9663). Indicii CPI se corelează într-o mare măsură cu indicele de percepție a corupției creat de Business International (BI) la începutul anilor ’80<footnote BI este acum preluată de Economic Intelligence Unit (EIU). Începând din
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
rezidenți sau nu în țara respectivă. Mai mult, răspunsurile pot diferi între experți și publicul larg, în funcție de grupele de venituri. Totuși, Lambsdorff susține că impactul unor astfel de factori asupra CPI este nesemnificativ din două motive. Pe de o parte, corelația dintre surse este una ridicată, ceea ce implică faptul că „nivelul perceput al corupției” este același, indiferent de diferitele categorii de respondenți. Potrivit lui Lambsdorff, acest lucru se poate datora faptului că respondenții au aceeași idee în a defini „gradul de corupție
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de coerență ar fi criteriul cronologic. Ca o concluzie, am putea spune că apar foarte puține date despre viața ei. Jurnalul pare o situare în context. Ce se întâmpla în lume simultan cu viața Eugeniei Ionescu. Parcă pentru provocarea unor corelații, a unor cauzalități care n-au cum să nu apară din moment ce două povești se juxtapun. Așa cum spun și legile lui Mircea Nedelciu. Citez cu aproximație: „Dacă două povești apar alăturat, una va deveni posesor și alta obiect posedat“. „La 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
necesară elucidarea modului cum se interferează cele două principii și cum se explică aceasta din punct de vedere științific”. Piața muncii influențează celelalte piețe, așa cum și acestea din urmă influențează piața muncii. Prin urmare specificul pieței muncii se regăsește În corelație cu celelalte piețe. Acest mod de analiză a specificului pieței muncii a fost stabilit de doctina franceză, unde se arăta: ,,se știe că interdependențele, retroacțiunile uneia asupra alteia sunt numeroase și În același timp importante, de exemplu: condițiile de echilibru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și nivelul de pregătire a forței de muncă, ce determină, În timp, o scădere a gradului de utilizare și a eficienței folosirii aparatului de producție, concretizată În diminuarea de bunuri și servicii. În același context putem include și consecințele nerespectării corelației dintre creșterea salariilor și creșterea productivității muncii asupra pieței monetare, concretizată În accentuarea inflației. Piața muncii este implicată În echilibrele celorlalte piețe prin faptul că influența sa are loc nu numai rezultanta raportului cerere-ofertă, ci fie pe calea cererii, fie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
piața muncii se află În legătură cu piața titlurilor de valoare, ale cărei influențe se regăsesc În principal, În determinarea raportului În care veniturile individuale, salariile, se Împart În consum și economii. Identificăm legături și cu piața mărfurilor și serviciilor, evidențiate În corelația dintre salarii și productivitate, inclusiv În ce privește mărimea salariului real. Piața muncii În România este caracterizată ca fiind rigidă și segmentară. Rigiditatea pieței este determinată de creșterea factorilor de natură legislativă și instituțională, fără a uita de rigiditatea naturală, determinată de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]