249 matches
-
Punctul I: „Dacă pune mâna pe putere, zicea Ion Corniță, îi voi omorî pe toți membrii de partid.” N-a spusă că numai pe cei din comună sau pe toți din țară. S punem acest avânt pe seama tinereții anticomunistului Ion Corniță, numai că, după evenimentele din 1989, un alt reprezentant al rezistenței anticomuniste și al foștilor deținuți politici, l-am numit pe Ticu Dumitrescu, rostea aceeași sentință, de unde se vede că spiritul de călău al lui Stalin, Hitler, Pol-Pot și Pinochet
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anticomuniste și al foștilor deținuți politici, l-am numit pe Ticu Dumitrescu, rostea aceeași sentință, de unde se vede că spiritul de călău al lui Stalin, Hitler, Pol-Pot și Pinochet era viu în capetele înfierbântate de ură și de neputință. Ion Corniță și-a luat revanșa, a ajunsă prin Parlamentul post decembrist, însă nu l-am văzut să fi făcut mare lucru acolo. Celălalt, Ciuchi Virgil, a făcut ani grei de pușcărie, a venit acasă, dar n-a mai trăit mult. Mi-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare lucru acolo. Celălalt, Ciuchi Virgil, a făcut ani grei de pușcărie, a venit acasă, dar n-a mai trăit mult. Mi-am făcut datoria să mă informez în Fruntești despre ce știu oamenii în legătură cu rezistența anticomunistă a lui Ion Corniță și a altora. Nu știu mai nimică sau chiar nimic. Am aflat că se știe de către cei mai în vârstă că a fost închis, că umbla cu niște manifeste și cam atât. Sigur, ne solidarizăm cu suferința îndurată prin lagăre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
am găsit familiile Boghiu, Totolea, Ungureanu din Slobozia - Filipeni, însă, spre surprinderea mea, am găsit multe familii de răzeși din Fruntești care au primit loturi de completare sau loturi mai mari (N. Antoche, C. Oprișan, Vasile și Virgil Oprișan, Elena Corniță și mulți alții). În lista adăugată la tabelul general, l-am găsit la poziția 16 pe Gh. Hodoroabă, care a avut după 1944 o evoluție politică, care demonstrează că Partidul Comunist din România nu i-a trasă cu arcanul pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe care o iubea, ci de la începutul vieții lui, căci se născuse cu creastă și coarne. Nu era ceva chiar de neascuns, dar nici viață comodă nu putea să ducă. Deasupra frunții avea două umflături cât corcodușa, un fel de cornițe, așezate simetric, dar pe care le putea camufla cu părul. În fiecare dimineață își fixa cu agrafe două fâșii de păr peste coarne, apoi așeza restul părului, umflat bine între cele două cocoloașe, dat cu briantină și făcut ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cum să iasă până când servitoarea nu se întorcea să-și termine curățenia ori până când n-ar fi deschis cineva un geam. Era prins și terorizat. Achile a ieșit din baie ștergându-se cu prosopul. Printre șuvițele ude se vedeau bine cornițele, iar creasta atârna bleagă și îmbobocită de-a lungul spinării. Zogru se uita din dormitor, cu ochii uluiți ai lui Pampu, fără să îndrăznească să se mai clintească. Descoperirea îi dădea fiori și-l făcea să creadă că avea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
în omul de tablă din "Vrăjitorul din Oz". Gâtul țeapăn, incapabil să se miște în gulerul ca de carton, îi amorți chiar înainte de a ieși din casă. Se uită în oglindă o ultimă privire și văzu fundele uriașe, ca două cornițe de drac. Îngână fără speranță: E neapărată nevoie să port astea? Bineînțeles, prințesa mea. Toate fetițele sunt aranjate astfel. Ești delicioasă cu ele! "Prințesa" se îndoi amarnic și tot drumul până la școală i se păru că lumea se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pustii, scrâncioburile legănate doar de vânt, liniștea sinistră a orașului. Tărăboiul, nebunia, își mutaseră sediul între pereții școlilor, în perimetrul din jurul lor. Se ținea de mâna mamei, încercând să facă față agitației din jur. Sanda avusese dreptate. Toate fetițele purtau "cornițe" din funde albe. Una mai uriașă decât cealaltă. Cu cât "coșmarurile" erau mai mari, cu atât fetele se arătau mai mândre. Se priveau sfioase, bănuitoare, se măsurau pe furiș. Băieții, mai comunicativi și mai practici, lăsaseră ghiozdanele lângă gard și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
momentul prezent și gândurile pentru viitorul meu în această profesie. Dacă tulburi apa unui izvor, nisipul de fundul ei se ridică, dacă atingi frunza unei mimoze sau o anemonă marină, acestea se strâng. Și melcul, cu încetineala sa, își retrage cornițele, dacă le atingi nepotrivit. La fel este și cu elevul. Mi-am dorit mereu ca profesorul ideal, cel pe care ar trebui să năzuiască fiecare dintre noi, să fie apropiat de cei pe care îi educă, să-l facă să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de suprafață, pentru ca, după ce concentrația locală de limfocite a scăzut, respectivele antigene virale (parte induse de virusurile oncogene) să fie din nou expuse pe suprafața membranei plasmatice. Acest tip de imunomudulare mimează comportamentul melcilor care își scot sau își retrag cornițele în funcție de mediul favorabil sau ostil care-i solicită. Situații de acest gen au fost descrise și în cazul tumorigenezei cu virusuri încă de la finele anilor ’80 (L.W. Vasmel și colab., 1989), când celulele unui limfom indus viral la șoarece
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
e bine; bogat; bondar; brad; nu-i a bună; bunătate; bunică; bunicii; cadou; calități; candoare; caracter; caracterizare; cărți; ceartă; cer; ceva rău; Cezar; a cinsti; ciudă; cîntec; cocalar; cocoș; complimenta; a complimenta; complimente; comportament; conștiincios; convorbire; copac; copilă; copilul; corect; cornițe; cuminte; cunoaștere; curaj; defect; degeaba; despre; destin; deșartă; deștept; dezgust; dispreț; Domnul; dorințe; dubiu; dus; egocentrism; egoist; egoistă; emoții; enervant; enervare; exagerare; extaz; fals; fapta; faptă bună; fapte; fapte bune; fata; făli; fățarnic; felicita; felicită; femei; femeie; fiță; fostul iubit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
negru (2); proastă (2); abundentă; acasă; agitată; albă; alb-negru; aliment; amuzament; amuzant; animal domestic; animal erbivor; animal mare; animal, lapte; animale; atenție; bani; băț; belșug; berbec; bine; biserică; buhai; bună și cuminte; bunica; Burger; caș; casă; cașcaval; cîmpie; cireadă; clopot; corniță; cornorată; cornute; dex; drăgălașă; drumul; ea; entuziasm; ce ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vițel (2); zburdalnic (2); acasă; admirație; adorabil; animal domestic; animal mic; atracție; bani; bădăran; băiat; bărbat; Băsescu; blînd; bouț; în burtă la vacă; cabalină; capră; carne roșie; căciulă; căruță; cercel; cîmpie; cireadă; coadă puternică; compasiune; continuitate; copilărie; copilaș; copilul vacii; cornițe; cornorat; credință; cuminte; curte; delicios; dovlecel; drăgălășenie; duioșie; foame; fostul prieten; frumusețe; fund; gălăgios; gospodărie; grăsan; hrană; India; inofensiv; început; înțărcat; jambon; juncan; lanț; limbă; lume; măgar; măr; mare; Mihai; miros neplăcut; mîndru; moarte; muget; murdărie; naiv; naivitate; nas; neajutorat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din plîns am luat ca orice samurai/ de lux numai notele maxime/ pe poate m-am suit ca pe un armăsar pe care vreodată l-am ținut/ în brațe tandru ca pe-un miel cu blană mătăsoasă/ și cu zvelte cornițe/ cu valea pe tălpi și în brațe am urcat dealul cu dealul pe glezne/ și umeri" (șaptesprezece). Isprăvile sale sînt, după cum vedem, întinse pe-o arie amplă, de la palestra greco-romană la iscusința temerară a samurailor și la performanța ciclopilor ce
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
de el, se va căsători cu un ofițer onest, Stephano. Înarmați acum cu toate aceste informații, nu mai este greu să identificăm cele trei personaje din argint, reprezentate pe Sigiliul lui Paolo Taglioni. Personajul feminin, cu părul scurt și două cornițe ca de țap, este Satanella. Cu mâna stângă îndoită pe lângă talie și dreapta lăsată în jos, ea pare a ieși din cadrul nișei în care a fost așezată, pășind ușor cu stângul înainte. Poartă o rochie cu corsaj decoltat, mânecuțe scurte
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
încep să chirăie și se reped: se cațără pe el, țopăie pe burta lui moale, se dau ca pe-un tobogan pe coada lui lungă... Fetițele împletesc coronițe de flori, pe care i le atîrnă în jurul urechilor și celor două cornițe portocalii de pe frunte, îi presară frunze și fire de iarbă pe pleoapele închise, apoi bat din palme și cîntă: „Ora șase a sosit/ Domnul Dino n-a venit./ Nino, Dino,/ Bambolino,/ Ce-ai mîncat/ De te-ai umflat?/ Mare cît
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
scîrțîie vica prăjește cartofi pe plita de fontă botul negru ce-i asta? în cîte-o noapte doarme unul în patul meu "lasă-mă'n pace" îmi striga tiberiu cînd avea cinci ani și eu ca melcul îmi înghițeam pe loc cornițele ce noapte groasă ce noapte grea pentru o mamă uitată în stație printre mucuri și bilete perforate la prima vedere spuneam așa-i cînd vine pisica la a doua pamblica se întîlnea cu foarfeca și se căsca larg intrarea albionului
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
din Mărginimea Sibiului, pentru a putea adăuga noi dovezi despre originea populației din Moravia valahă, despre felul de viață și practicile păstorești. A publicat multe studii, majoritatea în limba cehă. Îmi vorbește de nenumăratele toponime românești din regiune, de exemplu Cornița (Kornica), Coarna (Korna), apoi Vișina (Višna), Valasska Kycere, U Dornaku, Mgurka, Rztoka, Valasska Polanka, Rumanuv (un pârâu), pasul Valasska, localitățile Potec, Brumov, Baska, Valasske Bystrice, Valasske Klobouky, Valasske Mezirici, Vlachovice. Multe din ele le remarcasem pe harta turistică a regiunii
Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
le îngrămădește pe sub streșini și porți. Privind această vâlvătaie de vorbe fără rost, poetul strânge picăturile de ploaie în căușul palmelor sale tremurătoare și, răcorindu-și fața, scrie un poem. Între timp, zgomotele ruginesc, potopind melcii urechilor, care își arată cornițele pe crestele acoperișurilor potopite de o rece și calmă lumină lunară sub care strălucesc întunecat, din loc în loc, nu hornuri, ci pietre funerare, acoperite de literele unui alfabet uitat. „Ta-ra-tata!... Ta-ra-ta-ta!” sună trâmbița îngerului. „Ta-ra-ta-ta!... Ta-ra-ta-ta!” și „Toratata! Tora-tata!” răspunde
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
nedus la mare: "Poate că eu sunt predestinat, poate că de-a lungul întregului corp crescut în timp al neamului meu dorința de a vedea marea a trecut din generație în generație, cum urcă firișorul negru prin carnea transparentă a corniței de melc pentru ca, ajuns în vârf, să devină ochi." Ne oprim aici, la pragul unui text din care se poate cita in extenso. Ca, de altfel, din toată revista. Lectură plăcută, o vară întreagă! Doi lideri de opinie Mircea Badea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
Nu știu dacă-ți poți imagina cum arată o pisică norvegiană. Cenușie, cu striuri verde închis, ca brădetul din munții lor. E o pisică de pădure, un soi de lynx, cu urechi ascuțite, prelungite cu smocuri de păr, ca niște cornițe drăcești. Când Margot a plecat în Anglia, a lăsat-o pe Mirabelle lui Gunnar, vecinul ei. "Dragă prietene, ai rămas singur. }i-ar prinde bine să ai un suflet în casă" - îi spusese, și Gunnar a acceptat. Cu trei luni
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
Gărgăriță Cu rochie pestrită . Gărgărița își lua zborul, iar prințesa alergă încercând să o prindă și nefiind atentă se împiedică și căzu. După cum știi și tu atunci când cazi nu e prea plăcut. Prințesa începu să plângă. Un melcușor încetinel cu cornițe, cu cocoașa țuguiată, era pe frunza unei flori din apropiere: -Nu mai plânge, prințesică, hai să ne jucăm puțin și o să vezi că nu o să te mai doară piciorușul. -Cum să mă joc eu cu tine melc codobelc? Orice
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
-l știi, eu m-aș juca cu tine De- a v-ați ascunselea! - Bine! Melc,melc codobelc Scoate coarne bourești Și te du la baltă Și bea apă caldă Și te suie pe buștean Și mănâncă leuștean ! Melcușorul scoase niște cornițe lungi pe care le mișcă în toate părțile, dar când prințesa se uită în altă parte melcușorul se ascunse în căsuța lui spiralată. - Unde ești? Te-ai ascuns? Stai nițel că-ți cânt la fel: Melc, melc... și melcușorul apăru
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
care le mișcă în toate părțile, dar când prințesa se uită în altă parte melcușorul se ascunse în căsuța lui spiralată. - Unde ești? Te-ai ascuns? Stai nițel că-ți cânt la fel: Melc, melc... și melcușorul apăru iar cu cornițele subțiri ca niște antene. Și așa se jucă prințesa cu melcul și pentru că îi plăcu tare mult îl duse cu ea în palat, rugând-o pe mama ei să-i permită să-l aibă ca oaspete în camera ei. - Nu
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Mlădioasă ca o iușcă Și apare din senin. Pe cei neatenți îi mușcă Și-i împroașcă cu venin. Sper să nu comit o gafă, Dacă o descriu așa: Are gâtul de garafă, Seamănă cu-o macara Cu urechi și cu cornițe Și cu hainele pestrițe. Voind lumea să o vadă, Scoate capul prin zăpadă. Câte-n lună, câte-n stele, Toate-s adunate-n ele; Câte-n apă, pe pământ, Tot în filele lor sunt. Le-am văzut în multe părți
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]