164 matches
-
mare invazie a fost semnalată în România în anul . Penajul păsării este de culoare cafenie-deschisă cu pete mai întunecate. Degetele sunt unite, fiind în număr de trei (tridagtile), alcătuind un fel de talpă acoperită cu pene păroase și niște formațiuni cornoase. Degetul posterior, care apare la multe alte păsări, lipsește la această specie migratoare. Descrisă prima dată în 1773, găinușa de stepă este de talie mijlocie măsurând dimensiuni între 30 și 40 cm, cu o greutate variind între 250 și 300
Găinușa de stepă () [Corola-website/Science/320489_a_321818]
-
la o adâncime de până la 2,5 m în deșerturi nisipoase, pășuni cu solul afânat și regiuni cu tufișuri. Aceasta „înoată” prin nisipul ușor, care se prăbușește în urmă, nelăsând niciun tunel permanent. Nisipul și solul sunt sondate cu pernița cornoasă a nasului, excavate lateral cu membrele anterioare și împinse în sus și înapoi cu cele 3 gheare mari de la fiecare membru posterior. Hrana este alcătuită din ciuperci și tuberculi, precum și din pradă animală, care este mâncată ori de câte ori este întâlnită. Ea
Cârtița cu pungă () [Corola-website/Science/316612_a_317941]
-
Bibilica ("Numida meleagris") este o pasăre domestică, de mărimea unei găini, care face parte din familia numididae. Este originară de pe continentul african. Are pene negre-cenușii împestrițate cu alb, capul fără pene sau puf și o proeminență cornoasă dură pe frunte, deasupra ciocului. În dicționarul său din 1929, Lazăr Șăineanu preciza că bibilica este „turbulentă și gâlcevitoare”. Bibilicile se hrănesc cu semințe și insecte și se împerechează pe viață (sunt monogame). Ouăle lor au coaja mult mai dură
Bibilică () [Corola-website/Science/320064_a_321393]
-
răspândire este în special insula Noua Guinee, dar unele specii de cazuar trăiesc și pe peninsula aloka din Australia. Numele păsării provine din malaieză „kesuari“. Păsările cele mai înrudite cu ele sunt păsările emu. ii au pe cap o creastă cornoasă ca un coif, prin care se deosebesc ușor de alte păsări alergătoare. Funcția acestei creste n-a fost până în prezent elucidată, se presupune că ar juca un rol de protecție al craniului când pasărea aleargă prin pădure sau servește la
Cazuar () [Corola-website/Science/316423_a_317752]
-
este o placă cornoasă subțire, care crește pe partea de deasupra a ultimei falange a degetelor de la mâini și de la picioare și acoperă partea de deasupra a capătului degetelor. Unghiile sunt realizate dintr-un material dur de proteine numit cheratină, la fel cum sunt
Unghie () [Corola-website/Science/316890_a_318219]
-
La fel ca și părul și dinții, sunt un apendice al pielii. Ele încep din matrice (rădăcina unghiei), din locul din care încep să crească.După, se arată semiluna (lunula) unghiei, baza ei cea tare.Treptat se face și lama cornoasă, sau patul unghiei, pe care va veni un înveliș subțire și puțin aspru numit cuticulă.După ce degetul este acoperit, margina exterioară a unghiei este moartă, fiind albă. Rosul unghiilor este o activitate prin care, unii oameni, își mănâncă unghia. Acest
Unghie () [Corola-website/Science/316890_a_318219]
-
Galbenă de unde a fost adus accidental pe carena navelor. Rapana este un gastropod de talie mare, cu cochilia globuloasă și groasă, spiralată, compusă din 7-8 spire separate de suturi adânci. Marginea de sus a fiecărei spire este acoperită cu tuberculi cornoși. Atinge grosimea de 190/160mm. Canalul sifonal este relativ scurt și larg, cu o crestatură adâncă. Suprafața este diferit ornamentată și prezintă un șir de mameloane dispuse în spirală. De asemenea pe suprafața cochiliei se observă și ușoare coaste longitudinale
Rapană () [Corola-website/Science/327091_a_328420]
-
epoca de reproducere. În restul anului (în afara perioadei de reproducere) cele două sexe nu se deosebesc. La masculi, în perioada de reproducere, pe solzii părții superioare a corpului și ai flancurilor se formează câte un tubercul nupțial (numit și năsturel) cornos alb foarte evident, asemănător celor de la ciprinide. Cei mai mari tuberculi se află pe mijlocul flancurilor, iar dorsal și ventral mărimea lor scade. Pe fața dorsală a capului apar formații cornoase asemănătoare, neregulate. Corpul femelelor se dilată puternic în epoca
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
se formează câte un tubercul nupțial (numit și năsturel) cornos alb foarte evident, asemănător celor de la ciprinide. Cei mai mari tuberculi se află pe mijlocul flancurilor, iar dorsal și ventral mărimea lor scade. Pe fața dorsală a capului apar formații cornoase asemănătoare, neregulate. Corpul femelelor se dilată puternic în epoca de reproducere, din cauza dezvoltării puternice a ovarelor. La majoritatea femelelor apar de asemenea tuberculi nupțiali, însă foarte reduși. Aspretele se aseamănă cu "zglăvoaca" ("Cottus gobio"), cu care este adesea confundat. În
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
5 m și pot cântări până la 300 kg. Corpul lor este de obicei mucos și golaș, lipsit de solzi sau sau acoperit cu plăci osoase. Înotătoarea dorsală este scurtă, de regulă există o a doua înotătoare dorsală, adipoasă. Prima rază cornoasă a înotătoarei dorsale anterioare și a înotătoarelor pectorale este transformată de regulă într-un spin puternic. Gura neprotractilă este prevăzută cu dinți mici și cu 1-4 perechi de mustăți. Intestinul este lipsit de apendice pilorice. Vezica înotătoare este mare și
Siluriforme () [Corola-website/Science/330498_a_331827]
-
dentiția se modifică mult: molarii au tuberculii rotunjiți și mult tociți, numărul dinților se reduce, capătă spații libere între ei și se uniformizează cu excepția caninilor care rămân dezvoltați; crestele în formă de W sunt absente. Limba este prevăzută cu papile cornoase și servește ca organ de perforație sau de sugere. Consumă de preferință fructe zemoase și dulci. "Macroglossus" și "Megaloglossus" au limba foarte lungă și se hrănesc cu nectar și polen. Sunt mai puțin adaptate la zbor. Reprezentanții acestui subordin sunt
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
diferite obiecte și mai ales pe pești cărora le perforează peretele corpului, sugându-le sângele și carnea, pe care trăiesc ca paraziți. Cavitatea bucală este în formă de pâlnie, mai îngustă spre esofag; pereții acestei pâlnii sunt presărați cu dinți cornoși, așezați pe lame (plăci) cartilaginoase, denumite respectiv placa supraorală sau maxilară și suborală sau mandibulară; mai găsim numeroși alți dinți, de asemenea cornoși, în spațiul denumit disc oral și situat între orificiul gurii și plăcile pomenite mai sus. Limba este
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
bucală este în formă de pâlnie, mai îngustă spre esofag; pereții acestei pâlnii sunt presărați cu dinți cornoși, așezați pe lame (plăci) cartilaginoase, denumite respectiv placa supraorală sau maxilară și suborală sau mandibulară; mai găsim numeroși alți dinți, de asemenea cornoși, în spațiul denumit disc oral și situat între orificiul gurii și plăcile pomenite mai sus. Limba este, de asemenea, înarmată cu dinți cornoși și are rolul unui piston. Nu au dinți adevărați (dinți placoizi). Tubul digestiv este rectiliniu, fără curburi
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
denumite respectiv placa supraorală sau maxilară și suborală sau mandibulară; mai găsim numeroși alți dinți, de asemenea cornoși, în spațiul denumit disc oral și situat între orificiul gurii și plăcile pomenite mai sus. Limba este, de asemenea, înarmată cu dinți cornoși și are rolul unui piston. Nu au dinți adevărați (dinți placoizi). Tubul digestiv este rectiliniu, fără curburi; stomacul este reprezentat printr-o dilatare abia perceptibilă, valvula spirală de asemenea extrem de redusă; glandele digestive (ficatul și pancreasul) sunt reprezentate slab sau
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]