185 matches
-
vezi Stuttgart Psalter), iconografia medievală occidentală a excelat În prezentarea cari- caturală a evreului, cu trăsături diavolești <endnote id="(544)"/>. Evident, evreul emblematic era Iuda (mai rar Cain sau Caiafa), al cărui facies con- centra toate clișeele fizionomice identitare : nasul coroiat, buza de jos groasă și răsfrântă, exoftalmie, barba ascuțită, părul roșu etc. „Chipul de Silen” al lui Iuda, marcat de grimasă, contrasta puternic cu cel frumos și senin al lui Isus. Pentru a putea fi ușor identificat și pentru ca elementele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iconografia bizantină imaginea evreului este mai mult biblică decât sociologică” <endnote id="(136, p. XIX)"/>. Credința că evreii au „nasul cocoșat” a lăsat urme și În limbajul popular. Țăranii din unele zone ale României (sudul Transilvaniei, de exemplu) numesc nasul coroiat „nas jâdovesc” (dar În sudul Basarabiei i se spune „nas ca la armeni”) <endnote id="(200, p. 9)"/>. Excrescența cartilaginoasă care face ca ciocul porumbeilor să fie acvilin se numește În engleză jewing (din engl. jew = „evreu”). Poate tot din cauza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dar În sudul Basarabiei i se spune „nas ca la armeni”) <endnote id="(200, p. 9)"/>. Excrescența cartilaginoasă care face ca ciocul porumbeilor să fie acvilin se numește În engleză jewing (din engl. jew = „evreu”). Poate tot din cauza asemănării nasului coroiat cu ciocul de corb, În limba română populară păsării corb-de- noapte (Nycticorax europaeus) i se spune „jidan” <endnote id="(39)"/>. În Lituania, cei cu nas acvilin și buze groase sunt porecliți „jidani” (Zydas) <endnote id="(296, p. 224)"/>. În vestul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ochilor cenușii reflecta inteligență”, iar nasul Încovoiat - „care i se lăsa mult peste mustață” - „indica originea sa [evreiască]” <endnote id="(785, p. 381)"/>. Și Leo Nafta, din romanul Muntele vrăjit, este un evreu galițian „de o urâțenie corosivă”, cu „nasul coroiat care-i domină fața”, cu „gura boțită” și cu „un aer atât de maladiv” cum „numai semiții pot avea”. „Are un nas de evreu, uită-te bine la el !”, spune un personaj neamț. „Și caldeenii aveau același fel de nas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu, uită-te bine la el !”, spune un personaj neamț. „Și caldeenii aveau același fel de nas”, Îi răspunde altul <endnote id="(786, II, pp. 313 și 334)"/>. Călătorind prin Bucovina, Nicolae Iorga vede peste tot „fețe evreiești”, cu „nasuri coroiate” (sau „coroietice”) și cu „perciuni evlavios coborâți pe lângă urechi” <endnote id="(428, pp. 12, 238, 244)"/>. Tot la Începutul secolului XX, lui Henri Stahl comercianții evrei din București - cu nasurile lor coroiate - Îi apar „ca păsări de pradă cu pliscuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iorga vede peste tot „fețe evreiești”, cu „nasuri coroiate” (sau „coroietice”) și cu „perciuni evlavios coborâți pe lângă urechi” <endnote id="(428, pp. 12, 238, 244)"/>. Tot la Începutul secolului XX, lui Henri Stahl comercianții evrei din București - cu nasurile lor coroiate - Îi apar „ca păsări de pradă cu pliscuri coroiate” <endnote id="(843, p. 117)"/>. În jurnalul său, Mihail Sebastian descrie chipul femeii pe care o iubește (actrița Leni Caler) În următorii termeni : „E urâtă. Fruntea Îngustă, nasul ovreiesc, gura mare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau „coroietice”) și cu „perciuni evlavios coborâți pe lângă urechi” <endnote id="(428, pp. 12, 238, 244)"/>. Tot la Începutul secolului XX, lui Henri Stahl comercianții evrei din București - cu nasurile lor coroiate - Îi apar „ca păsări de pradă cu pliscuri coroiate” <endnote id="(843, p. 117)"/>. În jurnalul său, Mihail Sebastian descrie chipul femeii pe care o iubește (actrița Leni Caler) În următorii termeni : „E urâtă. Fruntea Îngustă, nasul ovreiesc, gura mare [...], buza inferioară proemi nentă” <endnote id="(156, p. 133
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu din Fălticeni (nordul Moldovei) - o colecție de Însemne identitare considerate specifice nației : el are „pielea foarte roșie”, „punctată cu pistrui cafenii cât urmele de vărsat”, are „părul cărămiziu, rar și murdar”, iar „din mijlocul feței păroase și roșcovane, nasul coroiat și subțire se ridică brusc, dominator” <endnote id=" (263, p. 169)"/>. Marcu Goldstein, curelarul dintr-un roman al lui Gala Galaction, are și el „nas uscat și Înco voiat” <endnote id="(435, p. 150)"/>. Formula pare să fie preluată de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dintr-un roman al lui Gala Galaction, are și el „nas uscat și Înco voiat” <endnote id="(435, p. 150)"/>. Formula pare să fie preluată de la Calistrat Hogaș, al cărui personaj, crâșmarul Avrum din nordul Moldovei, are „nasul uscat și coroiat, cu fața lungă și Înfășurată Într-o barbă sălbatică și terminată În furculiță, dar mai ales cu nelipsiții săi perciuni...” <endnote id="(439, p. 83)"/>. Isaac Bashevis Singer apelează de ase menea la această tehnică portretistică. Într-unul din romanele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sălbatică și terminată În furculiță, dar mai ales cu nelipsiții săi perciuni...” <endnote id="(439, p. 83)"/>. Isaac Bashevis Singer apelează de ase menea la această tehnică portretistică. Într-unul din romanele sale, de exemplu, un personaj feminin are „nasul coroiat, de rabin” <endnote id="(409, p. 37)"/>. Și unii scriitori britanici Își Înseamnă personajele de origine evreiască cu astfel de „defecte” fizionomice, menite să sugereze anumite defecte psihologice : „nas acvilin”, la George Bernard Shaw (An Unsocial Socialist, 1884) ; „nas Încovoiat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
origine evreiască Ion Ianoși, „premisa biologică” la identificarea etnică este „cu totul și cu totul insuficientă pentru o aproximare cât de cât valabilă”. Cu toate acestea, el Își descrie socrul - evreu sefard - ca având „pregnante trăsături semite” : „nas mare și coroiat”, „buze groase”, „smead” etc. <endnote id="(495, pp. 120-121)"/>. În 1910, liderul conservator Nicu Filipescu susținea că linia Încovoiată, chipurile, „semitică” a nasului lui Take Ionescu cores pundea „liniilor curbe, trăsăturilor sinuoase” ale caracterului aces tuia. „Pentru caracterizarea vremurilor noastre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mulțumesc pentru semnalarea pasajului de mai sus. În 1881, pentru a-l „iudaiza” pe asasinul țarului Alexandru al II-lea, pe narodnicul rus Ignațiu Grinevițki, revista antisemită Novoie Vremea Îl descria ca fiind „un individ de tip oriental, cu nasul coroiat” <endnote id="(455, IV, p. 80)"/>. În concepția antisemiților, nasul acvilin nu era un reper negativ numai din punct de vedere estetic, dar și din punct de vedere etic. El ar indica nu doar urâțenia evreului, ci și perfidia sa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
53Portretul fizic și a buzelor. Fronti nulla fides !, susțineau neîncrezătorii. Oricât de inexactă a fost această „știință divină”, această artă divinatorie - a cărei premisă era „fizionomia reflectă sufletul” -, câteva elemente au rămas invariante de-a lungul secolelor. De exemplu, nasul coroiat și buzele groase au trezit cel mai adesea antipatia oamenilor simpli, fiind de regulă negativ valorizate și de „fizionomiști”. Aceste trăsături ale chipului au fost considerate defecte fizionomice, fiind corespunzătoare unor deficiențe morale. Pentru Bartolomeo della Rocca și Alessandro Achelini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o perspectivă visceral iudeofobă, C.Z. Codreanu observa asemănarea la toate palierele a evreului est-european cu cel vest- european. Fiind prin 1922-1923 la Strasbourg (un „cuibar de infecție jidănească”), Codreanu a fost neplăcut surprins să Întâlnească tot „tipul cu nasul coroiat” al evreului, În locul unui iluzoriu evreu de „tip galic”. „Între jidanii din Târgu Cucului [Iași] și cei din Strasbourg - conchidea el - n-am găsit nici o deosebire. Aceeași figură, aceleași maniere, același jargon, aceiași ochi satanici” <endnote id="(622)"/>. În schimb
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu argumente pseudo-antropologice (În slujba Satanei ? !, 1935). În mod aparent paradoxal, diferența dintre două tipuri de evrei (de exemplu, dintre așkenazi și sefarzi) este, cel mai adesea, mai mare decât diferența dintre evrei și nația-gazdă. Chipul „evreului tipic” (cu nas coroiat, buza inferioară groasă și răs- frântă etc.) reprezintă doar un anume tip de evreu, deloc majoritar. S-a ajuns la concluzia că nasul convex este o caracteristică fizionomică a unor popoare din Orientul Apropiat (armeni, georgieni, sirieni, turci etc.) și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
greci, italieni, francezi, spanioli etc.). Se spune că la greci, de exemplu, „nasul evreiesc” este mai frecvent decât la evrei. Un personaj din proza lui Panait Istrati, zugravul evreu din București Moriț Feldman, „părea un turc adevărat, cu nasul lui coroiat” <endnote id="(723, p. 548)"/>. La armeni, georgieni, oseți etc. - susțin antropologii - „nasul acvilin consti- tuie regula, și nu excepția”. În schimb, „printre adevărații semiți (cum ar fi beduinii puri, necorciți), această formă de nas nu apare mai deloc” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1919) cu tușe și Însemne identitare considerate specifice. Hangiu din Fălticeni, Ițic Ștrul are „pielea foarte roșie”, „punctată cu pistrui cafenii cât urmele de vărsat”, are „părul cărămiziu, rar și murdar”, iar „din mijlocul feței păroase și roșco vane, nasul coroiat și subțire se ridică brusc, dominator” <endnote id="(263, p. 169)"/>. „Barbă roșcovană” are și cârciumarul evreu Avrum din romanul Ion, publicat În 1920 <endnote id="(737, p. 41)"/>. Nici evreii moldoveni din proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
obiceiul confecționării de Paști a unei păpuși mari (mărime naturală) reprezentându-l pe Iuda. La confecționarea acestei efigii se foloseau obiecte (de Îmbrăcăminte) luate sau furate de la evrei și se puneau semne (stereo)tipice de identificare etnică (barbă, perciuni, nas coroiat etc.). În Joia sau Vinerea Mare, efigia era spânzurată, Într-un copac sau Într- un par, În fața casei unui evreu (care trebuia să plătească pentru ca aceasta să fie mutată) sau, cel mai adesea, În piața din centrul localității, În fața bisericii. Apoi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crearea unui stat pentru poporul evreu a ridicat opoziția partizanilor asimilării, dar a oferit speranță multor evrei, atât din Europa occidentală cât și din cea răsăriteană: „Pământul Făgăduit este țara în care vom putea să ne permitem să avem nasul coroiat, barba neagră sau roșcată și picioare strâmbe, fără a fi disprețuiți pentru aceasta. Acolo vom putea, în sfârșit, să trăim liberi și să murim în pace pe un pământ care ne va aparține...”. Ideile lui Theodor Herzl potrivit cărora temeliile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Rahv. A Înv)țâț ebraica destul de bine pentru a putea s) scrie În aceast) limb). Cu aceștia doi parc) sunt În vacant), nu mai simt, pentru scurt timp, presiunea politicii. Silk cel solid are un profil acvilin, un frumos nas coroiat, iar felul s)u delicat de a se comportă m) amuz). Este absorbit de o vitrin) cu sticle din Persia - cu ochii larg deschiși, cu buza inferioar) ieșit) În afar), se afl) Într-o stare de reverie, iar noi trebuie
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
uitat ce cumplit mi-au măcelărit țara?! Au pricinuit multă moarte și multă pagubă! Să plătească! Totul se plătește! Pașalele plătesc strașnică răscumpărare: o mie de galbeni pe cap de pașă, aruncă bomba vistiernicul Juga, un bătrân uscat, cu nas coroiat ca la păsările de pradă. Ștefan fluieră a uimire: Cât?! O mie?! Fantastic! Atâta bănet pentru un cap de pașă?! se miră el cu un surâs șăgalnic. Poate... poate cu turban cu tot. Așa mai înțeleg... Juga, cu un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
necaz de mamă. - Ce ai doamnă? - Mi-i copilul bolnav. - Să ia cineva clasa iar dumneata, acasă, la copil. Era pe vremea când se înmormântau doi-trei copii pe zi. Un alt inspector era Theodor Gheorghiu. Mic, cu mustață, nas mare coroiat, vârsta de prag de pensie. I se zicea Gheorghiu Nebunul. Pe unde trecea nu zicea decât rău, rău, rău iar procesul-verbal se încheia deobște cu foarte bine. Venind într-o inspecție a observat că Steluța era însărcinată. - De ce nu pleci
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
prilejuit, a spus mâhnit șeful miliției. Du-te și ia-ți femeia, urc-o în mașină și duceți-vă acasă! O să trec pe la post peste câteva ore. Șeful de post era blond, aproape albinos, cu buze subțiri și nasul ușor coroiat, urechi mari și clăpăuge, roșii mereu. Nu prea înalt, dar ciolănos și adus de spate. Avea o figură stupidă. Îl priveam întrebându-mă ce putea vedea soția la el așa de atrăgător pentru a fi geloasă pe orice femeie care
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mare număr, dar care merita văzut măcar o dată: Abdul Hamid sosea în trapul a doi cai albi trăgînd caleașca descoperită, imediat înghițită de moschee apariția fugară a unei redingote și a unui fes deasupra unei figuri întunecate, cu un nas coroiat, încadrată de o barbă scurtă și rară. Plecarea se termina printr-o scenă grotescă: diverșii pași în ținută de gală, burtoși și cu podagră, alergînd în urma echipajului padișahului ca niște rațe grăbite să ajungă la baltă, spre a cerși, sufocați
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
imagine-fantomă și evocă oboseala zeului. Bărbatul, de vreo cincizeci de ani "ținea capul atât de aplecat asupra pieptului încât abia dacă i se vedeau ochii și această aplecare părea provocată de greutatea frunții lui mari și a unui nas foarte coroiat. Strivită la nivelul bărbiei de poziția capului, barba lui mare se răsucea în masa părul stufoasă fără a reuși să înalțe acel cap" (27). Bărbatul copleșit de greutatea propriului cap, cu bărbia în piept este desigur un motiv constant la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]