390 matches
-
structura militară. Asistăm la o contrapoziție dintre promisiunile de la botez (sacramentum divinum) și jurământul militar (sacramen-tum humanum), crucea (signum Christi) și însemnele militare (signum diaboli), oștirea luminii (castra lucis) și cea a tenebrelor (castra tenebrarum), Dumnezeu și cezarul. Spre deosebire de De corona relevăm o anumită radicalizare: dacă în acel tratat putea să pară acceptabilă profesiunea militară, cu condiția ca să rămână intactă etica evanghelică, aici nu doar că este interzis bellare ci chiar și militare, adică serviciul în armată indiferent de manieră, inclusiv
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și individual. Greșeala lui Tertulian a fost aceea de a nu ști să aștepte lenta maturizare a conștiințelor creștinilor epocii și lumii sale, chiar dacă așteptarea unui sfârșit, cronologic considerată iminentă, ar fi putut să justifice oarecum nerăbdarea autorului din «De corona». Împotriva acuzațiilor aduse creștinilor, considerați responsabili de calamitățile care se înmulțeau peste măsură asupra Imperiului roman, în Ad Demetrianum (un păgân, adversar al creștinilor; neidentificat cu exactitate), răstoarnă termenii acuzației făcându-i responsabili chiar pe păgâni pentru imoralitatea lor ce
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și dreptatea? Înșelăciunea, cruzimea și nedreptatea sunt nenorocirile tuturor războaielor. Ultima motivație potrivit căreia viața militară este ocazie de păcat și o participare continuă la ceremoniile păgâne, până la frizarea apostaziei, a fost dezvoltată, după cum vom vedea, de Tertulian în De corona și în De idolatria. 4.3. Antimilitarismul maniheilor Maniheii erau animiști, adică afirmau că toate lucrurile create de Dumnezeu au un suflet viu, care nu poate fi distrus, fiind creația și emanația însăși a lui Dumnezeu. Dacă o viață există
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
greșeală să le situăm pe același plan. Atitudinea lui Tertulian s-a schimbat o dată cu cea a adeziunii sale la creștinism. Atât fragmentul din Apologeticum care afirmă și laudă prezența creștină din armata romană, cât și polemica opusă acesteia din De corona (Cununa soldatului), care ne mărturisesc doar existența soldaților creștini în trupele romane. La un moment dat și în chip neobișnuit, un soldat creștin a ajuns la concluzia că serviciul militar era în contradicție cu calitatea sa de creștin, datorită anumitor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
serviciului militar de către o parte a creștinilor. Tot acum se poate vorbi și despre o serie de cazuri dramatice, episodice și nesemnificative, ale obiectorilor de conștiință sau ale refuzului întâmplător de a accepta ori continua serviciul militar. Tertulian (în De corona) și Actele martirilor africani ne vorbesc despre o trezire neprevăzută a conștiinței creștine ori adoptarea vreunei atitudini rigoriste potrivnice manifestărilor idolatrice evidente, aflate în conexiune directă cu serviciul militar, îndeosebi în situații oficiale. Cazul centurionului Marin, ucis la Cezareea pentru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unei istorii de războaie și cuceriri, definind o dezvoltare târzie a acestei tematici. Spre sfârșitul secolului III, atitudinea excepțională de rigorism moral a Africii (primele cazuri de obiecție de conștiință față de serviciul militar) are ca precedent scrierea lui Tertulian, De corona. Textul nu face nici o conexiune cu armatele occidentale necreștine (galice sau ilirice) și nici cu cele orientale, unde prezența și numărul creștinilor erau semnificative. Persecuția dioclețiană (298) nu viza neapărat oprirea unei răspândiri excesive a creștinismului în armata romană, pentru că
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
negru, ambiguu, neliniștitor. Lucian Blaga a fost începutul, nașterea unui traseu de gândire de care aveam nevoie, etapă care adâncea neliniștea mea, dar o și semnifica... Meșterul meu, Manole, știa că e la ultima sa biserică, opera se încheia, finis corona opus. Nu era tânăr, dragostea pentru Mira nu era cea dintre un bărbat tânăr și o femeie tânără... O ființă tânără, jumătatea lui, își oferă sufletulși până la urmă și viațamaestrului, celui care zidește sensul înălțării, întâlnirii cu cerul lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din secolul al XII-lea în Polonia statul a încetat să mai fie patrimoniul suveranului care domnea. Boleslav al III-lea (1102-1138)431 a fost ultimul monarh care va împărți Polonia (între cei patru fii ai săi). Se fundamenta astfel Corona regni Poloniae, ce reflecta nu numai situația politică internă, dar și statutul ei pe plan internațional. Pe plan intern monarhul trebuia să garanteze respectarea și aplicarea legilor regatului, asistat de reprezentanții stărilor privilegiate. Divergențele ivite între acestea vor permite regelui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
oggi la patria căra / gli antichi esempi a rinnovar prepară. / Del barbarico sangue în Maratona / non colorò la destra / quei che gli atleți ignudi e îl campo eleo, / che stupido mirò l'ardua palestra, / né la palmă beata e la corona / d'emula brama îl punse. (vv. 11-19) Bruto Minore: Cognați petti îl vincitor calpesta, / fremono i poggi, dalle somme vette / Romă antică ruină; / tu sì placida șei? Tu la nascente / lavinia prole, e gli anni / lieti vedesti, e i memorandi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
rădăcinilor se împiedecă înrâurirea între sistema rădăcinei și a ramurilor și pentru aceasta este de trebuință ca și din ramuri să se taie în analoghie pe atâta cât au suferit rădăcina. Însă numai ramurile de gios să se taie, iar corona (adecă partea de sus, care, cu crengi, înființează un fel de coronă), să rămână neatinsă. La această operație trebuie să luăm sama că tăieturile să se facă curmeziș, în sus, și ca nici o ramură să nu să dezbine, pentru că apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prin diverse tertipuri intră sub pielea împăratului, devenindu-i cel mai bun prieten. Viața la palat era plină de fast, cu strălucirea acelei bogății inconmensurabile, care aducea puterea, dar și dezmățul, orgiile, discordia și trădarea. Sub masca de prieten al coronei, ducele Serghei, câștigând încrederea împărătesei, își deschise drum către budoarul acesteia, cucerind-o. Primul sfetnic și sfătuitor al împăratului, care avea iscoade în toată împărăția și la palat, avertiză asupra unor pericole. -Slăvite, marele duce Serghei nu este ce pare
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ninsă de-a lunei zăpadă. Iar ochii albaștri, mari lacrimi a mării, "Să-ngăduie-n taină suspinul cântării; "Cobori adorato! pe inimă cazi-mi, 40"Bălaia ta frunte de umăr să-mi razimi. "E demn a ta frunte să poarte corona, "Robit universul să-i fie - Madonna! "Îngăduie celui din urm-al tău sclav, "Plîngînd să-ți sărute al urmelor prav. "Și lasă-mă-n umbra cămări-ți să vin, "Frumos-îmbrăcate cu alb musselin, Iar Cupido pagiul cu palma s-ascundă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sfârșitul din[astiei] va fi întrunit Egip[etul] de Jos cu cel de Sus și de atunci a fi primit două scuturi. Găsim mon[umente] în care el e de două ori, el lângă sine însuși. Într-un esempl[ar] corona Egip[etului] de Sus - pe cealaltă a Egip[etului] de Jos. După acesta Mesiophis cu un an - apoi se-ncheie din[astia] cu regina Mitokris cu 12 ani. Poziție ciudată. Se zice: cea mai frumoasă din femeile vremei ei. (M.
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mod imprevizibil. Astfel, presa a difuzat pe larg cazul unei femei care, în câteva zile, a călătorit de la Toronto la Beijing, de acolo în Florida, iar apoi în Antile, fără să știe în tot acest timp că era purtătoarea virusului Corona SARS336; în aceste călătorii a contactat sute de persoane, boala s-a răspândit în 24 de țări de pe glob, a afectat rapid peste 8000 de persoane, dintre care, într-un an, 774 au murit...). Boala, bolnavul, medicina și medicii Boala
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
infecțioasă, contagioasă, caracterizată prin febră mare, tuse, secreții nazale și oculare, erupție cutanată. Este mai gravă la sugari și copiii mici (cu complicații pulmonare și risc ridicat de mortalitate). 336 SARS înseamnă "sindrom respirator sever acut", boală provocată de virusul corona care se propagă cu o viteză mare și poate avea enorme repercursiuni economice, sociale, politice, culturale (ne gândim, prin comparație, la urmările "gripei aviare" sau ale "bolii vacii nebune"), mai ales acum când așezările umane au devenit atât de interdependente
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Brașov, cum i se mai spune) și Brașoveanca Mică (o poiană, la altitudine, mult mai mare decît cealaltă, în Munții Bîrgăului). Cele mai vechi atestări, începînd cu secolul al XIII-lea, consemnează formele Barasu, Brassu, Braso, Brassoviensis, Brasso, Brasov, Brassou, Corona, Kronstadt, Armizegetusa, Samazagetusa, Stephanopolis, Tiassum, Brassovia, Cragenstadt, Magyar Nyelvör, Krînen, Krünen. Toate sunt dubluri (prin adaptare fone tică sau prin supranume cu o altă bază semantică), în maghiară, latină, germană sau săsească, ale formei originare Brașov, care apare din ce în ce mai frecvent
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dintr-o limbă îi corespund în cealaltă limbă două (sau mai multe) cuvinte. Vorbitorii vor căuta să elimine polisemia, mai ales când diferențierea semantică se referă la nuanțe de sens. Astfel, vorbitorii unui dialect italian din sudul Elveției, unde termenul corona însemna „coroană“ și „cunună“, au simțit nevoia despărțirii sensurilor după modelul germanei și au împrumutat din această limbă termenul Kranz pentru „cunună“. Are loc deci o remodelare a structurii lexico-semantice. Trebuie subliniată ideea că aceste fenomene sunt, de cele mai multe ori
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mai ales lichide care se găseau în corpurile organismelor vii (cf. umoare). Cuvinte din greacă Cuvintele care provin din greacă, la originea îndepărtată, sunt numeroase. Multe dintre ele au pătruns mai întâi în latină (angelus, blasphemare, bracchium, cannabis, castanea, charta, corona, marmor, pascha etc.), și, de acolo, s-au transmis limbilor romanice și altor limbi europene. Alambic are, la originea sa îndepărtată, cuvântul grecesc ámbix, care denumea un vas folosit la distilare. Araba a împrumutat termenul și, după ce i-a adăugat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
diverse perioade și în diverse stiluri ale limbii. Unele dintre acestea sunt foarte vechi și s-au transmis tuturor limbilor romanice (aer „aer“, bracchium „braț“, charta „foaie de papirus; scriere, operă“ > rom. carte „scrisoare“, chorda „coardă (la un instrument muzical)“, corona „coroană“, marmor „marmură“, petra „piatră“), altele sunt împrumuturi populare târzii: cuvinte uzuale (masticare „a mesteca“, tumba „mormânt“), numeroși termeni creștini și iudeo creștini (angelus „înger“, blasphemare „a blestema“, pascha „paște“, sabbatum „sabat“), nume de plante (cannabis „cânepă“, castanea „castană“, cerasea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lui Gajus Caesar Germanicus, nepot - declamă - al miticului Marcus Agrippa, cel mai mare marinar aflat vreodată în slujba Republicii, omul pe ale cărui tâmple, potrivit latinei somptuoase a lui Vergilius, strălucea cununa rostrelor smulse dușmanului. „Cui tempora navali fulgent rostrata corona.“ Din înaltul promontoriului de la Misenum, vila imperială domina portul imens; strigătul lung, neașteptat a mii de glasuri ajunse pe terasă ca un tunet printre nori. Gajus intră încet în sala pentru audiențe și așteptă. Macro reapăru triumfător, cu prefectul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și statuia i-ar fi amintit că o parte din neamul său ar fi trăit acolo la începutul secolului, tatăl ei ar fi petrecut un an la cumnatul lui, directorul general al fabricii de zahăr, Emilio Maraini, un „Commendatore della Corona d’Italia“. Și-ar fi dorit mult să vadă villa în care locuise tatăl ei. Și, în afară de asta, mai existau, nu departe de vilă, după cum povestea el, în Piazza del Popolo, și statuile romane ale dacilor. Erau plasate într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
România ei, unde putea călători în fiecare an ca să scape, cel puțin pentru două, trei săptămâni, de îngustimea traiului ei rural. Și apoi Italia mai era și prin rudele ei la fel de grandios ancorată în istoria familiei, prin acel „Commendatore della Corona d’Italia“, ca și Bucureștiul, chiar dacă nu fuseserăm la Roma și trebuia să ne mulțumim doar cu o fotografie a vilei Maraini. Datorită înlocuitorilor, multe au devenit mai simple și mama a venit într-o zi cu o față de masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
lui Dumnezeu, le „freca țăcălia“ enoriașilor la predică, cum îi plăcea bunicului să spună, le „sufla în trâmbiță“ și le arăta unde „stă Domnul pe tron“, în rest bea cu plăcere vinul din pivnița bunicului și juca skat în cercul Corona. Răspundea de toate sărbătorile bisericești, apărea la mesele familiei când se ivea o confirmare, o înmormântare, o nuntă, de fiecare dată la fel de jovial, tunând din glas și făcându-se tot mai roșu în obraji. Dar nici tata, nici frații lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
a căutat solitudinea rurală și a dat fuga-fuguța la Avellaneda. Vechiul conac al familiei Montenegro și-a deschis larg În fața sa ușile cu vitralii și draperii. Amfitrionul, care e nespus de viril În materie de ospitalitate, a acceptat o havană Corona extralungă și, Între două trâmbe de fum și-un banc, a grăit precum oracolul un ciubăr de vorbe, astfel Încât, cu inima grea și tare cătrănit, Ricardo al nostru s-a văzut nevoit să se Întoarcă În Castellammare, neputând goni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sînt bîntuiți de recunoștință, față de mine. PÎnă și la cantina de la serviciu am primit multă vreme mîncare mai bună. CÎștigasem concursul. Mi-am permis luxul de a-mi cumpăra abonament pe-o lună la metrou, zece țigări de foi Half Corona și o navetă cu apă minerală Bistrița Năsăud scutită de taxe vamale. Mi-am Încurajat soția să se coafeze de două ori pe săptămînă. Mariana s-a conformat, zilnic și În stil african, și-a cumpărat și o mască, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]