5,110 matches
-
parcurs anumite etape obligatorii. România a aderat la Banca Mondială în anul 1963 și a subscris 162,1 milioane de dolari care reprezintă 0,41 % din numărul de voturi din Consiliul de Administrație. În sistemul Băncii Mondiale se află și Corporația Financiară Internațională, care reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare pentru proiectele de investiții din sectorul particular din țările în curs de dezvoltare. Această corporație suplinește activitatea Băncii Mondiale prin asigurarea de capital în afaceri particulare și acordarea de credite
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
din numărul de voturi din Consiliul de Administrație. În sistemul Băncii Mondiale se află și Corporația Financiară Internațională, care reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare pentru proiectele de investiții din sectorul particular din țările în curs de dezvoltare. Această corporație suplinește activitatea Băncii Mondiale prin asigurarea de capital în afaceri particulare și acordarea de credite fără garanție guvernamentală. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost înființată în 28 mai 1990 prin acordul de finanțare de la Paris și are
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
mendeleevian al literelor de azi, ceea ce a făcut întotdeauna farmecul textelor lui Horia Gârbea unificînd teorii ale scrisului care nu păreau a comunica în vreun fel între ele este teribila sa aptitudine pentru causeria de înalt nivel. Orice produs al corporației Horia Gârbea poate fi asemănat unui juke-box al spiritualității universale, în care fisele sînt introduse aleatoriu conform capriciilor umorului valah. De aici, un uluitor și mereu ironic "curcubeu al gravitației", în care rogvaiv-ul aluziilor livrești oferă spectacole imprevizibile orizontului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
41. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 59 capacitatea acestuia de a le exploata; controlul și folosirea în scopuri proprii, ultimul nivel depinzând în mare măsură de dezvoltarea industrială și economică a statului respectiv. Pe scena politică corporațiile multinaționale tind să devină un actor important a cărui putere derivă din resursele naturale. Ele depind de state pentru a avea acces, dar se creează o dependență a statului față de acestea care oferă capital și expertiză pentru exploatarea resurselor. capacitățile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
să fie împărțite egal sau cel puțin să existe aparența că sunt împărțite. În multe societăți cu regimuri autoritare sau dictatoriale, elitele conducătoare, caută să creeze imaginea unei împărțiri a puterii. O relevanță majoră o reprezintă și conducerea în cadrul unei corporații multinaționale sau organizații nonguvernamentale. Conducerea eficientă poate mări puterea, iar cea ineficientă o poate scădea. diplomația - un element important al puterii, poate influența într-o manieră pozitivă sau negativă promovarea intereselor unei țări, prin Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de peste 105 ani. Declarațiile unor oficiali CIO au dezvăluit noi probleme ale instituției: cazuri de corupție și mită în Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 86 interiorul organizației, afaceri necurate încheiate între oficiali și alte persoane sau corporații, deficiențe în funcționarea structurilor organizatorice și administrative, dar și necesitatea introducerii unor schimbări pozitive care să revigoreze și să redea statutul și prestigiul instituției în fața întregii lumi. A fost pusă sub semnul întrebării transparența, obiectivitatea și corectitudinea funcționării CIO. În
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pozitive, foarte negative sau puțin negative? Mai multe opinii față de sportivii olimpici au fost foarte pozitive în timpul cercetării. Opiniile pozitive au crescut de la etapa 1 (82%) la etapa 2 (85%). 3. JO sunt finanțate în mare parte din sponsorizări ale corporațiilor. Pe baza evenimentelor recente, puteți spune dacă sprijinul dvs. pentru sponsorii olimpici este crescut, în scădere sau la fel? 13% 19% 59% 9% 9% 17% 65% 9% 0% 20% 40% 60% 80% 100% Etapa 1 Etapa 2 SPRIJINUL PENTRU SPONSORII
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
nivelele anterioare, ale sprijinului pentru sponsorii olimpici găsiți în cercetarea condusă asupra Jocurilor trecute. Directorul de marketing al CIO, Michale Payne a declarat recent: „În ultimii ani CIO a ocupat cea mai mare empatie la comunicarea valorii și impactul sponsorizării corporațiilor asupra Mișcării Olimpice. Piesele speciale care explică rolul sponsorizării, care au apărut în aceste publicații ca Fortune și TIME International, au ajutat la creșterea conștiinței publicului și a aprecierii pentru sponsorizarea olimpică. În sfârșit, publicitatea recentă în jurul rolului sponsorilor în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
CIO) a făcut dezvăluiri recente toate foarte tragice. Eu aștept, oricum, ca CIO să vrea să răspundă pozitiv la evenimente și să profite de această oportunitate de a moderniza guvernarea CIO în recunoașterea succesului său.” - Paul Allaire, președinte și CIO, corporația Xerox, 2 iunie 1999. „CIO este o victimă a succesului propriu care în anii recenți a făcut din Olimpiade un eveniment emoțional. Dar puterea și magia Olimpiadelor în inimile oamenilor nu a mai fost pierdută. Este încă foarte mult acolo
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sponsorizare/furnizare a inclus 46 de companii care au furnizat cheia suportului tehnic și mai puțin suportul cheie, precum parfum, ciocolată, pastă de dinți, săpun și mape ale locurilor olimpice din Roma. 1964, JO de la Tokyo. Numărul de relații al corporațiilor de marketing asociate cu Jocurilor au crescut incluzând 250 de companii. O nouă marcă de țigară numită „Olympia” a adus peste 1 milion de USD ca venit al OCOG-ului. (Categoria de tutun a fost interzisă mai târziu). Transmisiunile au
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
categorii: 34 de companii au fost angajate ca sponsori oficiali, 64 de companii au achiziționat drepturi de „furnizori” și 65 de companii au fost licențiate. Fiecare categorie are atribuite drepturi și exclusivitate. În majoritatea cazurilor, companiile care sponsorizează au fost corporații mari, vaste, multinaționale. Oricum, marketingul acestor Jocuri a fost încă limitat la țara gazdă și la companiile din USA. Drepturile de televizare (și radio) pentru aceste Jocuri au fost câștigate de 156 de națiuni și este estimat că mai mult
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
comercializate la nivel mondial. Pentru alți itemi, OCOG-urile lansează programe independente de marketing. Pentru prima dată, CIO a solicitat OCOG-ului și CNO-ului țării gazdă să elaboreze un program de marketing unitar. S-a decis ca mai puține corporații să fie implicate și mai multe sponsorizări cu valoare individuală să fie realizate. 1992 JO de iarnă de la Albertville / JO de la Barcelona: Programul TOP a continuat cu 12 sponsori mondiali. JO de la Barcelona au fost primele la care o structură
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
CIO, CNOurilor, OCOG-uri; sponsorii susțin un număr de programe de care beneficiază sportivii, antrenorii și spectatorii. Sponsorizarea contribuie cu mai mult de 30% la veniturile Mișcării Olimpice. Cercetările făcute în legătură cu sponsorizarea olimpică continuă să indice un puternic ajutor pentru corporațiile care Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 174 sprijină Mișcarea Olimpică. După ultimele cercetări (1996) 82% din cei în cauză au spus că sunt favorizați, în calitate de corporație care sprijină JO. Veniturile OCOG-ului și CNO-ului din
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în legătură cu sponsorizarea olimpică continuă să indice un puternic ajutor pentru corporațiile care Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 174 sprijină Mișcarea Olimpică. După ultimele cercetări (1996) 82% din cei în cauză au spus că sunt favorizați, în calitate de corporație care sprijină JO. Veniturile OCOG-ului și CNO-ului din TOP Veniturile din programul TOP sunt împărțite între CIO, OCOG-uri și CNO-uri. Aproximativ 50% din venitul provenit din programul TOP IV merge la OCOG urile pentru JO de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
un foarte bun management al oamenilor). În unele locuri ale literaturii de specialitate și ale practicii, brandul de angajator are mai mult aerul de a fi un nou instrument subtil de reclamă ascunsă, sau de a ține de implicarea unor corporații cu spirit altruist într-un proiect care vizează grija față de angajați și față de binele comun. Brandul de angajator este perceput și ca o stratagemă de a-i recruta pe cei mai buni și de a-i reține în organizație sau
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
K. Fletcher "noua lume curajoasă" a companiilor: "Din ce în ce mai multe companii au realizat că, pentru a atinge obiectivele organizaționale, trebuie să concentreze cât mai multe resurse posibile în activități cu valoare adăugată și în lansarea activelor existente spre noi oportunități. Multe corporații încep să externalizeze activitățile standardizate de back-office pentru a concentra resurse în activități competitive"2. Pe acest fundal, este activată paradigma rebrandigului domeniilor de cunoaștere și, implicit, a afacerilor. Mai acut se întâmplă acest lucru în ultimii ani, conceptul de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
unei companii și întreține constant ideea de brand. Strategia de branding a unei companii este gestionată de departamentul de marketing, comunicare sau relații publice; departamentul de resurse umane este un partener recent în procesul de branding, mai ales în marile corporații. Și aceasta, pentru că interesul pentru brandingul companiilor în calitatea lor de angajatori este, după cum arătam în capitolul introductiv, tânăr. Companiile au înțeles că brandingul produselor și serviciilor este important, dar și că brandingul calității de angajator reprezintă o inovație care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
crearea brandului de angajator "roata brandului de angajator"43. Aceasta este gândită pe baza factorilor cei mai relevanți care exercită influență asupra brandului și experienței angajaților. Sunt doisprezece factori: viziune și leadership, politici și valori, corectitudine și cooperare, personalitatea companiei/corporației, reputație externă, comunicare, recrutare și inducție, dezvoltare, managementul performanței, mediul de lucru, sistemul de recompensare și post-recrutarea. Formarea brandului de angajator este dependentă în mod direct de cultura organizațională, de valorile companiei (de altfel, nivelul spiritual al culturii organizaționale), de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
modă, ci pentru că realmente fac diferența pe o piață concurențială extrem de strânsă. Responsabilitatea socială corporativă este un ingredient al brandingului de angajator ale cărui beneficii în termeni de dezvoltare durabilă și competitivitate sunt susținute nu numai de board-urile marilor corporații, ci și de politicile publice de pe agendele guvernelor. Poate că responsabilitatea socială este un bine general iluminist deghizat însă, deoarece pune în centru preocuparea pentru cele trei puncte nevralgice ale societății contemporane economic, social și de mediu, ceea ce înseamnă mai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
arăta trecerea de la comunicarea tradițională corporatistă la cea prezentă, cu alți actori, alte scenarii, alte teme etc. Tabelul 4. Schimbări de paradigmă în comunicarea corporatistă Comunicarea tradițională corporatistă Comunicarea corporatistă în secolul XXI Bazele și direcția comunicării Reflectare a nevoilor corporației Dialog și interactivitate cu stakeholders-ii Canale Oameni specializați și departamente care folosesc un model de plan de dezvoltare-implementare Centrare pe nevoile consumatorului și integrarea unei funcții care folosește modelul sens-adaptare-răspuns Ținta comunicării Piața națională Piața globală Conținutul comunicării Centrare pe cât
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
atenția în primul rând a mass-media, care vor transmite mesajul mai departe și îi vor conferi mai multă credibilitate, apoi de a explica o parte din promisiunea companiei, atât cât să atragă interesul publicului-țintă"75. "Psihologii se consultă uneori cu corporațiile și agențiile de publicitate pentru a anticipa și, în anumite cazuri, pentru a dicta reacția pe care consumatorii o vor avea față de un produs, serviciu sau personalitate"76. Relevanța acestei lansări este guvernată de măsura în care ea comunică o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ne împing spre acțiune. Acest lucru ar trebui să sune ca o alarmă pentru orice afacere"78. Și toate acestea pe fondul schimbării substanțiale a pro-filului emoțional și de expectanțe al angajaților contemporani. "Nu numai că s-a schimbat structura corporațiilor, dar și lucrătorii s-au schimbat. Pe vremuri, în ateliere exista coeziune. Băute cu băieții. Viața pe aceeași stradă. Marșuri sindicale conduse de maiștrii de atelier și cu fanfara în frunte. Dar modelele de muncă și fidelitate, ca și competențele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
străinilor, puterii grupurilor de opoziție, orientării protecționiste, politicii externe, activității teroriste și sistemului legal 124. Inventarul de influențe de mai sus este imens și ine-puizat. Cu toate acestea, este aproape o goană pentru identificarea de piețe noi pentru dezvoltarea afacerilor. Corporațiile își ramifică afacerile în afara granițelor țării de origine (procesul se numește transnaționalizare)125. Companiile engleze și cele japoneze investesc în Statele Unite ale Americii, germanii investesc în Europa de Sud-Est, americanii investesc în Europa Occidentală și în Japonia, produsele chinezești se
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
principale, istoria, identitatea, lupta pentru putere, șochează prin dezvăluirea absurdității războiului civil din Liban (care a durat cincisprezece ani). Probabil că nu s-a mai scris o carte atât de netă despre manipularea combatanților din acest război de către forțe și corporații care finanțau și înarmau ambele părți. Provenit dintr-o familie creștină, cu lecturi-model din proza franceză și rusă, iar pentru stil, din poezia arabă (într-un interviu afirmă că poezia arabă l-a învățat "să formeze și să ascută evenimentele
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
asigurat, de la bun început, o anume coerență, că momentul istoric pregătise îndelung o asemenea apariție. Însă toate acestea sunt observații, într-un fel, preliminare. De pe aceste poziții, Ștrumfii afară din fabrică! s-ar defini corect ca produsul de lux al corporației Ianuș. Un monolit de atitudine. Autentic și emoționant. Îndrăgostit și liniștitor. Nu voi cita pasaje disparate, ci semnale continue ale implicării, în care poezia se naște de la sine și în care vituperanța moare frumos: "N-am scris ca să fiu Number
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]