197 matches
-
într-un recipient comun în care se frământă și se coace o soluție colectivă. Au loc ședințe, „ședințe de după ședințe" și pe lângă ele alte ședințe, până la amalgamarea și omogenizarea deplină a propunerilor. Numai că, dincolo de conformarea la legile nescrise ale corporatismului și de renunțarea (simulată) la orice ambiție firească de afirmare personală, viața curge după legile ei de totdeauna și de pretutindeni. Tânărul scriitor american (Ferris s-a născut în 1974) a câștigat un pariu literar enorm. A plasat în prim
Toți ca unul și unul în loc de toți by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6159_a_7484]
-
nu pare să fi avut de suferit. Suedia este un caz particular de colaborare între autorități și organizații voluntare de masă ce continuă să-și mențină autonomia, în ciuda fondurilor publice pe care le primesc. Am putea numi această relație un "corporatism democratic", în care mișcările sociale se implică în gestiunea unor politici publice, asumându-și funcții de subsidiaritate în oferirea de servicii sociale. Dincolo de această implicare socială, suedezii sunt unii dintre cei mai participativi din lume, nivelul participării adulților fiind de peste
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
asemenea, grupurile intelectuale din universități, preocupate de agenda feministă, nu se încadrează în grupurile de prestigiu cultural 1 care să le dea girul pentru a fi acceptate pe piața ideilor cu priză la public. Tendințele corporatiste și diferențele de gen Corporatismul presupune existența unei relații între grupurile de interese cuprinzătoare, organizate la nivel social, și instituțiile statului responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
la public. Tendințele corporatiste și diferențele de gen Corporatismul presupune existența unei relații între grupurile de interese cuprinzătoare, organizate la nivel social, și instituțiile statului responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interes, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. În literatura occidentală, organizarea corporatistă este analizată ca fiind un sistem de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
de interese cuprinzătoare, organizate la nivel social, și instituțiile statului responsabile cu elaborarea și implementarea politicilor. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interes, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. În literatura occidentală, organizarea corporatistă este analizată ca fiind un sistem de relații între diferiți actori sociali implicați în lupta pentru influențarea politicilor publice. Caracteristicile principale ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
instituțiilor și organizațiilor, eșaloane dominate de bărbați” (Bergqvist, 2004, p. 130). În contextul tranziției din România, o serie de grupuri de interese restrânse au avut tendințe corporatiste 1. Deși pot fi comparate cu grupurile corporatiste, ele nu funcționează după logica corporatismului liberal. Logica de tip corporatist presupune existența unor grupuri cuprinzătoare de interese capabile să internalizeze, prin negociere, costurile acțiunilor lor sociale 2. Grupurile apărute în contextul tranziției românești sunt similare celor existente în cazul corporatismului etatist prin aceea că sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
ele nu funcționează după logica corporatismului liberal. Logica de tip corporatist presupune existența unor grupuri cuprinzătoare de interese capabile să internalizeze, prin negociere, costurile acțiunilor lor sociale 2. Grupurile apărute în contextul tranziției românești sunt similare celor existente în cazul corporatismului etatist prin aceea că sunt recunoscute de către stat ca parteneri de dialog social și sunt singurele care au câștigat fără încetare în oricare dintre fazele tranziției. Modul corporatist de reprezentare a intereselor grupurilor de presiune la nivel social pune accentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
diferențelor care produc discriminarea de gen în politicile sociale. Lipsa acestor elemente face ca politicile sociale din România să corespundă modelului de organizare a societății comuniste. Bibliografietc "Bibliografie" Bergqvist, Christina, „Gender (in)equality, European integration and the transition of Swedish corporatism”, în Economic and Industrial Democracy, vol. 25 (1), 2004, p. 125-146. Chirot, Daniel, „The corporatist model and socialism”, în Theory and Society, vol. 9, nr. 2, 1980, p. 363-381. Gal, Susan; Kligman, Gail, Politicile de gen în perioada postsocialistă, Editura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Editura Humanitas, București, 1999. Olson, Mancur, Power and Prosperity Outgrowing Communist and Capitalist Dictatorships, Basic Books, New York, 2000. Ostrom, Elinor, Governing the Commons. The Evolution of Institutions for Collective Action, Oxford University Press, Oxford, 1990. Panitch, Leo, „Recent theorizations of corporatism: Reflections on a growth industry”, în The British Journal of Sociology, vol. 31, nr. 2, 1980, p. 159-187. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Pasti, Vladimir; Ilinca, Cristina, Discriminarea de gen o realitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Pasti, Vladimir; Ilinca, Cristina, Discriminarea de gen o realitate a tranziției, raport de cercetare, Institutul de Studii ale Dezvoltării, București, 2001. Schmitter, Philippe C., „Still the century of corporatism”, în Lehmbruch, Gerhard; Schmitter, Philippe C., Trends toward Corporatist Intermediation, Sage Publications, Londra, 1979, p. 7-52. Walby, Sylvia, „From gendered welfare state to gender regimes: National differences, convergence or re-structuring” (lucrare prezentată în cadrul Gender and Society Group), Stockholm University, Stockholm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Robles, auzi; fiindcă e bună de nu se mai poate. Eu, În locul dumitale, n-aș lăsa să-mi scape ocazia. Bea are deja logodnic. Un sublocotenent care face serviciul militar. Fermín suspină, iritat. — Ah, armata, racilă și redută tribală a corporatismului maimuțăresc. E și mai bine, fiindcă, astfel, dumneata Îi poți pune coarne fără remușcări. — Delirezi, Fermín. Bea o să se mărite cînd sublocotenentul va termina serviciul. Fermín Îmi zîmbi, pișicher. — Păi, să vedeți cum stă treaba: mie Îmi miroase că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Milano, 1941; excelentă culegere de texte, traduse și comentate); Michael Derrick, The Portugal of Salazar (London, 1938); Joao Ameal, A revoluçao da ordem (Lisabona, 1932); P. Descamps, Le Portugal. La vie sociale actuelle (Paris, 1935); Mihail Manoilescu, Le siécle du corporatism (Paris, 1936; notăm în treacăt că lucrările profesorului Manoilescu sunt frecvent citate. În literatura corporatistă portugheză precum și în cărțile scris de străini asupra corporatismului portughez - de ex. Femand Campos, Paginas corporativas, Freppel Cotta, Economic Planing in Corporative Portugal, Londra, 1937
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
1932); P. Descamps, Le Portugal. La vie sociale actuelle (Paris, 1935); Mihail Manoilescu, Le siécle du corporatism (Paris, 1936; notăm în treacăt că lucrările profesorului Manoilescu sunt frecvent citate. În literatura corporatistă portugheză precum și în cărțile scris de străini asupra corporatismului portughez - de ex. Femand Campos, Paginas corporativas, Freppel Cotta, Economic Planing in Corporative Portugal, Londra, 1937; Michael Derrick, op. cit. etc.); Dr. Joao Pinto da Costa Leite, A doutrina corporativa em Portugal (Lisboa, 1936); Augusto da Costa, A Nacao Corporativa (ed.
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a încredința redresarea bugetului unei misiuni trimisă de Franța. Va plăti însă scump această contradicție identitară între recursul la Vest și afirmarea sentimentală a specificității țărănești și agrare. Curînd, partidul va suferi împărțirea între o dreaptă ce va evolua spre corporatism, o stîngă adunată în jurul lui Mihalache și un mic grup de intelectuali concentrați în jurul revistei Viața Românească. Misiunea franceză, condusă de Charles Rist, subguvernatorul Băncii Franței, și de colaboratorul său, Roger Auboin, vine la București în 1929. În concepție, programul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
statul este monarhic de-a lungul întregii istorii naționale. Politica etnică presupune creșterea numărului românilor din teritoriul țării, prin schimbul de populații cu țările vecine, prin repatrierea românilor din America și prin colonizarea pămînturilor retrase evreilor. Desprinderea de capitalism și corporatism definește orientările economice. Crainic refuză utopia comunistă și păstrează proprietatea privată care stimulează inițiativa individuală. Respingînd liberalismul, el devine avocatul încadrării acestei inițiative într-un sistem profesional. Programul, care se deschide cu legea lui Hristos, se încheie cu reafirmarea legii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
antiliberale provin din medii intelectuale și politice care trec dincolo de rîndurile extremiștilor. Reflecția asupra crizei societății și a sistemului politic al anilor '30 aparține eseiștilor politici, apropiați de Carol II, care se străduiesc să gîndească adaptarea la spațiul românesc a corporatismelor fasciste și național-socialiste. Lucrarea lui Mihail Manoilescu, Rolul și destinul burgheziei române (București, 1942), oferă o sinteză a curentelor de gîndire. În centrul acestei reflecții se situează concepția organică și caracterul ierarhic al tradiției românești. Autorul se așază sub semnul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asupra intelectualilor europeni. Într-o jumătate a Europei, sfera lor este guvernată de totalitarism, care extirpă deviațiile și răcește fierberea culturală, făcînd-o uneori să atingă temperatura de hibernare. În cealaltă jumătate a Europei, ei sînt amenințați de amplificarea profesionalizării, a corporatismului, a tehnicismului, a specializării. Toate acestea reduc importanța și rolul intelectualilor în numeroase țări, sporind necesitatea unei sfere în care să fie ridicate în continuare problemele generale și fundamentale care sînt, dimpotrivă, ocultate, laminate, concasate de dezvoltarea specializărilor. Iată de ce
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu pot face nimic, Germania nu amenință pe nimeni. Complexul de realism lucid și de somnambulism buimac este și mai înrădăcinat, și mai generalizat. El se degradează acum cu ușurință, devenind la scara cetățeanului futilitate, catalepsie, fatalism, la scara economică, corporatism nepăsător față de interesul comun, iar la scara politică, lingușire neroadă a electoratului și teamă plină de slăbiciune față de luarea deciziilor. Dușmanul din noi Dar dacă devenim conștienți de paradoxul conștiinței care ne face inconștienți, dacă devenim conștienți de faptul că
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
poate fi suficientă este o greșeală uimitoare, ca și cea care opune pedagogia și cunoașterea. Un minim curaj politic ar însemna totuși susținerea unei formări care să îmbine un înalt nivel de competențe cognitive și de competențe sociale, eliminând ciocnirea corporatismelor în IUMF, care blochează orice posibilitate de schimbare în această privință, sterilizând prin certuri de bisericuțe și blocuri de putere un proiect global de formare. O formare a formatorilor (și întâi a formatorilor de formatori) la un nivel foarte înalt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întind de la utopism la distopism. Dacă perspectivele cyberfeministe optimiste descoperă noi posibilități pentru conexiune rizomatică și pentru democrație și noi spații publice în rețea doar pentru femei, această descoperire înseamnă cel mai adesea neglijarea problemelor realității fizice și virtuale, de la corporatism la globalism, de la comercialism la rasism. Aceste probleme sunt omise în retorica utopică a feminismului digital, o retorică incapabilă să demonteze contextul electronic al legiferării politice, al normalizării sociale și al puterii economice. De pildă, Michaelson și Pohl (2001Ă analizează
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
rădăcinilor comunitare printr-o privire îndreptată înainte, nu îndărăt (cum li s-a reproșat). Victoria liberalismului „la orașe și sate”, nesigură și incompletă chiar la începutul secolului XXI, a rămas puțin plauzibilă până la jumătatea secolului precedent: organicismele radicale de dreapta (corporatismele, autoritarismele, populismele, fascismele și nazismul), ca și mesianismul de stânga (leninism-stalinismul), precum și derapajele sistemice ale puținelor democrații parlamentare funcționale din perioada interbelică, lăsau puțin loc pentru speranță. Din păcate, partizanii liberalismului și, cu o retorică net mai inflamată, adversarii săi
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unitatea Germaniei, Institutul European, Iași, 1999. KROCKOW, Christian conte von, Germanii în secolul lor (1890-1990), All, București, 1999. LACHE, Șt., ȚUȚUI, Gh., România și Conferința de pace de la Paris din 1946, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978. LAGARDE, G. de, Individualisme et corporatisme au Moyen Âge, "Etudes" II, Universit( de Louvain. Recueil de Travaux publi(s par les Membres des Conf(rences d'Histoire et de Philologie, 2e s(rie, 44e fasc. Louvain, 1937, pp.1-60. LANGGUTH, Gerd, Angela Merkel, Ed. RAO, București
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pp. 126-127. R. Manolescu, op. cit., pp. 134-135. 81 Gh. Bichicean, Monarhia, pp. 10, 44. Mary Fulbrook, op. cit., p. 43. 82 O. Brunner, Per una nuova storia costituzionale e sociale, Milano, 1970, pp. 42-43, 109, 201-204. G. de Lagarde, Individualisme et corporatisme au Moyen Âge, "Etudes" II, 2e s(rie, 44e fasc. Louvain, 1937, p. 33. 83 Asupra evoluției acestor ordine, în special cel al cavalerilor, a se vedea Jacques Le Goff (coord.), Omul medieval, Polirom, Iași, 1999, pp. 98-100. 84 În
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de comunismul național, pe un fond permanent de tentație ideologică etnocentristă. Triumful acestei mentalități au fost accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali setoși de putere, fascinația «corporatismului organică și reabilitarea simbolurilor și riturilor legăturii de sânge (care) au surse mai adânci decât psihologia personală a lui Ceaușescu 14. Pistă, evident, necesar de urmat și adâncit cu toată atenția. Național șovinismul actual se înscrie, din plin, în această
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de o participare controlată și de o mobilizare a comunității politice prin intermediul structurilor "organice". La nivel ideologic, acesta refuză concepția liberală a competiției politice, dar și pe cea marxistă a conflictului de clasă, pentru a adera la o selecție corporativă. Corporatismul este, așadar, "un sistem de reprezentare a intereselor ale căror elemente constitutive, organizate într-un număr limitat de categorii individuale, obligatorii, necompetitive, ierarhic ordonate și diferențiate funcțional, sunt admise (în cazul în care nu au fost chiar create) de către stat
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]