192 matches
-
and Agents of Accountability, în Schedler et al. (ed.) [1999]. Schedler, A., L.J. Diamond și M. Plattner (eds.), 1999, The Self- Restraining State: Power and Accountability in New Democracies, Boulder, Colo., Lynne Rienner. Schmitter, P.C., 1974, "Still the Century of Corporatism?", în F. Pike e T. Stritch (eds.), The New Corporatism, Notre Dame, Ind., University of Notre Dame Press. 1984, "Patti e transizioni: mezzi non democratici a fini democratici?", în Rivista Italiana di Scienza Politica, 14. 1991, Comparative Politics at the Crossroads
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1999]. Schedler, A., L.J. Diamond și M. Plattner (eds.), 1999, The Self- Restraining State: Power and Accountability in New Democracies, Boulder, Colo., Lynne Rienner. Schmitter, P.C., 1974, "Still the Century of Corporatism?", în F. Pike e T. Stritch (eds.), The New Corporatism, Notre Dame, Ind., University of Notre Dame Press. 1984, "Patti e transizioni: mezzi non democratici a fini democratici?", în Rivista Italiana di Scienza Politica, 14. 1991, Comparative Politics at the Crossroads, Madrid, Instituto Juan March de estudios e investigaciones. 1992
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
capitalism. Virgil Madgearu optează pentru creșterea productivității și prosperității, pentru transformarea funcției sociale a proprietății și pentru statul social agrar. În aceeași perioadă, Mihail Manoilescu, înțelegând imposibilitatea dezvoltării capitalismului industrial, trecea pe rând de la schimburile internaționale, protecționism și industrializare, la corporatism sub oblăduirea dirijismului și a planificării burgheze. La rândul său, Constantin Noica, optimist și încadrat în vechiul context românesc, vedea în Manuscrisele de la Câmpulung evoluția binelui românesc care "începe de la valoare; de la respectul, exercițiul și triumful "valorilor" în sânul unei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în competiție, este condiționată de o caracteristică culturală singulară, penetrantă: gradul de încredere inerent în societate"9. Plecând de la Hegel, Fukuyama adoptă o perspectivă conservatoare în care trecerea de la spiritul comunității de apartenență la comunitatea globală presupune transformarea liberalismului în corporatism și recursul la utopia corporatismului global. Dar încrederea pe care se bazează Fukuyama nu constituie un reper teoretic în toate teoriile liberale. Teoria lui Nozick, spre exemplu, pare să opereze cu o înțelegere a naturii umane care seamănă mai degrabă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o caracteristică culturală singulară, penetrantă: gradul de încredere inerent în societate"9. Plecând de la Hegel, Fukuyama adoptă o perspectivă conservatoare în care trecerea de la spiritul comunității de apartenență la comunitatea globală presupune transformarea liberalismului în corporatism și recursul la utopia corporatismului global. Dar încrederea pe care se bazează Fukuyama nu constituie un reper teoretic în toate teoriile liberale. Teoria lui Nozick, spre exemplu, pare să opereze cu o înțelegere a naturii umane care seamănă mai degrabă cu perspectiva hobbesiană în care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ei sunt de acest tip, al "universalului concret". Problema este că diferitele forme de universal concret produc interpretări substanțiale care sunt în conflict, astfel încât un eventual consens universal cu privire la valorile liberale nu ar putea avea loc decât cu privire la principii formale. Corporatismul lui Fukuyama ar putea atenua conflictul dintre individ și statul universal, dar aplanarea acestui conflict se face prin producerea de viziuni parțiale despre lume care sunt în conflict unele cu altele. Într-un cuvânt, oamenii ar putea accepta democrația liberală
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu pare să fi avut de suferit. Suedia este un caz particular de colaborare între autorități și organizații voluntare de masă ce continuă să-și mențină autonomia, în ciuda fondurilor publice pe care le primesc. Am putea numi această relație un "corporatism democratic", în care mișcările sociale se implică în gestiunea unor politici publice, asumându-și funcții de subsidiaritate în oferirea de servicii sociale. Dincolo de această implicare socială, suedezii sunt unii dintre cei mai participativi din lume, nivelul participării adulților fiind de peste
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de comunismul național, pe un fond permanent de tentație ideologică etnocentristă. Triumful acestei mentalități au fost accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali setoși de putere, fascinația «corporatismului organică și reabilitarea simbolurilor și riturilor legăturii de sânge (care) au surse mai adânci decât psihologia personală a lui Ceaușescu 14. Pistă, evident, necesar de urmat și adâncit cu toată atenția. Național șovinismul actual se înscrie, din plin, în această
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
politicii italiene: popularitatea lui creștea neîncetat datorită talentului oratoric, a mitelor și a acțiunilor de intimidare. Câțiva urmași ai revoluționarilor lui Garibaldi, care se distinseseră în lupta pentru unificarea Italiei, au fost cuceriți de idealurile fasciste. Mussolini, care era promotorul corporatismului, a reușit să atragă simpatiile celor care erau în căutarea „celei de-a treia căi”. Dar, poate mai mult decât orice, Mussolini a câștigat prin inacțiunea unor politicieni precum Facta sau Giolitti, care nu au condamnat atacurile „cămășilor negre” împotriva
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Mafia, dar nu au distrus-o. Din 1929 până în 1943, regimul fascist a abandonat treptat măsurile antimafia, iar Mafia și-a continuat relativ nederanjată afacerile ilegale. Politica economică Mussolini și Partidul Fascist au promis italienilor un nou sistem economic numit „corporatism”. Acesta ar fi trebuit să fie o fuziune a capitalismului și socialismului într-un nou sistem economic, care ar fi păstrat ierarhia socială și de clasă, dar ar fi permis muncitorilor să fie capabili să negocieze pe baze egale cu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
sau este insuficientă, sau când sunt implicate interesele politice ale statului. această intervenție poate lua forma controlului, asistenței sau a conducerii directe”. Fasciștii au pretins că acest sistem nou va fi egalitarist și tradițional în același timp. Politica economică a corporatismului a dat rapid faliment: prevederile de stânga ale manifestului fascist au trezit opoziția industriașilor și marilor proprietari de pământ, care îl sprijiniseră pe Mussolini pentru că acesta promisese că va apăra Italia de socialism și comunism. Ca urmare, sistemul corporatist a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
apariția naționalismului modern 2, al cărui principal produs îl reprezintă statul național centralizat. Întemeindu-se pe principiul centralizator, ierarhic, statist al absolutismului în combinație cu noul curent al identității naționale pe o bază teritorială, naționalismul modern a dus la abandonarea corporatismului care a caracterizat corpul politic din perioada medievală târzie sau post-feudală, bazându-se pe noțiunea unei singure entități politice, pretinzând loialitatea universală din partea tuturor subiecților sau cetățenilor și posedând o autoritate deplină altfel spus, suveranitate în cadrul limitelor teritoriale. Statul național
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
justiție; c) Consiliul Justiției ar trebui să fie protejat împotriva riscului de a-și vedea autonomia limitată de puterile legislativă și executivă, figurând la nivelul cel mai ridicat al ierarhiei normelor. B. Asupra componenței Consiliului Justiției: a) pentru a evita corporatismul și a reflecta diferitele curente de opinie ale societății, Consiliul Justiției ar trebui să aibă o componență mixtă cuprinzând o majoritate substanțială de judecători, chiar dacă unele sarcini pot fi rezervate unei secții constituită numai din judecători. Consiliul Justiției poate fi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
marxiste. La alternativa luptei dintre socialism și liberalism, fascismul oferea o nouă opțiune. În locul luptei de clasă acesta propunea principiul unității naționale, în locul ravagiilor provocate de capitalismul sălbatic sau de colectivizarea forțată, remediile de armonizare ale economiei dirijate și ale corporatismului, în locul democrației "decandente" și instabile, un regim al ordinii, capabil să adune și să canalizeze toate forțele vitale ale societății. Nici dreapta nici stînga? La origine, fascismul s-a vrut revoluționar și a și fost în multe privințe, dat fiind
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
antisemit ca Céline, alții susținînd pur și simplu o apropiere de dictaturi dintr-o pasiune pentru ordine și pentru anticomunism (acesta este cazul majorității reprezentanților intelectualității tradiționale), în sfîrșit alții dornici să introducă în Hexagon unele elemente de inspirație fascistă (corporatismul pentru extrema dreaptă, clericală, un executiv forte și un patriotism trufaș pentru majoritatea membrilor din Ligi etc.). În sfîrșit, în junii acestui nucleu închegat pentru care Italia și Germania constiuie pînă la urmă un model, există o întreagă gamă de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
of the Florentine Humanists, 1390-1460, Princeton University Press, Princeton, 1963, pp. 176-191. ---, Lawyers and Statecraft în Renaissance Florence, Princeton University Press, Princeton, 1968. ---, Ăn Italian Renaissance Sextet: Six Tales în Historical Context, Marsilio, New York, 1994, pp. 95-137. Najemy, John M., Corporatism and Consensus în Florentine Electoral Politics, 1280-1400, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1982. Naldi, Naldo, Vită Jannotii Manetti, în Rerum Scriptores Italicarum, Ludovico Antonio Muratori (ed.), vol. 20, Societas Palatina, Milano, 1731, cols. 521-608. Nel vicariato di Scarperia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
The Commissary of the Bishop în the Diocese of Lincoln", în Journal of Ecclesiastical History, 10 (1959), pp. 50-65. Münkler, Herrfried, Im Namen des Staates. Die Begründung der Staatsraison în der Frühen Neuzeit, Fischer, Frankfurt a. M., 1987. Najemy, John M., Corporatism and Consensus în Florentine Electoral Politics, 1280-1400, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1982, pp. 263-315. Pampaloni, Guido, "Gli organi della Repubblica fiorentina per le relazioni con l'estero", în Rivista di studi politici internazionali, 20 (1953). Partner, Peter
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
habuit ut Pisani legatos mitterent Florenciam rogantes obnixe ut per alios sex menses eis concederetur". 49 Conform ASF, Tratte, 983, fol. 20r, Strozzi avea numai un mandate în Pisa, din 6 ianuarie până pe 6 iulie 1415. 50 John M. Najemy, Corporatism and Consensus în Florentine Electoral Politics, 1280-1400, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1982, p. 303. 51 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 549. 52 Pentru textul italian, vezi Santoli, "Giannozzo Manetti", cît., pp. 53-54: Scienza è vero ch'è supremă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Umberto Mazzone (ed.), "El buon governo", Un progetto di riforma generale nella Firenze savonaroliana, Leo S. Olschki, Firenze, 1978, pp. 192-93. 77 Asupra atitudinii florentine față de deținătorii de funcții dar fără o mențiune aparte pentru teritoriu, vezi John M. Najemy, Corporatism and Consensus în Florentine Electoral Politics, 1280-1400, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1982, pp. 263-315. Asupra atractivității uffici estrinseci", așa cum se numeau funcțiile teritoriale, vezi Nicolai Rubinstein, The Government of Florența under the Medici (1434 to 1494), Oxford
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
excepție de la această generalizare. Dar în timp ce corupția instituționalizată la nivelul guvernului local, cu precădere în domeniul contractării, a reprezentat o justificare principală pentru introducerea abordării centralizării, abordarea în sine a contribuit ulterior la problemele lipsei de competitivitate, moralei reduse și corporatismului care au permis în sine dezvoltarea intermitentă a corupției. În acest sens, centralismul este atât cauza, cât și efectul problemelor pe care guvernul local le-a prezentat în mod tradițional. Corupția la nivelul guvernului local a devenit o preocupare aparte
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
un dar „de la Cel-de-Sus” și cresc „după cum e vremea”. Așa cum țăranul român „așteaptă totul de la Cer”, orășeanul român „așteaptă totul de la Stat”. „Mistica Cerului la sate Își găsește corelativul În mistica Statului la orașe”, scria În 1942 Mihail Manoilescu, teoreticianul corporatismului economic <endnote id="(808, p. 360)"/>. La rândul său, I.P. Culianu vorbește de „aversiunea spontană, visce rală, față de capitalism” a românului. „Scriitorii și ideologii români - scrie istoricul religiilor - reacționează violent Împotriva noilor structuri economice și sociale [capitaliste], calificându-le de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de putere −, revenind în timp, în varii contexte. Ea inspiră o linie de gândire care își va spune cuvântul în formarea și fixarea teoriei politice creștine și a societății medievale europene, până târziu, la "reîntâlnirea" din secolul XII cu Aristotel. Corporatismul medieval − el însuși fenomen socio-politic târziu, dar soluție viabilă pentru criza economică de la sfârșitul feudalismului occidental -, sprijinit mai curând de gândirea Stagiritului, marchează depășirea influenței majore a platonismului asupra statului creștin. În schimb, în Grecia antică, relevant și influent a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a intereselor, iar asociațiile de la vârf au un control slab asupra celor afiliați. Mai mult, afirmă cei doi autori, asociațiile, În general, au un control slab asupra membrilor acestora. Cei doi autori afirmă că, În contextul instituțional actual al UE, corporatismul nu numai că nu există, dar este imposibil să se formeze În absența unui stat puternic. Corporatismul, s-a dovedit empiric, nu ia naștere ca urmare a presiunii grupurilor de interese; el este un mod de guvernare 1 ce apare
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
policy-making, Routledge, Londra. Rosamond, Ben (2005), „The uniting of Europe and the foundation of EU studies: revisiting the neofunctionalism of Ernst B. Haas”, Journal of European Public Policy, vol. XII (II), pp. 237-254. Streeck, Wolfgang; Schmitter, Philippe (1991), „From National Corporatism to Transnational Pluralism: Organised Interest Politics in the Single European Market”, Politics and Society, nr. 19 (2), pp. 133-164. Tomkins, Adam (1999), „Reports. Responsibility and Resignation in the European Commission”, The Modern Law Review, vol. LXII, nr. 5, pp. 744-765
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Din cauza dificultăților economice provocate de Marele Război, a crizei din 1929 și a gravelor probleme sociale, aparenta ordine promisă de regimurile totalitare s-a bucurat la început de simpatia poporului. Ca alternativă la totalitarism și liberalism s-a dezvoltat și corporatismul, sprijinit de o parte a ierarhiei 236. Papa a încheiat acorduri cu state ce aveau regimuri politice diferite. În 1929, după mai mulți ani de tratative, s-a semnat Tratatul de la Laterano cu Italia, prin care lua sfârșit "problema romană
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]