474 matches
-
în număr de 8-10, dau naștere la 2-3 calice majore. Calicele majore se unesc și formează pelvisul renal. Acesta drenează în ureter, care conectează rinichiul la vezica urinară. Nefronul reprezintă unitatea structurală și funcțională a rinichiului și este alcătuit din corpusculul renal, tubul proximal, ansa Henle și tubul distal. Fiecare nefron se prelungește cu un tub colector, care se leagă cu canalul colector. Canalul colector nu face parte din nefron, deoarece, embriologic, derivă din mugurele ureteric, în timp ce nefronul derivă din blastemul
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
canalul colector. Canalul colector nu face parte din nefron, deoarece, embriologic, derivă din mugurele ureteric, în timp ce nefronul derivă din blastemul metanefric. Fiecare rinichi conține între 300 000 și 1 200 000 de nefroni (vezi figura 2) Figura 2. Structura nefronului Corpusculul renal (sau corpusculul Malpighi) are doi poli, un pol vascular și un pol urinar. La polul vascular pătrunde arteriola aferentă, care se împarte în 4-6 ramuri, drenate apoi de arteriola eferentă, care părăsește polul vascular. La polul urinar, camera urinară
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
colector nu face parte din nefron, deoarece, embriologic, derivă din mugurele ureteric, în timp ce nefronul derivă din blastemul metanefric. Fiecare rinichi conține între 300 000 și 1 200 000 de nefroni (vezi figura 2) Figura 2. Structura nefronului Corpusculul renal (sau corpusculul Malpighi) are doi poli, un pol vascular și un pol urinar. La polul vascular pătrunde arteriola aferentă, care se împarte în 4-6 ramuri, drenate apoi de arteriola eferentă, care părăsește polul vascular. La polul urinar, camera urinară se deschide în
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
doi poli, un pol vascular și un pol urinar. La polul vascular pătrunde arteriola aferentă, care se împarte în 4-6 ramuri, drenate apoi de arteriola eferentă, care părăsește polul vascular. La polul urinar, camera urinară se deschide în tubul proximal. Corpusculul renal este alcătuit din glomerul, capsula Bowman și aparatul juxtaglomerular (vezi figura 3). AA - arteriola aferentă; D - tubul distal; E - celulă endotelială; EA - arteriola eferentă; EGM - celulă mezangială extraglomerulară; F - proces pediculat; G - celulă granulară juxtaglomerulară; GBM - membrana bazală glomerulară
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
extraglomerulară; F - proces pediculat; G - celulă granulară juxtaglomerulară; GBM - membrana bazală glomerulară; M - celulă mezangială; MD - macula densa; N - terminații nervoase simpatice; P - tubul proximal; PE - celulă epitelială parietală; PO - epiteliu podocitar; UP - polul urinar; US - spațiul urinar Figura 3. Corpusculul renal Glomerulul este format dintr-o rețea capilară. Fiecare capilar reprezintă o ansă vasculară, dispusă între două arteriole realizând o rețea admirabilă. Capilarele sangvine se înfășoară în jurul axelor mezangiale, alcătuite din matricea mezangială. Capsula Bowman are două foițe, foița parietală
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
structural pentru capilarele glomerulare și este alcătuit din celulele mezangiale și matricea mezangială. Celulele mezangiale se comportă ca celule musculare netede și prezintă proprietăți contractile, dar și fagocitare. Aparatul juxtaglomerular (AJG; vezi figura 6) este situat la polul vascular al corpusculului Malpighi și este alcătuit din glomus, macula densa și lacis. Aceste structuri sunt în interrelație și asigură reglarea presiunii arteriolare glomerulare. Glomusul este o structură localizată în peretele arteriolei aferente, înaintea diviziunii ei și este reprezentat de celule musculare netede
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
precursori de renină), miofilamente, care le dă caracterul de celule glandulare, și contractile (celule mioepitelioide). Glomusul primește numeroase terminații nervoase simpatice. Macula densa este situată la nivelul tubului contort distal, în zona de contact al acestuia cu polul vascular al corpusculului Malpighi. Celulele tubului contort distal de la acest nivel devin mai înalte și mai înguste, cu prelungiri citoplasmatice bazale, care se insinuează între celulele mioepitelioide ale glomusului. Lacisul este reprezentat de mezangiumul extraglomerular, situat între macula densa și cele două arteriole
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
interlobare, care parcurg coloanele Bertin. La nivelul bazei piramidelor Malpighi, artera interlobară se curbează și dă naștere arterelor arcuate; din acestea, emerg arterele interlobulare (artere radiale corticale), dispuse între piramidele Ferrein. Din artera radială corticală iau naștere arteriolele aferente ale corpusculilor Malpighi. Arteriolele eferente ale glomerulilor corticali se capilarizează peritubular și drenează ulterior într-o venă corticală. Arteriolele eferente ale glomerulilor juxtamedulari dau naștere la vasa recta, situate în piramide și dispuse între porțiunile rectilinii ale tubului urinifer. Aceste vasa recta
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ascendente groase are loc cotransportul luminal Na+-K+-2Cl-, care este ținta de acțiune a diureticelor (de tipul furosemidului). 3. Tubul distal are două porțiuni, una rectilinie și alta contortă. Aceasta din urmă intră în relație la polul vascular al corpusculului Malpighi cu arteriola aferentă a glomerulului și cu lacisul, realizând o structură denumită macula densa. Lumenul tubului distal este mărginit de un epiteliu cubic simplu, care, la nivelul maculei densa, se modifică; celulele devin mai înalte și mai înguste, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
medicala, Polirom, Iași 2000 Capitolul 4 GLOMERULOPATII 4.1. NEFROPATIILE GLOMERULARE 4.1.1. Definiție Nefropatiile glomerulare (NG) sunt boli renale bilaterale, caracterizate prin manifestări clinice, urinare și funcționale renale, produse de leziuni cu localizare exclusivă sau predominantă la nivelul corpusculilor renali. Semnele clinice și anomaliile biologice care însoțesc NG sunt rezultatul unor perturbări fundamentale: • alterarea permeabilității selective a barierei de filtrare glomerulară - ceea ce conduce la proteinurie; • migrarea elementelor figurate din sânge în lumenul nefronilor - antrenând hematurie, leucociturie și formare de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cărora limbajele specializate s-a dezvoltat în mod coerent și unitar: lat. granum, i (n) - grăunte/grăunță avea diminutivul lat. granulum, utilizat cu sensul de sămânță minusculă. Studiind constructele metaforice generate de modelul lat. granulum, se poate cerceta consevența euristică [,,corpusculi intracelulari"] bazată pe raționamente logice: 1) O particulă intracelulară (în anatomie) este un grăunte (modelul vegetalului) - med. ro. granulă: cf. fr. granule/ en. granule; 2) în Simptomatologie, un corpuscul/ o incluziune/ o formațiune redusă ca dimensiune este un grăunte localizat
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
metaforice generate de modelul lat. granulum, se poate cerceta consevența euristică [,,corpusculi intracelulari"] bazată pe raționamente logice: 1) O particulă intracelulară (în anatomie) este un grăunte (modelul vegetalului) - med. ro. granulă: cf. fr. granule/ en. granule; 2) în Simptomatologie, un corpuscul/ o incluziune/ o formațiune redusă ca dimensiune este un grăunte localizat în celule/ bacterii/ țesuturi - med. ro. granulație (cf. fr. granulation/ en. granulation;// poate fi vorba de "o granulație cenușie" situată în plămâni - adică despre o granulie: (cf. fr. med
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
umane este determinat de faptul că, la origine, după ultimele estimări științifice, au fost/și sunt energie. De aceea, acum, În noua paradigmă a fizicii cuantice, se ia În considerare manifestarea duală a oricărei entități din Univers, sub formă de corpuscul și undă. Ori, referindu-se la entitatea umană. Lynne McTaggart scrie că: „La nivelul cel mai elementar, noi nu suntem o reacție chimică, ci o sarcină electrică. Ființele umane și toate ființele vii sunt o alcătuire energetică Într-un câmp
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cantități de substanță sau de energie; aceste cantități, de obicei foarte mici, reprezintă semnalele care transportă informația corespunzătoare reorganizării sursei respective. Informația ca forma cea mai comunicabilă a realității, Își are originea În cele din urmă, În unda pe fiecare corpuscul o poate emite, după cum arăta În 1924 Louis de Broglie, (1892-1987). Prin intermediul acestei unde asociate fiecărui corpuscul, sistemele din jur pot fi Înștiințate de prezența lui. Și astfel, informația poate trece de la sursă În mediul Înconjurător; dacă o porțiune din
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
corespunzătoare reorganizării sursei respective. Informația ca forma cea mai comunicabilă a realității, Își are originea În cele din urmă, În unda pe fiecare corpuscul o poate emite, după cum arăta În 1924 Louis de Broglie, (1892-1987). Prin intermediul acestei unde asociate fiecărui corpuscul, sistemele din jur pot fi Înștiințate de prezența lui. Și astfel, informația poate trece de la sursă În mediul Înconjurător; dacă o porțiune din aceasta va putea fi influențată În mod specific de substanța sau energia emisă de sursă, atunci acea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
francez Louis de Broglie (18921987), reflectând asupra fenomenului de dualitate a luminii, a avut o idee genială; el și-a spus că dacă lumina apare sub două aspecte, corpuscular și ondulatoriu, de ce nu la fel Întreaga materie ? Să Încercăm: un corpuscul material cu masa de repaus m0 are, după teoria relativității, o energie intrinsecă E0 = m0.c 2 ( = 2..f este pulsația, iar f este frecvența, c fiind viteza luminii). El a conceput această undă asociată unui corpuscul de materie ca
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Să Încercăm: un corpuscul material cu masa de repaus m0 are, după teoria relativității, o energie intrinsecă E0 = m0.c 2 ( = 2..f este pulsația, iar f este frecvența, c fiind viteza luminii). El a conceput această undă asociată unui corpuscul de materie ca o „undă staționară”, adică un fenomen periodic Întins În spațiu, Înconjurând corpusculul și având În fiecare punct al spațiului aceeași fază. Lungimea de undă atașată corpusculului va fi:( vmh ./ În care, este lungimea de undă atașată corpusculului
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
energie intrinsecă E0 = m0.c 2 ( = 2..f este pulsația, iar f este frecvența, c fiind viteza luminii). El a conceput această undă asociată unui corpuscul de materie ca o „undă staționară”, adică un fenomen periodic Întins În spațiu, Înconjurând corpusculul și având În fiecare punct al spațiului aceeași fază. Lungimea de undă atașată corpusculului va fi:( vmh ./ În care, este lungimea de undă atașată corpusculului; h - constanta lui Planck; m - masa corpusculului; v - viteza corpusculului. Întrucât m este la numitor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
c fiind viteza luminii). El a conceput această undă asociată unui corpuscul de materie ca o „undă staționară”, adică un fenomen periodic Întins În spațiu, Înconjurând corpusculul și având În fiecare punct al spațiului aceeași fază. Lungimea de undă atașată corpusculului va fi:( vmh ./ În care, este lungimea de undă atașată corpusculului; h - constanta lui Planck; m - masa corpusculului; v - viteza corpusculului. Întrucât m este la numitor, cu cât crește masa corpusculului, cu atât scade lungimea de undă. Ca atare, În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
corpuscul de materie ca o „undă staționară”, adică un fenomen periodic Întins În spațiu, Înconjurând corpusculul și având În fiecare punct al spațiului aceeași fază. Lungimea de undă atașată corpusculului va fi:( vmh ./ În care, este lungimea de undă atașată corpusculului; h - constanta lui Planck; m - masa corpusculului; v - viteza corpusculului. Întrucât m este la numitor, cu cât crește masa corpusculului, cu atât scade lungimea de undă. Ca atare, În microfizică corpusculii au lungime de undă mare, iar În macrofizică au
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
adică un fenomen periodic Întins În spațiu, Înconjurând corpusculul și având În fiecare punct al spațiului aceeași fază. Lungimea de undă atașată corpusculului va fi:( vmh ./ În care, este lungimea de undă atașată corpusculului; h - constanta lui Planck; m - masa corpusculului; v - viteza corpusculului. Întrucât m este la numitor, cu cât crește masa corpusculului, cu atât scade lungimea de undă. Ca atare, În microfizică corpusculii au lungime de undă mare, iar În macrofizică au lungime de undă mică. Primele publicații ale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
periodic Întins În spațiu, Înconjurând corpusculul și având În fiecare punct al spațiului aceeași fază. Lungimea de undă atașată corpusculului va fi:( vmh ./ În care, este lungimea de undă atașată corpusculului; h - constanta lui Planck; m - masa corpusculului; v - viteza corpusculului. Întrucât m este la numitor, cu cât crește masa corpusculului, cu atât scade lungimea de undă. Ca atare, În microfizică corpusculii au lungime de undă mare, iar În macrofizică au lungime de undă mică. Primele publicații ale lui Louis de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
punct al spațiului aceeași fază. Lungimea de undă atașată corpusculului va fi:( vmh ./ În care, este lungimea de undă atașată corpusculului; h - constanta lui Planck; m - masa corpusculului; v - viteza corpusculului. Întrucât m este la numitor, cu cât crește masa corpusculului, cu atât scade lungimea de undă. Ca atare, În microfizică corpusculii au lungime de undă mare, iar În macrofizică au lungime de undă mică. Primele publicații ale lui Louis de Broglie asupra naturii ondulatorii a materiei datează din 1923. El
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fi:( vmh ./ În care, este lungimea de undă atașată corpusculului; h - constanta lui Planck; m - masa corpusculului; v - viteza corpusculului. Întrucât m este la numitor, cu cât crește masa corpusculului, cu atât scade lungimea de undă. Ca atare, În microfizică corpusculii au lungime de undă mare, iar În macrofizică au lungime de undă mică. Primele publicații ale lui Louis de Broglie asupra naturii ondulatorii a materiei datează din 1923. El a dat o prezentare de ansamblu asupra lor În teza sa
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
baza unui instrument matematic adecvat. I se acceptă condiția și astfel a apărut celebra ecuație a lui Erwin Schrödinger, care a Însemnat și apariția unui nou domeniu științific: mecanica ondulatorie. De ce aceste considerațiuni ? Întrucât organismul uman este constituit din aceeași corpusculi din natură la care se referă mecanica ondulatorie fondată de Louis de Broglie (1892-1987), Erwin Schrödinger (1887-1961), Werner Heisenberg (1901 1976) etc. Existența acestei mișcări ondulatorii, a fiecărui corpuscul (atom, moleculă, agregat de molecule etc.) conduc la obținerea unui anumit
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]