648 matches
-
intern în sistemul public, Editura Tribuna Economică, București, 2006 [6] Ghiță Marcel, Popescu Marin, Auditul intern al instituțiilor publice: teorie și practică, Editura CECCAR, București, 2006 [7] Griffiths Phil, Risk Based Auditing, Gower Publishing Limited, England, 2005 [8] Gupta P., COSO 1992 Control Framework and Management Reporting on Internal Control: Survey and Analysis of Implementation Practices. IMA, Montvale, NJ, 2006 [9] Renard Jacques, Theorie et practique de l’audit interne, Editions d’Organisation, Paris, 2002, tradusă în România printr-un proiect
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice - UCASMFC. [27] *** www.mfinante.ro, Metodologia de implementare a Standardului de control 11 - Managementul riscurilor. [28] *** www.bis.org, „Implementarea Basel II - Considerații Practice” [29] *** www.standards.com.au [30] *** www.coso.org [31] *** www.cica.ca [32] *** www.iia.org.uk [33] *** www.theiia.org [34] *** www.theirm.org Capitolul 4 Comitetele de audit 4.1. Definire, rol și organizare Comitetul de audit reprezintă un concept al guvernanței corporative, respectiv este
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
forma scrisă pentru Carta comitetului de audit care să specifice responsabilitățile comitetului, incluzând pe cele legate de independența și responsabilitatea auditorilor externi; cereau auditorilor externi să-și discute independența cu comitetul de audit. În plus față de aceste acțiuni, Comisia Treadway (COSO) a solicitat o analiză a companiilor publice din SUA, care s-a materializat în documentul „Raportarea financiară frauduloasă pe perioada 1989 1997”, emis în 1999. Toate aceste rapoarte și altele au constituit resurse utile pentru îmbunătățirea în practică a eficacității
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în ceea ce privește sistemul de control intern. Din aceste considerente, Consiliul administrație și comitetul de audit trebuie să aibă o înțelegere clară asupra conceptului de control intern pentru ca sistemul de control intern să susțină organizația în îndeplinirea obiectivelor sale. Cadrul de control COSO definește controlul intern ca fiind procesul stabilit de consiliul de directori, de managementul sau de alt personal al unei companii, menit să furnizeze o asigurare rezonabilă în ceea ce privește: eficacitatea și eficiența operațiunilor, fiabilitatea raportării financiare și conformarea cu legile și reglementările
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
11] *** OMFP nr. 1.702/2005 pentru aprobarea normelor privind organizarea și exercitarea activității de consiliere, Monitorul Oficial 154/2006 [12] *** www.ey.com. - Audit Committes. Providing Oversight în Challenging Times - Ernst & Young [13] *** www.standards.com.au [14] *** www.coso.org [15] *** www.cica.ca [16] *** www.iia.org.uk [17] *** www.theiia.org Guvernanța corporativă 382 382
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Niro și Joe Pesci în rolurile principale, personajele interpretate de aceștia trăind într-un lux desăvârșit chiar și în spatele gratiilor. Doamna Barbera susține că nu le va mai tolera prizonierilor toate acestea, unii dintre ei find chiar membri ai organizației Cosa Nostra care își expun cu mândrie jachetele Louis Vuitton, cămășile de mătase Valentino sau pantofii sport Nike. “În memoria colectivă, închisoarea este cunoscută prin imagini cu mafioți care poartă haine de mătase, iar asta este ceva ce trebuie schimbat”, a
Capii mafiei, opriţi să mai poarte haine de firmă la închisoare () [Corola-journal/Journalistic/60026_a_61351]
-
n. Veneția, 1963) este romancier, dramaturg și poet. A publicat o seamă de romane și volume de povestiri la mari Edituri, tip Einaudi, Feltrinelli, Rizzoli, Mondadori: Occhi sulla graticola, 1996, Venezia č un pesce, 2000, Cos'č questo fracasso, 2000, Cosa voglio da te, 2003, Kamikaze d'Occidente, 2003, Corpo, 2004, L'inseguitore, 2008, Stabat mater, 2008 (Torino, Einaudi, 144 p.); acest din urmă roman a primit în iunie-iulie 2009 două premii de mare rezonanță națională și internațională: Supermondello și Strega
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
care aceștia o au despre "succes" poate provoca o serie de probleme, scrie Autorul Mike Quarles spune că „majoritatea bărbaților privesc succesul ca pe ceva impersonal în loc să îl privească din perspectiva umană și a relațiilor inter umane. Dacă succesul te cosă familia și prietenii, acesta nu este succes.” Probabil că din aceeași cauză unii bărbați își lasă familiile sau nu se implică deloc în educarea copiilor, ei nu au o percepție normală despre fericire și succes. Psihologul Dan Miller împarte viața
Cum sunt afectați bărbații de succes by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64570_a_65895]
-
și poet, Tiziano Scarpa (născut la Veneția, 1963) a publicat o seamă de romane și volume de povestiri la mari edituri, tip Einaudi, Feltrinelli, Rizzoli, Mondadori: „Occhi sulla graticola", 1996, „Venezia e un pesce", 2000, „Cos'e questo fracasso", 2000, „Cosa voglio da te", 2003, „Kamikaze d'Occidente", 2003, „Corpo", 2004, „Groppi d'amore nella scuraglia", 2005, „L'inseguitore", 2008, Stabat mater (Torino 2008, Einaudi, 144 p.) ; acest din urmă roman a primit în iunie-iulie 2009 două premii de mare rezonanță
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
în original și în traducerile de referință ale lui Marian Papahagi și Etei Boeriu: „Nel mezzo del camin di nostra vita/ mi ritrovai per una selva oscura/ ché la diritta via era smarrita./ Ahi quanto a dir qual era è cosa dura/ esta selva selvaggia e aspra e forte/ che nel pensier rinova la paura!/ Tant’è amara che poco è più morte;/ ma per trattar del ben ch’i vi trovai,/ dirò de l’altre cose ch’i v’ho
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
dir qual era è cosa dura/ esta selva selvaggia e aspra e forte/ che nel pensier rinova la paura!/ Tant’è amara che poco è più morte;/ ma per trattar del ben ch’i vi trovai,/ dirò de l’altre cose ch’i v’ho scorte” Marian Papahagi: „În miez de drum când viața ni-e-mpărțită/ mă pomenii în beznă-ntr-o pădure/ de era dreapta cale rătăcită./ Ah, să spun cum era nu-mi e ușure / pădurea păduroasă, aspră foarte,/ ce
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
baza condamnării la 7 ani de închisoare a unui apropiat a lui Berlusconi, Marcello Dell'Utri. Dell'Utri, un fost senator al partidului condus de Berlusconi, PDL (Partidul Libertății), este un mogul care a acționat ca om de legătură cu Cosa Nostra timp de 20 de ani, până în 1992, anul în care Mafia a asasinat doi procurori în două atacuri cu bombă, informează The Independent. Problemele de ordin penal au curs râuri anul acesta pentru Berlusconi. În iunie a fost condamnat
Berlusconi a plătit milioane de euro capilor mafiei pentru 20 de ani de protecţie by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55428_a_56753]
-
de legătură a lui Berlusconi și Mafia italiană, în buzunarele căreia a turnat milioane de euro. Legăturile putrede și vechi ale lui Berlusconi Episodul cheie s-ar fi petrecut în 1974, când Berlusconi s-a întâlnit cu doi dintre liderii Cosa Nostra, Gaetano Gina și Stefano Bontate, întrevedere organizată de colegul din PDL. Atunci a fost încheiat pactul dintre fostul premier și Mafie, în care aceasta din urmă se angaja să-i ofere protecție, dar și să-l ajute să-și
Berlusconi a plătit milioane de euro capilor mafiei pentru 20 de ani de protecţie by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55428_a_56753]
-
Covrig Roxana Economia verde" spală banii mafiei italiene. Asta demonstrează o operațiune sub acoperire care a dezvăluit cum mafia italiana spală banii care provin din traficul de droguri. Washington Post a publicat un articol despre infiltrarea mafiei italiene, mai precis Cosa Nostra siciliană, în sectoarele energiilor „verzi", așa-numite „energii regenerabile". Domeniul este în plin avânt în Italia, iar crima organizată a profitat de această evoluție pentru a spăla banii care provin din traficul de droguri. Eolienele au răsărit peste noapte
"Economia verde" spală bani! Vezi ce a dezvăluit o operațiune sub acoperire by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56967_a_58292]
-
om de afaceri sicilian care operează în domeniul energiilor regenerabile prin 43 de firme, scrie România liberă. El este suspectat de complicitate cu mafia. Anchetatorii italieni declară că este un apropiat al lui Matteo Massini Denaro, actualul șef suprem al Cosei Nostra. Asociația anti-mafia, Libera, precizează mafia italiană este interesată de energiile regenerabile pentru că „este un sector nou, unde sunt mai mulți bani publici și controale puține, unde poate crea noi societăți și deci recicla banii murdari". În ultimii ani, Bruxelles
"Economia verde" spală bani! Vezi ce a dezvăluit o operațiune sub acoperire by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56967_a_58292]
-
e mai puternică decât orice. Senzația de putere este mai vie când frângi spiritul unui om, decât atunci când îi câștigăm inima, spune undeva Hoffer. Rezistența Lenei Constante în această direcție lucrează. Întregul ei discurs privilegiază ceea ce s-ar numi una cosa mentale. Scena în care deținutele se roagă în același timp pentru o paznică și procesul lui Pătrășcanu sunt cele mai izbutite fragmente din întreaga carte. Prima insistă pe o tensiune a interiorității comune, desăvârșite prin suferința revelată, cealaltă pe simulacrul
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
mătușa mea le-a ars acum cel puțin douăzeci de ani, nu era deloc genul de femeie care să păstreze astfel de suveniruri - zău, ar fi fost prima care-ar fi rîs dacă cineva i-ar fi pomenit despre le cose del cuore ca despre un pios și riguros relicvariu! Nu, pur și simplu mătușa mea nu avea deloc pasiunea parastaselor sentimentale... (Poza 3). Poate dumneavoastră vorbiți despre altcineva." Desigur, perora în zadar. Respectiva doamnă revenea cu insistența ierbii care năpădește
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
integrazione e interazione și è fatto poco; oggi, a causa delle mutate situazioni internazionali, parlare e proporre politiche d'integrazione può risultare alquanto difficile, mă non del tutto impossibile. Bisognerebbe ripartire dalla comprensione, e non solo da una parte, di cosa voglia dire integrazione. Per Vincenzo Cesareo, che da anni studia îl fenomeno immigrazione, affinché la strategia di una sempre più organică integrazione possa realizzarsi è indispensabile che îl problemă sia affrontato attraverso una "più decisă armonizzazione normativa e di un
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a fi. Si cu toate acestea, o blândețe devenită adevărată linie de conduită! O compasiune infinită pentru animale, păsări, ființe umile. Cele mai generoase poeme sunt scrise în perioada cînd era vânat, ca poet evreu. De atflel, întreg volumul Ultime cose, unde arta sa atinge cote de o incredibilă puritate, este conceput între anii 1935-1943. Ca și cum salvarea supremă, seninătatea paradoxală, victoria prin spirit asupra barbariei numai poezia i le mai putea furniza, cum obsevă cu justețe unul dintre comentatorii săi avizați
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
attività economică è propria della società civile e la società politică non deve intervenire nella sua regolamentazione. Mă în realtà questa distinzione è puramente metodica, non organică e nella concretă vită storica società politică e società civile sono una stessa cosa. D'altronde anche îl liberismo deve essere introdotto per legge, per intervento cioè del potere politico"4. Questo passo è importante per l'affermazione secondo la quale la "distinzione è puramente metodica, non organică e nella concretă vită storica società
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
introdotto per legge, per intervento cioè del potere politico"4. Questo passo è importante per l'affermazione secondo la quale la "distinzione è puramente metodica, non organică e nella concretă vită storica società politică e società civile sono una stessa cosa". Qui società civile sembra da intendere nel senso liberista di società economică. Mă le molte note gramsciane șu direzione e dominio, forza e consenso, ecc., fanno comprendere che anche îl rapporto fra società politică e società civile è dialettico, di
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
consenso a essere prevalente, senza ovviamente che la "forza" venga meno. Come dimostrano persino i cași estremi del fascismo e del nazismo. Un problemă analogo nasce dall'espressione di Gramsci secondo cui società civile e società politică sono "una stessa cosa". Nel testo C (Q 13, 18, 1590) l'espressione è sostituita con una ancoră più forțe: "și identificano". În Q 26, 6, 2302, Gramsci, parlando dello "Stato carabiniere", cioè dello "Stato minimo" liberista, scriverà anche che "la società civile [...] è
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
comunistă. La questione della statolatria a livello teorico rimanda al passaggio cui și è già fatto riferimento: îl pericolo di totalitarismo non nasce dalla "identificazione" di società politică e società civile? Se - come și è visto - esse sono "una stessa cosa" (Q 4, 38, 460), se "nella realtà effettuale società civile e Stato și identificano" (Q 13, 18, 1590), se la società civile "è anch'essa Stato, anzi è lo Stato stesso" (Q 26, 6, 2302), come și può respingere la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
del Tractatus è ricalcato sulla cosiddetta Vero/falso notazione, una sorta di schemă a due soli input (vero e falso appunto) che sarebbe ingrato di dare conto, dal punto di vista logico, cioè della formă logică, di qualsiasi stato di cose, passato, presente e futuro. Questo estremo schematismo, quasi metafisico, di Wittgenstein viene contestato da Sraffa allo stesso modo în cui l'economista contesta îl carattere astratto e "povero" della teoria della domanda e dell'offerta di Marshall e sull'idea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
napoletano del "chissenefrega" appare indefinibile per Wittgenstein alla luce del Tractatus. C'è bisogno di un di più di riflessione, di un repertorio più complesso che renda ragione della complessità del mondo e della correlazione attiva che gli stați di cose presentano al proprio interno. La nozione di contesto, così come individuata da J. Schulte a proposito del secondo Wittgenstein, quello delle Philosophische Untersuchungen, è esemplificativa del cambio di passo che îl filosofo compie probabilmente anche alla luce dei suoi incontri
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]