650 matches
-
de "o mie de ani" prin "o mie de locuri". Proliferează calificativul mare, echivalent al ne-mai-întâlnitului, de unde o frenezie vizuală explozivă. E modul poetului de a reproiecta lucrurile la scară fantastică. Într-o astfel de orchestrare simbolică, lumea devine una cosa mentale; vizionarul practică un limbaj de simultaneități unificând realul cu fabulosul. Reactivează astfel pulsiuni din retorica clasică și nuanțe tonale expresionistice. Antinomiile se țin lanț; în "marea Distilerie" a cuvintelor poți sesiza "o tăcere țiuitoare" ori "tunetul liniștii". Navigatorul printre
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
arte/meserii legitimează formalismul reflecției despre Artă. Cu cât formele sunt mai rupte de suporturile lor, cu atât sunt mai adaptabile la o logică spirituală internă, a cărei enunțare revine de drept filosofului. De minimis non curat homo aestheticus. Acea cosa mentale a lui da Vinci sau, mai degrabă, contrasensul atât de popular căruia îi dă loc a dăunat mult cauzei regăsirii între material și spiritual în artă. Faimoasa formulă a fost înscrisă într-o psihologie a artei, când ea ține
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Leo S. Olschki Editione, Firenze, 1999). 179 Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București, 1994, pp. 120-124. 180 Leonardo da Vinci, Prose, apud Antologia della filosofia italiana, București, 1957, p. 43; "La materia è inerta. Nessuna cosa insessata per sè si move, ma il suo moto è fatto da altri". 181 Ibidem, p. 43; "Forza dico essere una potenza spirituale, incorporea invisibile, la quale, con breve vita, si causa nei corpi, che per un'accidentale violenza si
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
potrivit cărora creatorul se exprimă în litera voinței divine, în calitate de interpret al acesteia, respectiv cele de factură psihologică, imaginativă sau fantezistă, care împrumutând anumite caracteristici ale teoriilor lui Leonardo da Vinci, au transformat actul creației artistice într-o așa-numită "cosa mentale". Însă, după cum arată unii autori contemporani, "emanciparea omului de Dumnezeu a însemnat și înseamnă părăsirea unui drum al stabilității și siguranței interioare pentru unul al îndoielii. Îndepărtându-se de Creator și de Creație omul devine un individ în sensul
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ameliorării activității viitoare. 10. Învățătorul arată prin tot ceea ce face că respectă și răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a copiilor, promovând un sistem de valori culturale, morale și civice. [Gliga L., 2002, p. 78-87] Consiliul pentru Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA) oferă descrierea standardului ocupației de învățător astfel [Gliga L, 2002, p. 15-16]: Comunicare: comunicarea interpersonală elev - profesor; comunicarea între cadre didactice. Relația familie — școală - societate: menținerea relației familie - unitate școlară; implicarea familiei în activitățile formativ - educative; coordonarea activităților extrașcolare Curriculum
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
No obstante, los destinatarios principales del volumen son los estudiantes de ciencias humanas (los filólogos, en primer lugar), pero también quienes se preocupan del lenguaje y de la increíble diversidad lingüística de nuestro planetă. Esta obra, que no quiere ser otra cosa que una de haute vulgarisation, vă dirigida al mismo tiempo a los especialistas en formación y a un amplio público El planteamiento lingüístico estricto se combină con uno más relajado, muchas veces interdisciplinario, que combină los problemas del lenguaje con
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fie să împărțim datele observate în două pentru a valida corelațiile obținute în ambele eșantioane. Un exemplu pozitiv, în literatura de specialitate de la noi, este oferit de Hoka și Pitariu (2000) care realizând dimensiunea matricii de corelație între scalele chestionarului COSE (de optimizare a muncii în echipă) și variabilele oferite de FOCUS (instrument utilizat pentru evaluarea climatului și culturii organizaționale), au discutat doar corelațiile semnificative la .01 sau .001, ignorând valorile coeficienților de corelație semnificative doar la un p < .05. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un climat de colegialitate în contextul lucrului în echipă; capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștinte și deprinderi de muncă, așa cum sunt punctate în Standardul ocupațional pentru ocupația de bibliotecar în domeniul învățământ, educație, cultură, mass media, standard aprobat COSA la data de 07-01-1999: De aceea se impune ca un bun bibliotecar școlar să cunoască procedurile operaționale, așa cum se defășoară fiecare activitate de bibliotecă, pe domeniile de competență. Procedura operațională este un model, o prezentare formalizată, în scris, a tuturor
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor CNSC Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor CNVM Comisia Națională a Valorilor Mobiliare CONF-RO Conferința de Aderare România-UE CORINAIR Programme to establish an inventory of emissions of air pollutants in Europe CO2 Dioxid de carbon COSA Consiliul de Standarde Ocupaționale și Atestare COV Compuși organici volatili CPA Classification of Products by Activity CPECA Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog CPM Cancelaria Primului Ministru CR Comitetul Regiunilor CREDIDAM Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți CSA
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
În acest domeniu au fost înființate și funcționau structuri tripartite care promovau parteneriatul social la nivel național, respectiv Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA), Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Consiliul de Standarde Ocupaționale și Evaluare (COSA). Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților era o structură tripartită, cu rol consultativ în fundamentarea politicilor și strategiilor în domeniul formării profesionale a adulților și în avizarea actelor normative privinid formarea profesională a adulților. În anul 2001, CNFPA și-
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
294/2000, aceasta era instituție publică de interes național, având ca obiective aplicarea la nivel național a strategiilor din domeniul ocupării și formării profesionale, precum și instituționalizarea dialogului social din domeniul ocupării și formării profesionale. Consiliul de Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA) era un organism tripartit, autonom, permanent, neguvernamental, abilitat să dezvolte un sistem nou de evaluare și certificare a competențelor profesionale, bazate pe standarde ocupationale. COSA a creat cadrul instituțional necesar asigurării forței de muncă, pregătită, evaluată și certificată pe bază
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
instituționalizarea dialogului social din domeniul ocupării și formării profesionale. Consiliul de Standarde Ocupaționale și Atestare (COSA) era un organism tripartit, autonom, permanent, neguvernamental, abilitat să dezvolte un sistem nou de evaluare și certificare a competențelor profesionale, bazate pe standarde ocupationale. COSA a creat cadrul instituțional necesar asigurării forței de muncă, pregătită, evaluată și certificată pe bază de standarde ocupaționale. Situația negocierilor UE cu alte state candidate Țara Data deschiderii Data închiderii Perioade de tranziție Bulgaria semestrul I 2000 mai 2000 Cipru
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
care știe să se poarte și prezența agreabilă (se spune că vorbea douăsprezece limbi), prin inteligența sa remarcabilă („un inteletto giudizio e valor mirabile” - va spune mai târziu Franco Sivori, care îi va fi secretar, în al său Memoriale delle cose occorse a me Franco Sivori del Signor Benedetto dopo della mia partenza di Genova l’anno 1581 per andar in Valacchia), pentru modul în care practica virtuțile renascentiste (în el Stefano Guazzo vedea un cavaler al Renașterii, un curtean perfect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
și poate nici n-au vrut să-l înțeleagă pe Machiavelli, el fiind primul în istoria gândirii politice moderne care a pus bazele realismului politic, susținând chiar în Principele că adevărul lucrurilor pornește de la înțelegerea adevărului că "verita effetuale della cosa". Din această cauză, secole de-a rândul, numele lui Machiavelli a fost sinonim cu râul. Parțial, aceasta se datoreaza abadonării conștiente a principiilor morale, fundamentale pentru creștinism și filosofia antică. În consecință, în 1559 scrierile lui Machiavelli au fost interzise
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
către Francesco Vettori, 12 noiembrie 1513, Arhiva privată Borromeo din Isola Bella, Acquisizioni diverse, "F", Florența. [Recto:] [Scrisă de Luca Fabiani :] Mag.ce Orator etc. Questa fia piu per buono ușo che per alchuno bisogno che ne occorra, non havendo cosa alchuna da scriverti, ne adviso da alchuna bandă. Fu l'ultima nostră de' x et l'ultime che habbiamo da te sono de' v, et non havendo dipoi altro da te stimiamo che non habbi havuto che scrivere, come non
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
da te sono de' v, et non havendo dipoi altro da te stimiamo che non habbi havuto che scrivere, come non habbiamo anchor noi. Pure non și vogliono obmettere le buone consuetudini di scrivere spesso, et quando bene non accaggia cosa che imporți, scrivere almeno de' 3 o 4 di una volta, che serviva questo offitio almeno a' privați che scrivono per questa via. Ultimamente ți și scripse îl rumore che ne era capitato alli orecchi delle cose de Carfagnana. Hârâi
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
bene non accaggia cosa che imporți, scrivere almeno de' 3 o 4 di una volta, che serviva questo offitio almeno a' privați che scrivono per questa via. Ultimamente ți și scripse îl rumore che ne era capitato alli orecchi delle cose de Carfagnana. Hârâi havuto la lettera et factone la diligentia che ți și commisse et che merită la cosa & advisatone. Per via di Ferrara s'intende che lo exercito spagnuolo viene nel Pulesine di Rovigo în luogo di andare în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
almeno a' privați che scrivono per questa via. Ultimamente ți și scripse îl rumore che ne era capitato alli orecchi delle cose de Carfagnana. Hârâi havuto la lettera et factone la diligentia che ți și commisse et che merită la cosa & advisatone. Per via di Ferrara s'intende che lo exercito spagnuolo viene nel Pulesine di Rovigo în luogo di andare în Trevisana o Friuoli, & per esser piu vicino a Ferrara sene doverra intendere piu spesso advisi. La Santità di N.S.
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
andare în Trevisana o Friuoli, & per esser piu vicino a Ferrara sene doverra intendere piu spesso advisi. La Santità di N.S. doverrà esser tornato di verso Civitavecchia & la ricreatione & l'aria doverrà haverli giovato. Advisane di questo & d'ogn'altra cosa. Bene vale. Ex Palatio Florentino. Die xij novembris MDXiij. Decemviri Balię Rei p[ubli]cę Florentinę. N. Mach(e)l. [Verso:] [Scrisă de Luca Fabiani:] [Orato]ri Florentino apud Pont[ificem]. Francisco [de Victorijs] Concivi nostro Char.mo. Romę. [Scrisă
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
li satisfò, rivochinmi; ché în conclusione io me ne voglo tornare a capo uno anno, et esser stato în chapitale, venduto le veste et chavalli; et del mio non ci vorrei mettere, se io potessi. E voglo mi crediate una cosa, che la dico sanza adulatione: anchor che qui mi sia travaglato pocho, nondimeno îl chonchorso è sì grande, che non și può fare non și pratichi assai huomini: în effecto a me ne satisfanno pochi, né ho trovato huomo di
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
offizio publico; et io vi conforto a seguire così, perché chi lascia e sua commodi per li commodi d'altrui 149, șo perde e sua, et di quelli non li è saputo grado. Et poiché la fortuna vuol fare ogni cosa, ella și vuole lasciarla fare, stare quieto, et non le dare briga, et aspettar tempo che la lasci fare qualche cosa agl'huomini; et all'hora150 starà bene a voi durare più fatica, veghiare più le cose, et a me
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
șo perde e sua, et di quelli non li è saputo grado. Et poiché la fortuna vuol fare ogni cosa, ella și vuole lasciarla fare, stare quieto, et non le dare briga, et aspettar tempo che la lasci fare qualche cosa agl'huomini; et all'hora150 starà bene a voi durare più fatica, veghiare più le cose, et a me partirmi di villa et dire "Eccomi". Non posso pertanto, volendovi rendere pari grație, dirvi în questa mia lettera altro che qual
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vuol fare ogni cosa, ella și vuole lasciarla fare, stare quieto, et non le dare briga, et aspettar tempo che la lasci fare qualche cosa agl'huomini; et all'hora150 starà bene a voi durare più fatica, veghiare più le cose, et a me partirmi di villa et dire "Eccomi". Non posso pertanto, volendovi rendere pari grație, dirvi în questa mia lettera altro che qual sia la vită mia, et se voi giudicate che sia a barattarla con la vostra, io
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dua hore a rivedere l'opere del giorno passato, et a passar tempo con quegli tagliatori, che hanno sempre qualche sciagura alle mani o fra loro o co' vicini. Et circa questo bosco io vi hârei a dire mille belle cose che mi sono intervenute, et con Frosino da Panzano et con altri che voleano di queste legne. Et Fruosino în spetie mandò per certe cataste senza dirmi nulla; et al pagamento, mi voleva rattenere 10 lire, che dice haveva havere
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
et simili: leggo quelle loro amorose passioni, et quelli loro amori, ricordomi de' mia, godomi un pezzo în questo pensiero. Transferiscomi poi în sulla stradă, nell'hosteria, parlo con quelli che passono, dimando delle nuove de' paesi loro, intendo varie cose, et noto varii gusti e diverse fantasie d'huomini. Viene în questo mentre l'hora del desinare, dove con la mia brigata mi mangio di quelli cibi che questa povera villa e paululo patrimonio comportă. Mangiato che ho, ritorno nell
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]