536 matches
-
pe o parte. Nick scoase dopul sticlei și un cosaș se agăță de el. Îl prinse, Îl Înfipse-n cârlig și-l aruncă. Ținea undița la distanță, așa Încât să fie purtat de apă În interiorul bușteanului. Lăsă undița mai jos și cosașul pătrunse-n buștean. Uite că prinsese ceva mare. Trase undița. Dacă n-ar fi fost senzația de ființă vie, ar fi părut că cârligul s-a prins chiar În buștean. Încercă să-l scoată cu forța afară din buștean. Peștele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acum am fost lăsat la vatră. — Păi și ce mai căutați aici? — Expun uniforma americană. Nu consideri că-i ceva semnificativ? E puțin strâmtă la gât, dar curând o să vezi milioane nenumărate de tipi În uniforma asta, mișunând ca lăcustele. Cosașul, știi, ceea ce numim noi cosaș În America este de fapt o lăcustă. Adevăratul cosaș e mic, verde și plăpând, prin comparație. Dar nu trebuie totuși să-l confundăm cu cicada, lăcusta zburătoare care emite un sunet ciudat și constant pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vatră. — Păi și ce mai căutați aici? — Expun uniforma americană. Nu consideri că-i ceva semnificativ? E puțin strâmtă la gât, dar curând o să vezi milioane nenumărate de tipi În uniforma asta, mișunând ca lăcustele. Cosașul, știi, ceea ce numim noi cosaș În America este de fapt o lăcustă. Adevăratul cosaș e mic, verde și plăpând, prin comparație. Dar nu trebuie totuși să-l confundăm cu cicada, lăcusta zburătoare care emite un sunet ciudat și constant pe care nu mi-l pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
americană. Nu consideri că-i ceva semnificativ? E puțin strâmtă la gât, dar curând o să vezi milioane nenumărate de tipi În uniforma asta, mișunând ca lăcustele. Cosașul, știi, ceea ce numim noi cosaș În America este de fapt o lăcustă. Adevăratul cosaș e mic, verde și plăpând, prin comparație. Dar nu trebuie totuși să-l confundăm cu cicada, lăcusta zburătoare care emite un sunet ciudat și constant pe care nu mi-l pot aminti În momentul de față. Încerc să mi-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-l pe maior, Îi spuse adjutantul unuia dintre curieri. Observ că ați fost rănit, Îi spuse apoi lui Nick. În mai multe locuri. Dacă vă interesează cicatricile, pot să vă arăt câteva foarte interesante, dar aș prefera să vorbesc despre cosași. De fapt, despre ce numim noi cosași - care sunt de fapt lăcuste. Aceste insecte au jucat un rol foarte important Într-un anumit moment al vieții mele. S-ar putea să vă intereseze și vă puteți uita la uniformă cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dintre curieri. Observ că ați fost rănit, Îi spuse apoi lui Nick. În mai multe locuri. Dacă vă interesează cicatricile, pot să vă arăt câteva foarte interesante, dar aș prefera să vorbesc despre cosași. De fapt, despre ce numim noi cosași - care sunt de fapt lăcuste. Aceste insecte au jucat un rol foarte important Într-un anumit moment al vieții mele. S-ar putea să vă intereseze și vă puteți uita la uniformă cât timp vorbesc. Adjutantul Îi făcu un semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
un pâlc de oi grămădite cu lâna una în alta, roată și cu capetele aplecate la mijloc, ca și cum ar fi ascultat freamătul cuptoarelor din mijlocul pământului. Stăteau neclintite subt soarele de iulie și primeau la boturi răsufletul ierburilor. Miliardele de cosași, specii mărunte de lăcuste de toate colorile, sfârâiau asurzitor în întinderile caste; zvonul lor tindea să se statornicească în tâmplele lui Lupu ca un cântec propriu al urechii interne. Când și când, la cotiturile drumșorului printre lanuri, ori la o
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
resemnat. În Humulești, la crâșma de peste drum de biserică, beția luase proporții epice. Un țăran prea de tot vesel ne-a petrecut trăsura cu un chiot sălbatic. Dealul cel lung l-am suit la pas. Mergeam cu Adela pe jos. Cosașii de sub ierburi îi imitau fâșâitul aspru al fustei de mătasă. Noaptea era nemișcată. Numai stelele tremurau deasupra capetelor noastre. Munții, pe care ziua îi văzusem glorioși amenințând cerul, acum erau niște ipotetice blocuri de întuneric masiv, profilate pe întunericul universal
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
îndepărta de familia Timotin. Aveam, acum, impresia că am trădat pe Adela cu Timotin, cu doamna Jeny, cu Matilda Ioan și cu sora ei, care uitase să nu mai râdă. Înainte de Braniște, în bătaia unui foc mare, un țăran - un cosaș, ori un pândar al ogorului și al tradiției - își făcea toaleta de noapte. În pielea goală, cu capul în gura cămășii pe care o dezbrăcase, zvârlea în foc, la intervale egale, cu gesturi mari, liniștite, aproape auguste, de om echilibrat
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și murdare. În dreapta, peste priveliștile strălucitoare, codrul albastru al Grumăzeștilor. Și spre miazăzi, triști în singurătatea înălțimilor, munții mari ai Horaiței. Stăteam jos pe o pelerină întinsă, cu care biruisem iarba înaltă și dârză. Nu se auzeau decât greierii și cosașii, țârâind a secetă, cei de aproape stăruitor și provocant, cei de departe discret și tainic, ca fâșâitul trist al unor beldii 1. Câteva clipe se amestecă și toaca măruntă a unei căruțe nevăzute de pe șoseaua din vale. Știam un mijloc
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Deseară, la masă la noi. O surpriză, pregătită de mine (și-mi arătă palmele roze ridicate într-o clipă de fulger), după ultima ediție a ilustrului tratat La bonne cuisinière1. Ținuta de... promenadă, pentru după masă, să ascultăm greierii și cosașii! Criză. Paroxismul crizei. Simptomele nu lasă nici o îndoială: o lovitură ca de pumn în inimă când apare. Paralizia inteligenței când mă atinge din nebăgare de seamă. Senzația căldurii ei fizice de la distanță. Nevoia inexorabilă, care îmi oprimă respirația, de pulsația
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pământ sfărâmicios, negru, al Botoșanilor, „prin partea câmpului“, și zările parcă ardeau, tremurau într-o flacără alburie. Nici arbori, nici case nu se zăreau cât bătea ochiul. În ierburile care începeau să se usuce, în țepile gălbii ale miriștilor, sfârâiau cosași. Vântul câteodată venea ca o suflare fierbinte. Deodată simțirăm umbra și mirosul pădurii. Doctorul răsuflă de două ori adânc, cu nările larg deschise, și îndată scoase capul. —La stânga pădure... La dreapta văd un fel de sat... Pe-aici trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un grangur, o privighetoare himalaiană, un papagal... Gătise o veveriță, un porc spinos, o mangustă, toate păsările sălbatice pe care le putuse găsi în zona aceea, peștii cei mici din pârâu, melcii cu cochilie rotundă care dungau cu argintiu frunzele, cosașii care săreau și țopăiau, aterizând cu bufnituri în frunziș, asemeni picăturilor de ploaie. Neobosită, căuta o nouă plantă, un nou fruct de pădure, o nouă ciupercă sau lichen, mucegai sau floare, dar totul în jur i se părea familiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
presărată cu flori, un cuplu de îndrăgostiți, înlănțuiți, care își consumau nestingheriți ardentul sentiment. Impresionat de spontaneitatea și naturalețea spectacolului, norul i-a acoperit cu umbra sa binefăcătoare. Continuându-mi călătoria, pe o câmpie largă am văzut un șir de cosași care, obosiți de muncă și înfierbântați de zăpușeală, își pregăteau merindele să prânzească. Am rugat norul să le dea puțină umbră de care să se bucure cât timp își potoleau foamea. Călătorind mai departe, pe o miriște întinsă mi s-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
soartă, care nu cedează în fața greutăților vieții, ci luptă și devine biruitor! Autorul inspirat, braț la braț cu soarele, hoinărește de-a lungul drumului celest până la căderea nopții. Apoi încalecă pe un nor și admiră colinele gătite cu holdele, umbrește cosașii care se pregătesc să prânzească și îndeamnă norul să dea o bură de ploaie pentru holde bogate. „Încrezător în steaua vieții am pornit împreună să cucerim viața, această redută inexpugnabilă ce nu poate fi subjugată și dominată decât de oamenii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
pe mai departe, președintele având un rol important în ceea ce privește forma finală a acordului, cu contribuția președintelui realizându-se chiar lucruri importante în ceea ce înseamnă susținerea investițiilor pentru anul 2011". Dacă nu înțelegeți de prima dată, ce a vrut să spună cosașul șef al țării, mai citiți-l de vreo trei, patru ori, de o sută de ori, cu cea mai mare atenție și poate o să înțelegeți că potrivit acordului convenit cu FMI, anului 2011, i s-a permis ca să urmeze neapărat
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
când în când, atunci când foile chitanțierului nu se lasè ușor manevrate, plutonierul major scuipè zgomotos între degete, Stiti dumneavoastrè, spune, ridicându-și, nemulțumit de întrerupere, capul, Are chipiul dat mult pe spate, semènând, așa cum se uitè la mine, cu un cosaș cu clopul dat pe ceafè și care privește pieziș, de jos din iarbè, la unul stând în picioare pe direcția soarelui, Așa se uitè plutonierul major la mine, cu soarele în fațè, dar cum pentru el soarele nu existè în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
în fațè, dar cum pentru el soarele nu existè în aceastè clipè, existând numai datoria și biroul secției de poliție, luminat artificial de un neon cu douè tuburi, polițistul nu clipește, Mi-ar plècea sè-i spun cè seamènè cu un cosaș, fiind aproape convins cè se trage de la țarè, dar, din prudențè, Matei tace, sunt oameni cèrora nu le place sè le amintești așa hodoronc-tronc obârșia, mai ales când aceasta e una umilè, în plus, plutonierul major e un bèrbat mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
sè le amintești așa hodoronc-tronc obârșia, mai ales când aceasta e una umilè, în plus, plutonierul major e un bèrbat mai în vârstè, dupè înfèțișare, nu mai are mult pânè la pensie, de aceea, respectuos, Matei nu pomenește nimic de cosaș și de soare, Plutonierul major dându-mi indicații, Pèi, subsemnatul, adresa, buletin, serie, numèr! Apoi mașinè, numèr de înmatriculare! Tot! Sè trec adresa de flotant? mè interesez eu, ca sè știu cum sè încep, Da, ăia de flotant! Știți, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
un grangur, o privighetoare himalaiană, un papagal... Gătise o veveriță, un porc spinos, o mangustă, toate păsările sălbatice pe care le putuse găsi în zona aceea, peștii cei mici din pârâu, melcii cu cochilie rotundă care dungau cu argintiu frunzele, cosașii care săreau și țopăiau, aterizând cu bufnituri în frunziș, asemeni picăturilor de ploaie. Neobosită, căuta o nouă plantă, un nou fruct de pădure, o nouă ciupercă sau lichen, mucegai sau floare, dar totul în jur i se părea familiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
spate cenușiu, zgrunțuros și orb, și apoi am luat-o peste câmp. Seara de vară aducea un vânt slab și cald dinspre liziera care abia se zărea la orizont. Era încă lumină ca la amiază, norii erau trandafirii și lăcustei cosași și musculițe de toate felurile zburau capricios. Țineam mult la verișorul meu, care o luase înainte, cu mâinile la spate , șaten-blondiu, grăsuț, în bluză bleu cu elefanți și pantaloni scurți. Ne apropiam de clădirea cu turnuleț, cu totul ireală în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de câmp mai înalte ca el. Vedeam un curcubeu arcuindu-se peste o fabrică de tractoare și o muncitoare, cu basma privind în lumină, la geamul făcut din pătrățele de sticlă, ceva ce semăna a bujie. Vedeam un șir de cosași cu cămășile mototolite, transpirate, înaintînd cu pași mari în arie și scînteindu-și coasele în soare. Unul era gol până la brâu și am văzut pe omoplatul lui roșu, cu fire sucite de păr, un neg monstruos. Vedeam vapoare încremenite pe mări
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ogradă, clopotele și toaca bisericii din deal, lipăitul pisicilor în tava cu lapte, scârțâitul carului, rotirea linguroiului în ceaunul cu mămăligă, ca să nu mai spun de îmbătătoarele ore ale vipiei de la prânz, în fâneață, când începe simfonia elitrelor, a lăcustelor, cosașilor, greierilor, într o fierbinte tăcere asurzitoare. Pur și simplu, închizi ochii și aștepți să-ți iei zborul. Să vă mai spun de divin-odihnitorul susur nocturn al ploilor prin burlane și pe acoperișul de șiță, brusc intersectat de împieptoșarea sonoră a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în pădure. Nu m-am eschivat de la nici un efort. Cum ajungeam acasă, lăsam cărțile și mă apucam de treabă. Nu cred că există muncă bărbătească, la țară, care să-mi fi scăpat. Într-un domeniu, chiar am excelat. Am devenit cosaș de elită, obținând o certă celebritate locală, prin performanța de a cosi într-o zi cât doi bărbați, ceea ce mi-a permis să primesc plată dublă, când eram solicitat ca zilier. Acum, sunt "aproape bucureștean". M-am obișnuit cu mirosul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
râul copilăriei cu două brațe nori de furtună - clopotul mănăstirii în renovare nisip fierbinte - tot mai mulți oameni negri în România insomnii de vară - la numărătoare tot mai multe oi după furtună - redusă la tăcere gura-leului fân la uscat - țârâitul cosașilor tot mai aprins după grindină - cam toate caisele sunt începute vara-n cimitir - răcoare nerâvnită printre rădăcini nici-un nor pe cer - un zumzet de albine printre albăstrele vacanță de basm - fetița vede-ntre nori ursul și vulpea pescăruși în zori
Vara cu greierii ei by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83680_a_85005]