624 matches
-
alții pornesc de la teoria cuantică (unde observatorul și sistemul observat se află Într-o relație de interdependență), dar acceptă descrierea newtoniană a spațiului și timpului. În cosmologie, această divergență de opinii are drept reflex Întârzierea unei articulări unanime a modelului cosmologic al epocii În care trăim, dar acest lucru nu trebuie confundat cu un vid de formulare fizică. În funcție de opțiunea lor pentru tabăra relativiștilor sau aceea a mecaniciștilor cuantici, fizicienii de astăzi pot recunoaște și afirma unul din următoarele modele și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
epocii În care trăim, dar acest lucru nu trebuie confundat cu un vid de formulare fizică. În funcție de opțiunea lor pentru tabăra relativiștilor sau aceea a mecaniciștilor cuantici, fizicienii de astăzi pot recunoaște și afirma unul din următoarele modele și principii cosmologice: modelul antropic (susținut de adepții teoriei relativității care acceptă și modificarea sistemului În funcție de observator), modelul cuantic convențional (care afirmă interdependența dintre observator și sistem, precum și principiul indeterminării, Într-un univers postnewtonian) sau modelul cuantic relațional (acesta din urmă testând posibilitățile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
universului; care este acea parte ce poate fi văzută, aceasta depinzând de locul unde se află observatorul În istoria universului 2. Mai importantă decât absența consensului este Însă ideea că teoria dominantă În fizica următorilor ani va fi o teorie cosmologică, adică va afirma preocuparea pentru Întrebările identității umane: Ce este universul În care trăim? De unde vine? Cine suntem și care este locul nostru În universul astfel Înțeles? Sunt Întrebări patetice, dar asumarea lor (care este, desigur, o problemă de opțiune
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unească relativismul cu cuantica Într-o „teorie cuantică a gravitației” au aceeași certitudine că aceasta „va da noi răspunsuri la Întrebările despre spațiu și timp ș...ț, va fi o teorie a materiei” și „va fi, de asemenea, o teorie cosmologică”2. O cosmologie cuantică Își dovedește utilitatea și În limitarea divergențelor existente În discursul științific preocupat de cosmologie. Consensul asupra necesității unei fundamentări cosmologice a cunoașterii științifice se dovedește corespondent cu orientarea, În teoria și practica lecturii/literaturii, spre modul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
timp ș...ț, va fi o teorie a materiei” și „va fi, de asemenea, o teorie cosmologică”2. O cosmologie cuantică Își dovedește utilitatea și În limitarea divergențelor existente În discursul științific preocupat de cosmologie. Consensul asupra necesității unei fundamentări cosmologice a cunoașterii științifice se dovedește corespondent cu orientarea, În teoria și practica lecturii/literaturii, spre modul În care literatura a redevenit posibil de apropriat prin intermediul unor „modele” care nu mai sunt arhetipurile jungiene, nici cele metafizice (delegitimate), ci mai degrabă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de sistemul În care pătrunde pentru a afla despre sine Însuși. În acest context, studiul meu este interesat de un aspect particular - deși definitoriu - al ficționalizării: atașarea unui chip imaginal autorului abstract despre care vorbește textul critic. Desigur, teoria modelelor cosmologice trebuie Înțeleasă aici În legătură cu teoriile ficționalității, și mai ales cu cea a „lumilor posibile”. Este evident cum o astfel de viziune reușește să Încapă atât Într-un modul al cunoașterii considerat, cu zece ani În urmă, neștiințific (precum modelul cunoașterii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
logice”, „artificii” sau „concepte auxiliare”, „având un caracter magic, aproape «misterios»”1. Perspectiva lui Vaihinger mi se pare vitală pentru modul În care o nouă cosmologie, ficțională, Își spune tot mai apăsat cuvântul În epistema actuală: am văzut În modelul cosmologic configurarea metaforică a unui univers cu observator inclus, pe care nu Îl articulează nici mitologia, nici meditația teoretică sau canonul științific modern. Faptul că Vaihinger imaginează biologia ca sursă a activității ficționale, dar și a gândirii logice, după cum Ioana Em
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
geometria trupului” și de „ritmurile sângelui”, pledează pentru postularea, comună teoriei ficționalității vaihingeriene și cosmologiilor, a unei surse comune a conștiinței teoretice și a conștiinței ficționale, metaforice, sursă imaginală ce ar constitui punctul de adâncime la care se articulează modelele cosmologice. „Un nou gnosticism” anunță Culianu În analiza sa fantasmologică neterminată din Iocari serio, care face din imaginarul modern o reducție imaginală, o castrare a posibilităților de figurare renascentiste. Preocupat de modul „cum ar trebui să arate subiectul cunoscător pentru ca magia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
respectiv a unei serii de omologii istorice. Practica omologiei presupune crearea textului istoric ca text ficțional În care metaforele au rolul de a limita și coagula invenția narativă, pentru a o face capabilă să afirme subiectivitatea observatoare, cu sentimentul ei cosmologic. Textul istoric astfel rezultat ipostaziază „ficțiuni utile” (În formula lui Nietzsche, care vedea „trecutul În pericol de deformare, de reinterpretare În conformitate cu criterii estetice, fiind astfel adus În apropierea ficțiunii”) sau În „ficțiuni necesare” (la noii istoriști). În Etica interpretării, Gianni
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
retorică a subiectului istoric, dar imaginează această retoricitate substanțială ca o apărare a „credințelor umaniste În rațiune și afirmare de sine”3. Există o legătură evidentă Între conceperea retorică a subiectului istoric, cum apare ea la Blumenberg, și conceperea lui cosmologică (În accepția unei cosmologii ficționale, având ca rezultat un subiect ficțional). Apropierea este și mai evidentă În momentul În care, privind un alt text al lui Blumenberg, unde autorul definește problema legitimării ca una fundamental modernă, descoperim faptul că natura
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Inventarea unui autor ficțional este răspunsul criticului la deficitul de prezență auctorială cu care ne confruntă orice text, iar ficționalizarea - ca mecanism constructiv - Își dovedește funcționalitatea atât În discursul științific, cât și În discursul critico-teoretic sau filosofic. Apelul la modelul cosmologic devine așadar un fel de punct zero al referinței ficționale. Ficțiune și virtualitate Corin Braga: Dragi prieteni, ne Întâlnim din nou. Mihaela Ursa ne supune atenției un text care reprezintă, din câte am Înțeles, ultimul capitol al lucrării sale de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În omologie. Meditația mea pornește Întotdeauna dinspre discursul științific, al fizicii și al cosmologiei, iar partizanatul meu e că Încă aștept răspunsuri din această direcție. Ceea ce mi s-a părut fantastic este că În discursul cosmologiei Înseși intervine ficționalizarea. Modelul cosmologic de azi nu mai există ca atare. Există de fapt o pluralitate de modele cosmologice la fel de posibile, care nu spun decât că lumea este ca și cum subiectul ar fi În interiorul lumii, ar vedea-o și ar modifica-o În funcție de ceea ce subiectul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
partizanatul meu e că Încă aștept răspunsuri din această direcție. Ceea ce mi s-a părut fantastic este că În discursul cosmologiei Înseși intervine ficționalizarea. Modelul cosmologic de azi nu mai există ca atare. Există de fapt o pluralitate de modele cosmologice la fel de posibile, care nu spun decât că lumea este ca și cum subiectul ar fi În interiorul lumii, ar vedea-o și ar modifica-o În funcție de ceea ce subiectul este În punctul respectiv și În momentul respectiv din timp. Marius Jucan: Am fost surprins
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
științe tari, din științe ale naturii care au produs o breșă mult mai importantă decât ceea ce trăim noi În literatură și În estetică. Acolo a avut loc o mare răsturnare epistemologică, o mare revoluție cognitivă, odată cu fizica cuantică, cu modelele cosmologice relativiste, care pe urmă au impulsionat și au hrănit demersurilor nu doar ale fizicienilor, ci ale tuturor teoreticienilor. Tot apropo de aceasta, nu aș fi de acord cu Horea că Mihaela demonstrează ceva ce a fost deja spus de vreo
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de Corin. Și Mihaela duce o bătălie conceptuală, care Încă nu este foarte limpede, dar are destule șanse să se limpezească. M-a interesat mai cu seamă premisa textului propus, anume ideea legată de absența articulării științifice a unui model cosmologic unanim. De asemenea, mi s-a părut foarte interesantă propunerea legată de o posibilă paralelă Între teoriile ficțiunii și teoriile cosmologice. Ceea ce aș fi așteptat și Încă aștept este măsura În care poate fi formulată, pornind de la argumentele Mihaelei, o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
M-a interesat mai cu seamă premisa textului propus, anume ideea legată de absența articulării științifice a unui model cosmologic unanim. De asemenea, mi s-a părut foarte interesantă propunerea legată de o posibilă paralelă Între teoriile ficțiunii și teoriile cosmologice. Ceea ce aș fi așteptat și Încă aștept este măsura În care poate fi formulată, pornind de la argumentele Mihaelei, o cosmologie a cititorului, respectiv a analistului literar. Este posibil așa ceva? Se pot ghida, oare, analistul literar și cititorul, În general, după
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi așteptat și Încă aștept este măsura În care poate fi formulată, pornind de la argumentele Mihaelei, o cosmologie a cititorului, respectiv a analistului literar. Este posibil așa ceva? Se pot ghida, oare, analistul literar și cititorul, În general, după un model cosmologic care să le inducă o lectură avizată și performantă Într-un fel anume? Și care ar fi acest model cosmologic? În ceea ce privește termenul vibrotext - aruncat, poate, Într-o doară de Mihaela sau, dimpotrivă, plasat strategic În discuție de către ea -, cred că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
respectiv a analistului literar. Este posibil așa ceva? Se pot ghida, oare, analistul literar și cititorul, În general, după un model cosmologic care să le inducă o lectură avizată și performantă Într-un fel anume? Și care ar fi acest model cosmologic? În ceea ce privește termenul vibrotext - aruncat, poate, Într-o doară de Mihaela sau, dimpotrivă, plasat strategic În discuție de către ea -, cred că de aici poate porni o adevărată construcție conceptuală, pe care, În ceea ce mă privește, o aștept cu desfătare. Metodele calitative
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a dreptul magică - el era folosit de practicienii imaginarului (alchimiști, magi, cabaliști) pentru a-și impune voința asupra spiritelor elementare, asupra duhurilor naturii, asupra spiridușilor care controlează elementele. Imaginarul avea așadar o dimensiune metafizică și era văzut ca o forță cosmologică. Cultura europeană moștenește până În secolul XX acest transcendentalism. E adevărat, el a fost interiorizat de către romantici, care au sesizat autonomia imaginarului punând accentul pe eul nocturn, pe sufletul inconștient. Pe urmă a venit psihanaliza, au venit Jung și toți ceilalți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care inspirația nu este de natură emoțională, ci intelectuală: „- Din ce se hrănește poezia? - Din poezie. Exprimarea corectă este următoarea: discursul poetic se hrănește din diversele tipuri de discurs care se înrudesc cu el însuși: discursul filosofic [îndeosebi metafizic și cosmologic], discursul mitologic, discursul simbolic, discursul religios.” Se situează aproape întotdeauna, concomitent, în două câmpuri de semne, abstracte, indiferent afectiv față de obiectele-trăirile care le-au produs. Unul este câmpul formelor de expresie preconstituită (tipuri de ritm, tipuri de vers, diversitate strofică
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
inserează câteva texte inedite, Tragicul cotidian, Adolescența, Scrisoare provincială, scrise de Emil Cioran la șaptesprezece-optsprezece ani și oferite de fratele acestuia, Aurel Cioran; în ultimul număr sunt tipărite încă trei texte: Despre creștinism, Despre protestantism, Teismul ca soluție a problemei cosmologice. Tot Ion Dur este autorul unui articol despre colaborarea lui C. Noica la revista interbelică „Credința”, cu articole ce conțineau judecăți politice (Noica și vămile impurificării). Antonie Plămădeală publică o poezie inedită a lui Sandu Tudor (Notă de război) și
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
Înțelesul medieval al spațiului astfel: În Evul Mediu a existat un ansamblu ierarhic al locurilor; locuri sacre și profane; locuri protejate și locuri deschise tuturor, expuse; locuri urbane și locuri rurale (toate acestea sunt relevante pentru viața oamenilor). În teoria cosmologică, există locurile supracerești, spre deosebire de cele cerești, locul ceresc fiind la rândul lui opus locului terestru... Această ierarhie completă, această opoziție, aceasta intersecție de locuri era cea care forma ceea ce poate fi numit În termeni generali spațiul medieval: spațiul amplasării 65
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unde predă istoria literaturii române contemporane și un curs de studii culturale. Între 1996 și 1999 funcționează ca lector de limba și literatura română la Universitatea din Bordeaux. În 2003 își susține doctoratul la Universitatea din București, cu teza Viziune cosmologică în lirica lui Nichita Stănescu. Debutează în 1989, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, cu eseul Heliotropul soarelui negru la Eminescu și Nerval, și editorial cu volumul Cuprinderi, apărut în 1993. În două rânduri, în anii 1990-1996 și din 2000
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
dintr‑un unghi inedit, a problemei răului absolut care acționează în istorie. Din unghi inedit, deoarece mitul imaginează, pentru prima dată și hotărâtor, așa cum sublinia Bernard McGinn, răul absolut încarnat într‑o ființă umană. Într‑adevăr, toate religiile „tradiționale” sau „cosmologice” - potrivit terminologiei istoricilor religiilor - explică prezența răului în lume ca pe un accident divin, față de care ființa umană nu se simte cu nimic vinovată: este cazul religiei grecești sau al hinduismului, pentru a nu invoca decât două exemple. Cea dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
16 al Didahiei ar fi cea dintâi confirmare a datei). La originea mitului creștin nu se află o singură tradiție rămasă ascunsă, așa cum presupunea Bousset, ci patru tradiții precreștine care, în anumite împrejurări, devin convergente. Acestea sunt: 1. mitul confruntării cosmologice, Chaoskampf‑ul deplasat în spațiul eshatologic; 2. mitul adversarului: - Satan: Psalmii pseudodavidici 19, 15; 1 Enoh 40, 7 (la plural „Satane”: ei sunt defăimători ai „celor ce viețuiesc în pustie”, apropiați ai lui Dumnezeu); 53, 3; 54, 6; Cartea Jubileelor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]