560 matches
-
permite manifestarea, ca „ficțiuni”, a unui „gen aparte de produse logice, manifestări speciale ale funcției logice”, „artificii” sau „concepte auxiliare”, „având un caracter magic, aproape «misterios»”1. Perspectiva lui Vaihinger mi se pare vitală pentru modul În care o nouă cosmologie, ficțională, Își spune tot mai apăsat cuvântul În epistema actuală: am văzut În modelul cosmologic configurarea metaforică a unui univers cu observator inclus, pe care nu Îl articulează nici mitologia, nici meditația teoretică sau canonul științific modern. Faptul că Vaihinger
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
științific modern. Faptul că Vaihinger imaginează biologia ca sursă a activității ficționale, dar și a gândirii logice, după cum Ioana Em. Petrescu vedea „geometria scrisului” condiționată de „geometria trupului” și de „ritmurile sângelui”, pledează pentru postularea, comună teoriei ficționalității vaihingeriene și cosmologiilor, a unei surse comune a conștiinței teoretice și a conștiinței ficționale, metaforice, sursă imaginală ce ar constitui punctul de adâncime la care se articulează modelele cosmologice. „Un nou gnosticism” anunță Culianu În analiza sa fantasmologică neterminată din Iocari serio, care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar imaginează această retoricitate substanțială ca o apărare a „credințelor umaniste În rațiune și afirmare de sine”3. Există o legătură evidentă Între conceperea retorică a subiectului istoric, cum apare ea la Blumenberg, și conceperea lui cosmologică (În accepția unei cosmologii ficționale, având ca rezultat un subiect ficțional). Apropierea este și mai evidentă În momentul În care, privind un alt text al lui Blumenberg, unde autorul definește problema legitimării ca una fundamental modernă, descoperim faptul că natura discontinuității În sine este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o mutăm de la nivelul termenilor la nivelul funcțiilor. Relativismul mi se pare că a acționat În această direcție: a schimbat termenii cu funcțiile și a transferat analogia În omologie. Meditația mea pornește Întotdeauna dinspre discursul științific, al fizicii și al cosmologiei, iar partizanatul meu e că Încă aștept răspunsuri din această direcție. Ceea ce mi s-a părut fantastic este că În discursul cosmologiei Înseși intervine ficționalizarea. Modelul cosmologic de azi nu mai există ca atare. Există de fapt o pluralitate de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
funcțiile și a transferat analogia În omologie. Meditația mea pornește Întotdeauna dinspre discursul științific, al fizicii și al cosmologiei, iar partizanatul meu e că Încă aștept răspunsuri din această direcție. Ceea ce mi s-a părut fantastic este că În discursul cosmologiei Înseși intervine ficționalizarea. Modelul cosmologic de azi nu mai există ca atare. Există de fapt o pluralitate de modele cosmologice la fel de posibile, care nu spun decât că lumea este ca și cum subiectul ar fi În interiorul lumii, ar vedea-o și ar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unanim. De asemenea, mi s-a părut foarte interesantă propunerea legată de o posibilă paralelă Între teoriile ficțiunii și teoriile cosmologice. Ceea ce aș fi așteptat și Încă aștept este măsura În care poate fi formulată, pornind de la argumentele Mihaelei, o cosmologie a cititorului, respectiv a analistului literar. Este posibil așa ceva? Se pot ghida, oare, analistul literar și cititorul, În general, după un model cosmologic care să le inducă o lectură avizată și performantă Într-un fel anume? Și care ar fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lumii mediteraneene descrise cu atâta pasiune în cartea lui Cosma și, în acest fel, o scriere care fusese concepută ca o operă de sistematizare s-a transformat rapid în fosila unei epoci revolute. Un text care fusese croit ca o cosmologie și o operă teologică, depășind granița temporală a Evului Mediu, a devenit dintr-o dată un text literar”. Adjectivul „creștină” aplicat titlului Topografiei e o dovadă că autorul nostru nu vrea să compună o operă cu conținut geografic în sensul științific
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nu îi scapă, Comitetul de lectură al Teatrului Național din București acceptându-i două piese, una de inspirație istorică, Regele Runa, iar cealaltă - pretext de a-și afirma poziția antisemită - Svastica, ambele nevăzând luminile rampei. A avut și preocupări de cosmologie și nu unele întâmplătoare, de vreme ce devine membru al Societății Astronomice din Paris, preocupări ilustrate în volumul Evoluțiunea cosmică de la ultra-eter la nebuloză (1921). Firul vieții i se curmă brusc, lăsând în urmă profilul unui condeier confuz, care nu și-a
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
ființelor umane. Nu e surprinzător. Învățații perioadei iluministe fetișizau metafore cu mașini În explicațiile lor despre cum funcționează natura. Într-adevăr, filosofii iluminiști erau atât de fermecați de noua putere prometeică furnizată de mașini Încât au Început să construiască o cosmologie, care, În fiecare detaliu, are o asemănare surprinzătoare cu funcționarea tehnologiei moderne timpurii. Descartes și mai apoi Newton au văzut Întreaga natură ca pe o mașină gigantică, care funcționa conform unor principii mecanice bine stabilite. Dumnezeu, păstorul binevoitor și grijuliu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-un lucru”17. O persoană Își exprimă personalitatea imprimând-o În lucruri. Prin această manierp de fixare a propriei voințe În obiectele din lumea externă, fiecare persoană Își proiectează ființa și Își creează o prezență printre oameni. Munca, În cosmologia lui Hegel, este o expresie creativă și nu numai un exercițiu de muncă, iar produsul acestei munci reprezintă o expropriere a lumii și Încorporarea ei În personalitatea proiectată a proprietarului. El scrie: Personalitatea este acea parte care se luptă să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
impresionante a mesagerului. Există limite pentru investigația științifică? Rees este o autoritate În ceea ce privește găurile negre, iar teoriile sale asupra originii și evoluției universului sunt considerate de mulți dintre colegii săi dacă nu definitive, cel puțin cele mai avizate În domeniul cosmologiei În momentul de față. Astfel Încât, atunci când Rees a sugerat că unele direcții, curente și propuse, de investigație științifică nu trebuie să fie considerate din cauza riscului potențial mare pentru existență, cuvintele lui au fost ca un duș rece pentru comunitatea științifică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lumii mediteraneene descrise cu atîta pasiune în cartea lui Cosma și, în acest fel, o scriere care fusese concepută ca o operă de sistematizare s-a transformat rapid în fosila unei epoci încheiate. Un text care fusese conceput ca o cosmologie și o operă teologică, depășind granița temporală a Evului Mediu, a devenit dintr-o dată un text literar”. Adjectivul „creștină” aplicat titlului Topografiei e o dovadă că autorul nostru nu vrea să compună o operă cu conținut geografic în sensul științific
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Cu un limbaj prețios și o hermeneutică ostentativă, S. pare să aibă în atenție, mai mult decât anterior, exercițiul diversității metodelor de interpretare - de la decriptarea, în linia Bachelard - Durand, a simbolurilor imaginarului până la fenomenologie, fără să omită referiri la alchimie, cosmologie, ontologie etc. -, și nu o nouă lectură de ansamblu a operei. Pe de altă parte, criticul dialoghează polemic cu detractorii lui Nichita Stănescu, încearcă să explice mecanismele „clasicizării premature” și ale „mitizării” poetului ori deplânge aviditatea acestuia în a-și
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
de asemenea Dan. 6,1), al treilea regat cu Imperiul Pers, iar al patrulea, cu marele Imperiu Macedonean împărțit, după moartea lui Alexandru cel Mare, între Seleucizi (fierul) și Ptolemei (lutul). Autorul Cărții lui Daniel îmbină mai multe tradiții. Potrivit cosmologiei iraniene care se regăsește de asemenea în opera lui Hesiod, Munci și zile (V, 106 sq.), lumea cunoaște patru vârste, în ordinea lor descrescătoare: de aur, de argint, de bronz și de fier. De asemenea, pasajul în cauză face trimitere
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a sa. Între altele pentru că România nu are indianiști: evident, nu unii comparabili cu Eliade, dar nici măcar unii onești și muncitori pur și simplu. În această privință suntem Încă sub realitatea, și așa dramatică, descrisă de Eliade În prefața la Cosmologie și alchimie babiloniană 2. Geneza și supralicitarea credibilitățiitc "Geneza și supralicitarea credibilității" Prin această singură nuvelă arborescentă, scriitorul Mircea Eliade a reușit să reintroducă figura doctorului Honigberger În cultura română (și să Îl facă cunoscut altundeva, datorită traducerilor nuvelei 3
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
faptul că lumea nu poate fi receptată și studiată ca o realitate în sine. Această perspectivă integrativă e mai puțin comodă pentru o mentalitate predispusă spre fărâmițare și cere o reconsiderare principială a concepției noastre despre lume, care permite articularea cosmologiei cu ontologia într-un cadru ce relaționează conștiința cu realitatea. Fragmentarea este o consecință a felului nostru rutinat și rigidizat de a ne raporta la lume. Conform noii fizici, noi construim lumea mentalizând-o. O mentalizăm ca pe ceva misterios, vizibil
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
socială. Zona II este dependentă de zona III prin intermediul antropologiei. Zona III cuprinde alte patru arii: (7) exelimologia; (8) pronoetica; (9) cibernetica socială; (10) științele diseminării. Exelimologia (de la gr. e)xeVlixi", exélixis - „evoluție”, „devenire”) acoperă studiile dedicate trecutului și devenirii: cosmologia, știința evoluției și istoria. Pronoetica acoperă studiile despre viitor și progres: agricultura, medicina, tehnologia (ingineria) și disciplinele utilitare. Cibernetica socială acoperă studiul sistemelor de menținere și cooperare prin „științele de reglementare”: jurisprudența, științele politice, economia și managementul. Științele diseminării sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
abordează teme considerate altădată tabuuri: feminismul, sexualitatea, libertatea de opinie etc. Curentul „teologiei eliberării”, inițiat de teologul peruvian Gustavo Gutiérrez și de arhiepiscopul salvadorian Óscar Romero, a intrat în dispută cu papalitatea pe problemele religiei libere, educației religioase libere, noii cosmologii (care admite existența extratereștrilor), ale unei noi eshatologii (care pune la îndoială justețea „judecății de apoi”), ale unei noi soteriologii (care admite că omul se poate mântui prin el însuși) ș.a.m.d. Curricula religioase tradiționale ale diferitelor culte creștine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Tycho Brahe, legile lui Johann Kepler, cercetările lui Galileo Galilei, cu Descartes, Bacon și Newton. Megaparadigma modernă îl cuprinde și pe John Locke. Ea este caracterizată de o viziune deschisă, de credință în progres și în drepturile politice ale omului. Cosmologia modernă este caracterizată prin cercetarea bazată pe control și predicție, prin modele matematice și mecanice, prin imaginarea universului ca o aglomerare de particule muritoare și printr-o separare radicală a realităților obiective de cele subiective. Megaparadigma postmodernă ar fi apărut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înțeleasă ca abilitate de a organiza, a combina, a investiga și a folosi tehnici euristice; c) Relations sunt „bifocalizate” (two foci); „relațiile pedagogice” sunt conexiunile din structura internă a curriculumului; „relațiile culturale” sunt conexiuni care se dezvoltă într-o anumită „cosmologie hermeneutică” promovând narațiunea și dialogul ca vehicule în interpretare. Narațiunea pleacă de la concepte precum „istorie”, „limbaj”, „locaș”; dialogul interrelaționează aceste trei concepte pentru a conferi un anumit sens culturii; acest sens poate fi „local”, din punctul de vedere al originilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și limbajul. Prima carte consacrată lui Eminescu urmărește strâns articularea celor două planuri, studiind evoluția raporturilor dintre eu, lume, istorie și limbaj în destinul creator al poetului. Conceptul-cheie în funcție de care este examinat subiectul e acela de model cosmologic. Pe fundalul cosmologiei europene prinde contur traiectoria parcursă de poet, de la modelul sferic al universului (modelul platonic) spre cel al universului privit ca mecanism (modelul kantian). Studiul surprinde, pe de o parte, ruptura dintre viziunea cosmologică eminesciană și cea a științei contemporane (de
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
încercuiește și o aproximează pe diferite căi, văzute apoi prin prisma rezultatului final ca trepte necesare ale unui proces labirintic de inițiere. În cazul lui N., transdisciplinaritatea poate fi această „blestemată chestiune insolubilă”, pentru care studiul de debut Ion Barbu. Cosmologia „Jocului secund” (1968) ar fi o primă treaptă de aproximare, eseul Nous, la particule et le monde (1985; Premiul Academiei Franceze) - o teoretizare în manieră științifică, monografia La Science, le sens et l’évolution. Essai sur Jakob Boehme (1988) - o
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
Jacob Boehme, „ereticul gândirii creștine”, care a avut viziunea împletirii raționalului cu iraționalul și care a intuit legea indeterminării. Că între Ion Barbu și Dan Barbilian nu există o schizoidie, ci o sinteză de personalitate se demonstrează în Ion Barbu. Cosmologia „Jocului secund”, o primă încercare în exegeza barbiană de a reciti creația poetului fără a ignora viziunea și structura intelectuală a matematicianului, de vreme ce el aspiră la unitatea contrariilor și la „elaborarea unei metode riguroase, geometrice de captare a inefabilului”. Se
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
a inefabilului”. Se obține astfel o reorganizare din interior a simbolurilor poeziei și o invitare a lor de a-și arăta partea ascunsă, locul secret prin care fiecare dintre ele se încatenează cu altul, aparent opus. Nucleul studiului îl constituie „cosmologia” jocului secund ca reverie a ternarului, opera barbiană fiind centrată în jurul a trei mituri fundamentale (oglinda, nunta, soarele), corespunzându-le trei culori (albastru, verde, galben) și o serie de poeme-cheie. Astfel, mitul oglinzii e travestit îndeosebi în artele poetice barbiene
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
Comentând aspirația lui N. spre revelarea unității contrariilor, a legăturii poeziei cu știința, Mircea Anghelescu îl plasează pe exeget într-o „familie” specială a esteticii românești, alături de Ion Barbu însuși, de Pius Servien și Matila C. Ghyka. SCRIERI: Ion Barbu. Cosmologia „Jocului secund”, București, 1968; Nous, la particule et le monde, Paris, 1985; ed. (Noi, particula și lumea), tr. Vasile Sporici, Iași, 2002; La Science, le sens et l’évolution. Essai sur Jakob Boehme, pref. Antoine Faivre, Paris, 1988; ed. (Știința
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]