459 matches
-
în punctul "Cetățuie") e)3. Cetatea dacică Apoulon Comuna Cricău, satul Craiva Alba (în punctul "Piatra Craivii") e)4. Davă antică; complexe Comuna Negri, satul Brad Bacău arheologice reprezentând așezări succesive din neolitic (Cucuteni A-B) și epoca bronzului (cultura Costișa și Monteoru) (în punctul "Zargidava") e)5. Dava antică Tamasidava; Comuna Horgești, Bacău necropolă tumulară; satul Răcătău de Jos fortificație din epoca bronzului, cultura Monteoru (în punctul "Cetățuie") e)6. Fortificație dacică, zona Comuna Ormeniș, satul Augustin Brașov sanctuarelor e
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
nr. 5 Bodesti Comunele: Baltatesti Bodesti Cracaoani Dobreni Girov Gircina Ștefan cel Mare 6. Circumscripția electorală nr. 6 Roznov Comunele suburbane: Dumbrava Roșie Savinesti Comunele: Borlesti Piatră Șoimului Roznov Tazlau Zănești 7. Circumscripția electorală nr. 7 Podoleni Comunele: Bahna Cîndești Costișa Faurei Mărgineni Moldoveni Podoleni Rediu Români 8. Circumscripția electorală nr. 8 Țibucani Comunele: Birgaoani Boțești Dragomirești Gheraesti Pastraveni Războieni Tupilați Țibucani Urecheni 9. Circumscripția electorală nr. 9 Poiana Teiului Comunele: Borca Ceahlău Farcasa Ghinties Hangu Pipirig Poiana Teiului Vinatori-Neamt 10
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
951. Târgu Neamț ● ● Comună 952. Agapia ● - 953. Bahna ● - 954. Bălțătești ● - 955. Bicaz Chei ● - 956. Bicazu Ardelean ● - 957. Bira ● - 958. Bârgăuani ● - 959. Bodești ● - 960. Borca ● - 961. Borlești ● - 962. Boțești ● - 963. Bozieni ● - 964. Brusturi Drăgănești ● - 965. Cândești ● - 966. Ceahlău ● - 967. Cordun ● - 968. Costișa ● - 969. Crăcăoani ● - 970. Dămuc ● - 971. Dobreni ● - 972. Doljesti ● - 973. Dragomirești ● - 974. Dulcești ● - 975. Dumbrava Roșie ● - 976. Farcașa ● - 977. Făurei ● - 978. Gârcina ● - 979. Gherăești ● - 980. Girov ● ● 981. Grințieș ● 982. Grumăzești ● - 983. Hangu ● - 984. Horia ● - 985. Icușești ● - 986. Ion Creangă ● - 987. Mărgineni
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
ale somnului. Toți se priviră însă treji și semeți când Lăzărel Griga, împlinindu-și timpul, se opri în marginea codrului și dădu un strigăt ascuțit și speria t. A doua oară bătea luna, și, sub o pâclă argintie, pe-o costișă, se zăriră așezări negre de oameni. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns, măria ta... vorbi șătrarul. Acu îmi dai voie, măria ta, să mai răcnesc odată? - Răcnește, șătrarule, dacă ai plăcere, se învoi râzând beizade Alecu. Răzeșul slobozi încă un chiot
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întâmplat să vie peste acest pământ molima filoxerei. Rânduitorii gospodăriei noastre naționale s au grăbit să trimită întâi și întâi la Cotnari echipele de distrugere a viței infestate. Podgoria a rămas pustie. Aceiași gospodari ministeriali au hotărât să replanteze, pe costișele celebre, viță altoită cu cele mai cunoscute și mai prețuite în Apus soiuri de strug uri, și așa am avut Burgund și Șampanie, Grave și Pinot, în mare măsură mai bune de cât vechiul vin pământean. Cotnari a dat învățătură
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primească tovarășul Iliescu la Cotroceni. Reacțiile domnului senator Dumitrașcu în favoarea președintelui nostru nu au fost depășite în ridicol decât de președintele însuși care - imediat după supliciul cu greu îndurat până la capăt - a părăsit palatul și a plecată pe drumul de costișe ce duce la Vaslui. Acolo mai întâi s-a ocupat de eroziunea terenului de sub picioarele sale, în care este un mare specialist. Apoi a pipăit cu mâna lui prezidențială un smoc de lână merinos (aflată din nu știu ce motiv într-un
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
unde ai afirmat că îți place foarte mult literatura. I.M.: Venise Valeriu acasă, în Cazangic, înainte de a merge spre pictură. Mă întrebă: ai mai scris ceva poezii? Da, da, îi răspundeam. Casa noastră fiind la marginea satului, am ieșit pe costișă. Am luat și foile cu poezii și am început să-i citesc.Valeriu mă oprește, zicând: o clipă, mă duc repede în casă să-l aduc pe Blaga. Noi făcusem și un foc acolo. Înainte să-i citesc, el îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
poet. M-am speriat. Am zis că nu sunt poet. Și-acum, Valeriu îmi solicită să-i dau poeme. Să scot o carte. Nu acum. Când o să vreau eu. Sau poate n-o să vreau. Poate am să mă duc pe costișă și am să aprind un foc... V.P.: Ai exemple ilustre de pictori care au scris literatură: Salvador Dali, Henri Michaux, Francis Picabia. Pablo Picasso a început să scrie poezie la 54 de ani. A scris cam 400 de poeme. Editura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de pași de la bariera Socolei, pe un drumeag larg, destul de bun pe uscăciune, drumul duce printre vii și livezi, ridicând apoi deodată cam pieptiș acel deal vestit al platoului Vișan”. Când am făcut noi cam vreo jumătate de kilometru, de pe costișa din dreapta ni s-a arătat o frumusețe de zidire. Era o construcție cu iz de castel și parcă răsărea din rugina tomnatică a frunzelor de vie. Atunci ne-am întrebat ce poate fi, dar flușturatici cum eram, am abandonat repede
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
unde ții punga cu parale”. Așa erau ușurați de gologani și de mărfuri negustorii care veneau de la Vadul Țuțorei spre Iași. Îți mai aduci aminte, cred, că după botul dealului urmează un drumușor care o ia agale de-a curmezișul costișei. Află că acesta se cheamă „Drumul florilor”și duce la „Haznaua părăsită”, care este o rămășiță a unei captări de apă potabilă făcută cândva gospodărește. Acum însă a căzut în ruină și uitare. Fără să băgăm măcar de seamă, am
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nu am călcat pe vremea drumețiilor noastre...Deschide-ți sufletul și hai să colindăm coclaurile, așa ca altădată. Urmăm neabătut creasta dealului Cetățuia, spre Hlincea. Pe stânga - o bună bucată de drum - ne însoțește un șanț anticar, dincolo de care, pe costișă, am descoperit urmele unei aducțiuni de apă prin olane ceramice, care pleaca din josul Cetățuii și mergea până deasupra Mănăstirii Hlincea. Era și firesc să meargă acolo, pentru că Mănăstirea Hlincea a ținut multă vreme de Cetățuia. Înainte, însă, de a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Hramul bisericii este Sfântul Gheorghe. Dragă prietene, hai să părăsim incinta mănăstirii și să plecăm în căutarea satului Hlincea - o duzină de case, nu mai multe. Inițial, satul era format doar din poslușnicii mănăstirii. Un drumeag ce taie în curmeziș costișa din spatele bisericii ne scoate pe creasta dealului și apoi ne conduce printre casele satului, presărate ici-acolo în lungul drumului. Atestarea documentară a satului Hlincea o găsim în actul din 27 august 1608, prin care Constantin Moghila voievod scutește de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cărei urmare directă a fost izolarea romanității nord-dunărene, intrată într-o evoluție lentă, când barbarizarea societății locale se generalizează, dar, în același timp, se generalizează cultura materială de factură romano-bizantină care poate fi urmărită arheologic, prin cultura Bratei din Transilvania , Costișa - Mănoaia - Botoșana - Hansca pentru Moldova . Evoluția lentă se observă în tipul de locuință și în inventarul descoperit, în principal ceramică. Pentru o lungă perioadă de timp, prelungită până în plină epocă feudală, predomină tipul de locuință bordei de suprafață și semiîngropat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
revoluție, C.A.P.-ul deținea 1134 ha pășunii, iar gospodăriile individuale 329 ha. în general terenurile pe care se aflau și se află fânețe și pentru pășunatul vitelor și oilor sunt situate: în Poiană, La Rotunda, pe șesul Bărăncii, pe Costișă, pe șes la Bompa, în Rădii, La Hârtop, La Podul Manolii, La Dealul Bașeului, La Dealul Morii. Unele din aceste terenuri, în anii secetoși dau producții mici, excepție făcând bahnele și terenurile de șes din Valea Bașeului și Valea Prutului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
n-am băgat de seamă când trăsura s-a oprit în dreptul porții casei lui conu Iacob Negruzzi,de la numărul 21. Așezarea casei îți stârnește oarecare mirare. Cum a reușit să se înfigă temelia acestei case pe un asemenea prăvăliș al costișei Păcurarilor? Cobor și intru în pridvor. De aici pășesc în holul larg și bag de seamă că - hâtru cum îi de felul lui stăpânul casei - a pus meșterii să scrie în mozaic cuvântul „SALVE”, pentru ca, atunci când el nu-i acasă
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
cugeți mereu la a ta copilărie Și nu te poți încrede-n vreme, Simți că ai o sfântă datorie Să lași un gând, o carte cu poeme! CUVÂNT ÎNAINTE Răduța Vasilovschi vede lumina zilei la 24 noiembrie 1932 în localitatea Costișa, județul Rădăuți, în familia lui Silvestru Lavric, notar comunal, și a Mariei, născută Buzilă. Aici, în satul Costișa, străveche vatră a românismului din Bucovina, își petrece copilăria, împreună cu cele trei surori, Oltea, Cornelia și Aurelia. Pitorescul cadrului natural și cel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
datorie Să lași un gând, o carte cu poeme! CUVÂNT ÎNAINTE Răduța Vasilovschi vede lumina zilei la 24 noiembrie 1932 în localitatea Costișa, județul Rădăuți, în familia lui Silvestru Lavric, notar comunal, și a Mariei, născută Buzilă. Aici, în satul Costișa, străveche vatră a românismului din Bucovina, își petrece copilăria, împreună cu cele trei surori, Oltea, Cornelia și Aurelia. Pitorescul cadrului natural și cel etnografic al satului românesc tradițional, bogăția și frumusețea folclorului, hărnicia oamenilor îi creează încă de la o vârstă fragedă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Pitorescul cadrului natural și cel etnografic al satului românesc tradițional, bogăția și frumusețea folclorului, hărnicia oamenilor îi creează încă de la o vârstă fragedă o "permanentă încântare și bucurie", stimulându-i hărnicia, cunoașterea și prețuirea valorilor neamului său. La școala din Costișa urmează primele cinci clase primare. Este martoră a evenimentelor dramatice din anii războiului: plecarea tatălui pe front, refugiul, distrugerea și risipirea țării, reîntoarcerea acasă din pribegie, munca îndârjită a familiei pentru refacerea gospodăriei și revenirea vieții de zi cu zi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
armonie cu destinul comunității sociale alcătuiesc profilul acestei generații inconfundabile de profesori și sunt detectabile în devenirea mai multor generații postbelice de tineri bucovineni. Decesul tatălui său o obligă, după absolvirea liceului, în 1952, să intre în învățământ la Școala Costișa, unde funcționează ca profesor suplinitor de limba rusă și limba română. Acasă, își ajută acum mama, rămasă singură să înfrunte vitregiile vremii. În 1953, intră la Facultatea de Științe Juridice a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Aici își pierde
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
determină să-și abandoneze studiile universitare. Revine acasă, ocupând iarăși postul de profesor suplinitor și lucrând în gospodărie. Se căsătorește cu Visarion Vasilovschi (1955), mutându-se împreună cu mama la Rădăuți, într-o casă particulară, cumpărată prin vânzarea proprietăților familiei de la Costișa. După căsătorie, Răduța Vasilovschi urmează cursurile Institutului Pedagogic Suceava și devine institutor. După absolvire (1966), funcționează la Vicov, unde predă limba română timp de cinci ani, apoi, prin concurs, ocupă postul de învățător la Școala Nr. 2 Rădăuți, ulterior la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
unele texte, de poezia religioasă, de asemenea ar trebui reținută, mai ales pentru intensitatea trăirii, penitență și smerenie, înfiorate toate de apropierea Marii Treceri. Volumul Pe a dorului aripă..., din 2008, este dedicat părinților săi, Silvestru și Maria Lavric din Costișa, precum și soțului său, Visarion Vasilovschi. Cele peste 200 de pagini ale sale, grupate în șapte secțiuni, cuprind "gândurile și frământările" din diferite "etape ale vieții", purtate "pe aripile dorului". Dominantă este aici lirica eului, un lirism al treptelor devenirii, al
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Acestor două nestemate le-am slujit cu credință o viață de om, pornind de la ideea că numai cultura sporește demnitatea omului". Continuând aceste preocupări, institutoarea Răduța Vasilovschi pregătește pentru tipar, în 2009, un alt volum, Întâmplări neuitate... din satul meu, Costișa. Cum mărturisește în Cuvânt de început, pământul natal, cu amintirile copilăriei, "a lăsat o urmă de neșters în ființa" sa. Invocarea lui George Enescu, capătă, astfel, de la bun început, un rol emblematic: "Pământul natal, cu tot ce e pe el
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trecutului "evenimențială și faptică" și vocea prezentului "afectivă și stilistică". Istoriei i se subordonează "timpul trăirii, cu o componentă testamentară și un conținut obiectiv" iar literaturii "timpul mărturiei, caracterizat prin filtrarea subiectivă a evenimentelor și libertatea stilistică a naratorului". Satul Costișa din cartea Răduței Vasilovschi, fata notarului Silvestru Lavric și a Mariei, născută Buzilă, trăiește scenic ca o "ființă mitică", ancorat în rânduieli străvechi, marcate stilistic prin alternanța imperfectului (ca prezent al trecutului) cu prezentul având valoare de prezent etern. Marea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii/aria); anii de școală (învățători, profesori, colegi, întâmplări memorabile); oamenii de seamă ai satului (lista este urmată de câteva
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plin bucuria colindelor, frumusețea datinilor de Anul Nou, a Sărbătorilor Pascale, rotirea cu scrânciobul care ne ridica în văzduhul înalt, amețindu-ne de emoții; am ascultat cu drag vioara lui Ciocârlie sau a lui Șchiopuțu, vestiți lăutari de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul băieților când se întorceau cu vitele de la păscut, cântecele pline de duh ale fetelor și feciorilor la muncile câmpului. Mereu mă bucuram când, în zilele de sărbătoare, îmbrăcam ia cu flori și catrința cu bete roșii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]