11,041 matches
-
a micilor adevăruri cu mari minciuni. Elementul-cheie al acestui mecanism este, desigur, ghidul. Pentru Simenon, Sonia. Sonia unu, la Odesa, Sonia doi, la Batum. De fapt, există atâtea Sonii cîte sunt necesare pentru o intercalare eficientă între turistul occidental și cotidianul sovietic. Întâmplător sau nu, Simenon e condus prin Odesa de aceeași Sonie care îl condusese, nu demult, pe Henri Barbusse. Dar, de această dată, efectul este invers. Barbusse fusese fascinat de mirificul litoral ucrainean. Simenon este intrigat. Îi este dificil
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
să vadă din clipa în care rămăsese singur, fără ghidul atotcunoscator la Murmansk. Tonul siderat al relatării se domolește, iar realitatea nu se mai construiește dintr-o alunecare al cărei înțeles întârzie să se dezvăluie, ci din fragmente masive smulse cotidianului cosmetizat și restituite sensului lor originar. O simplă plimbare prin centrul orașului Batum spune mai mult decât orice discuție cu oficialii sovietici sau cu una din cele două Sonii ("Sonia doi" este numele dat tinerei care îi e ghid în
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
cinci și jumătate, cu unul dintre discipolii săi germani, Dr. Kavatek, din Friburg, care mi-a spus că tocmai terminase de redactat o scurtă notă informativă pe care avea să o trimită imediat, prin poștă electronică, Agenției Efe și principalelor cotidiane spaniole. Eu l-am anunțat că voi scrie un articol când vor mai trece câteva zile și voi fi mai puțin dezolat ca în momentul acela, că doream să manifest într-un mod mai direct și mai ușor de înțeles
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
în asociere cu alte particularități dialectale: "trebe deci să vă uitați pă listă" (timișoara.com); "ne-a zis: "dă-l încolo că nu-i mai trebe nimic!"" (ib.); "că la noi îs magazine da numa ce-ți trebe nu găsești" (Cotidianul 5-11. 03. 2001); "Nu-mi trebe să văd. Mi-or povestit niște muieri..." (Cotidianul 19-25.02.2001); "Ăsta, lui îi trebe cărămizi din Odiesa" (infotim.ro); "îmi trebe gozăriță, cuțât, trei boabe de t'iper, o țâră de poprică" (thinquest
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
com); "ne-a zis: "dă-l încolo că nu-i mai trebe nimic!"" (ib.); "că la noi îs magazine da numa ce-ți trebe nu găsești" (Cotidianul 5-11. 03. 2001); "Nu-mi trebe să văd. Mi-or povestit niște muieri..." (Cotidianul 19-25.02.2001); "Ăsta, lui îi trebe cărămizi din Odiesa" (infotim.ro); "îmi trebe gozăriță, cuțât, trei boabe de t'iper, o țâră de poprică" (thinquest.org; despre Țara Lăpușului); "Amu, trebe să-i cresc oameni în lume. Altădată meream
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
său). Printr-o malițioasă analogie, criticul primește porecla literară fiindcă în îmbrățișările lui mult prea strînse autorii și cărțile lor și-ar da duhul. Ideea trebuie însă să-i fi venit lui Martin Walser încă în 1960, cînd, în paginile cotidianului "Frankfurter Allgemeine Zeitung", un alt critic decît Marcel Reich-Ranicki făcea praf în stil elegant un alt roman al aceluiași autor: Halbzeit. Un fragment din zdrobitoarea cronică suna cam astfel: Cînd autorul mi-a încredințat sfios și grijuliu romanul nou-născut, arțarii
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
El recurgea chiar la termenul de măciucă morală. Președintele de-atunci al Consiliului central al Evreilor, Ignatz Bubis, l-a cotat pe Walser drept un incendiator. A izbucnit o dispută îndelungată, penibilă și delicată, căreia i-a pus capăt tocmai cotidianul "Frankfurter Allgemeine Zeitung". Ulterior, tot Editura Suhrkamp a publicat antologia acestei dispute (însumînd nu mai puțin de 682 de pagini) întocmită de... Frank Schirrmacher. Polemicile pe terenul delicat și dureros al trecutului nazist și al Holocaustului izbucnesc din vreme în
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
originalitatea" crocanta reprezintă semnul mișcării centrifuge, întrucît inventivitatea, id est artificiul, certifică, cu maxim efect, despărțirea de ceea ce este dat. Însă în timp ce "poeții în blugi" întorc pe dos clișeele, exploatează proza vieții reciclînd-o prin deriziune, fără a renunța la materia cotidianului (modelul lor neașteptat: Caragiale!), Nora Iuga se plasează în sfera unui imaginar ludic, levitînd în gratuitatea acestuia. Tangentele d-sale definitorii sînt suprarealismul și onirismul. Dacă optzeciștii rămîn, blazați și sarcastici, în zona existențialului curent, poeta "caută ceea ce n-a
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
revitalizare a băncii se pare că e direct legată de încercarea foștilor acționari de a nu fi puși să plătească prețul falimentului. * Atacul foarte dur al Băncii Naționale împotriva recursului în anulare intentat de Joiță Tănase e interpretat însă de cotidianele care dețin informații mai aparte ca o dovadă că se pregătește punerea la index a celor care au încercat să-l folosească drept vîrf de lance pe procurorul general. * Să mai consemnăm o știre mai veche, dar valabilă. Ministrul Administrației
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
relațiile româno-maghiare, după întîlnirea premierilor Năstase și Medgyessy desfășurată la Cluj, ceea ce echivalează cu o clară punere la punct a primarului Gheorghe Funar. ADEVĂRUL ajunge la concluzia netă: "Relațiile româno-maghiare reprezintă o poveste de succes pentru întreaga Europă". Asta spre deosebire de cotidienele care i-au reproșat premierului român că nu s-a întîlnit cu omologul său la București sau de cele care n-au înțeles din vizita lui Megyessy în România decît că premierul ungar preferă palinca whiskyului. O precizare în treacăt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
improvizați, cu fețele lor unse și cu murdăria purtată demonstrativ, ca o dovadă a demnității, dotați cu bastoane, lămpașe, tîrnăcoape, topoare și lanțuri, se mișcă într-o altă lume. Întreaga lor strategie, alături de regie și de scenografie, îi scoate din cotidian și din regimul vieții obișnuite. Ei sînt, de fapt, niște ficțiuni, niște existențe proteice care își caută o identitate. A-i numi, pur și simplu, mineri este un abuz. Pentru că intervenția lor publică, voluptatea gestului autoritar și bucuria sanguinară îi
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
tehnologizată, mediatizată, și mondializată? Da, deoarece fiecare fenomen ce ține de așa-zisa "modernitate" produce cu necesitate și o contra-reacție. În gastronomie, de pildă, avem întregi lanțuri de localuri "fast food" și tocmai de aceea avem și restaurante minunate. Avem cotidianul în toată trivialitatea sa în programele canalelor de televiziune dar, pe de altă parte, constat o afluență a cititorilor pe piața de carte și interesul lor deosebit pentru teme filozofice... ...în Franța au renăscut cafenelele filozofice, pe lîngă cele "Internet
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
vorbesc românește, dar cît de colorat înjură, și-ți spui în gînd întrebarea din finalul piesei Ucigașul plătit de E. Ionesco: "Ce se poate face?" Un răspuns, poate prea simplu, l-a dat deja un cronicar t.v. de la un cotidian: să nu-i mai lași să se exprime, să nu-i mai inviți adică la Procesul Etapei ori în alte emisiuni populare de t.v. Cu asta partea verbală și ideologică ar fi rezolvată. Dar ce facem cu agresiunea fizică
Violență și ideologie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15120_a_16445]
-
caucaziene sunt pagini concrete de reflectare a participării la război (ceea ce, în haina filozofiei asupra raportului învinși-învingători, le-a asigurat marea popularitate și numeroasele reeditări). Simbolurile grădinii (concentrarea paradisului pe pământ, spațiu de meditație și salvare din vârtejul infernal al cotidianului, locus amoenus, loc de desfătare), și al drumului (străbătut în spaimă, îngrijorare, teroare, dar în același timp un fir inevitabil, care duce viața înainte), ordonează jocurile de perspective și suprapunerile. Traducătoarea, doamna Viorica Nișcov, care este și o bună cunoscătoare
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
de mare succes de critică și de public (distins cu nu mai puțin de cinci premii în patria sa) Senyoria, apărută în colecția "Biblioteca de Cultură Catalană" a Editurii Meronia. Articolul lui Jaume Cabré, Despre cărți și polemici, publicat în cotidianul barcelonez Avui (6 mai 2002) arată că și în cealaltă extremitate a Europei problemele și relațiile autor-editor-librar-cititor sunt aidoma celor de pe meleagurile românești. (J.B.M.) Librarii sunt nemulțumiți de supraoferta venită din partea editurilor. Patru mii de titluri noi pe lună. Spun
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
noi titluri de carte românească. Ca poetă ați descoperit-o tot în paginile acestei reviste, doi ani în urmă, cu primele ei poezii. Iat-o acum debutînd cu un interesant volum, Caietul oranj, conceput ca un jurnal în care notația cotidianului ia forma poetică a unei scriituri profunde ce, uneori nostalgic, încearcă salvarea frînturilor de zi și de viață între copertele unei cărți care merită toată atenția dumneavoastră. Există un subtitlu al acestui jurnal, absent de pe copertă și refugiat discret pe
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
ca arghezian, bacovian... Senzația termenului familiar și poetic rămîne însă. Iată un vers (din obișnuință spun vers, dar nu știu unde începe și unde se termină el) care în prima lui parte pare bacovian, însă imaginea e răsturnată spectaculos, ritmic, într-un cotidian al zilelor noastre: "...liza cîntă la clavecin brodează navighează pe internet...". E un procedeu conștient, pentru că autoarea atrage cu insistență parantetică atenția asupra lui în altă parte: "... umbra ta mirosea a hoit (cuvîntul se întîlnește des la arghezi pentru neîncrezători
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
Tudor Popescu, autorul dacă nu ne înșeală memoria, și nu ne înșeală, al pîrdalnicei porecle. S-a abținut și atunci cînd Curentul a preluat-o. Dar cînd un corespondent de la Le Monde preia această poreclă, devenită notorie, dă în judecată cotidianul francez. Culmea e că dl Mihăilescu explică în Curentul, ziar care a preluat această poreclă, cît de mult suferă din cauza ei: "Vă spun, lucrez foarte prost din cauza poveștii ăsteia cu porecla asta. Mai ales că nu pot să mi-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
în genere modernismului copt care-și zice postmodernism (o tentativă de clasificare a turbulenței din care a fost inițial alcătuit) și în particular seriei optzeciste a poeziei noastre, căreia Stratan îi aparține. Însă pe cînd comilitonii săi de generație șarjează cotidianul, traducînd în limbaj burlesc cutumele, automatismele, poncifele acestuia, poetul în discuție se urcă pe un platou mai înalt, de unde urmărește mecanismele universale pe care le transcrie cu o neliniște și cu o incredulitate ce dibuie fondul lor. Miza discursului pe
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
e totuși cel al "politeții oficiale", frecvente în politică și în jurnalism: "Iată ce ne-a declarat domnia sa: "Angajații noștri sînt în continuare în grevă"" (vlg.sisnet.ro); "Domnia lui a dat o mare șansă țării sale, maghiarilor în general" (Cotidianul 226, 2001, 1); "Domnia ei de multe ori a făcut drumul scurt pe jos" (Timisiensis, 2, anul VII, 2000). Altminteri, echilibrul sistemului pare să se refacă: nu întîmplător, forma de departe cea mai frecventă, domnia sa, înlocuiește pronumele ieșit din uz
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
ziar național, ca răspîndire. Cu ce vrea Gardianul să-i cucerească pe români? Se declară primul ziar de luptă împotriva corupției. Foarte frumos, dar ce ziar cu răspîndire națională nu se luptă și cu corupția? Măcar în declarații, toate marile cotidiane sînt dornice să strîngă corupția de gît. Din acest motiv, ministrul Informațiilor, Vasile Dâncu, a contraatacat spunînd că presa e coruptă și ia "șpagă" mii sau zeci de mii de dolari. Cînd i s-a cerut să ofere și exemple
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
ale culturii române. După publicarea acestei fotografii murdare, Gardianul și-ar putea schimba liniștit titlul în Milițianul, deși s-ar putea să-i revolte și pe foștii milițieni. Cu mare regret, constatăm că tragedia familiei Doinaș a fost și pentru cotidianele bine intenționate un prilej de a transforma o sinucidere, a lui Irinel Liciu, văduva timp de cîteva ore a lui Ștefan Aug. Doinaș, într-un fapt divers de cartier. Cronicarul nu se poate declara, totuși, nemulțumit de faptul că dispariția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
haine" noi. Mai exact, ziarul a renunțat la capul istoric preluat de la Adevărul interbelic și și-a aerisit prima pagină. Literă mai mare, text mai puțin și titluri mai mari. În noua sa înfățișare, Adevărul pare o copie nereușită a COTIDIANULUI, de pe vremea cînd Cotidianul începuse să apară în culori. Adevărul comite în noua sa haină cîteva greșeli elementare de dozare a paginației în pagina de copertă. Lăbărțează titlurile și mărește corpul de literă în dauna densității de informații de pe prima
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
ziarul a renunțat la capul istoric preluat de la Adevărul interbelic și și-a aerisit prima pagină. Literă mai mare, text mai puțin și titluri mai mari. În noua sa înfățișare, Adevărul pare o copie nereușită a COTIDIANULUI, de pe vremea cînd Cotidianul începuse să apară în culori. Adevărul comite în noua sa haină cîteva greșeli elementare de dozare a paginației în pagina de copertă. Lăbărțează titlurile și mărește corpul de literă în dauna densității de informații de pe prima pagină a ziarului din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
și posmagi"), Caragiale ("cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii") ș.a. Rămîn totuși destule exemple ale limbii de azi, pentru care sînt în genere caracteristice contextele ironice sau chiar agresive: "articolașele dumisale, scrise probabil pe colțul mesei, la cârciumă" (cotidianul.ro, arhiva 6-12.11.2000); "caracterul mincinos al scrierilor dumisale" (timisoara.com/ newmioc); "a dumisale academiciană analfabetă" (virtualarad.net/ news/ 1999); "el își vede bine-mersi de treburile dumisale" (horoscop 2001.profesionist); "intervențiile dumisale sînt voit ciufute și oarecum tendențioase" (atelier
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]