205 matches
-
păsărilor. Aruncarea, irosirea unei bucățele de mămăligă sau pâine era socotit un păcat. Pâinea, „pâinea cea de toate zilele", era mămăliga, care avea pentru familia de țăran nu numai culoarea dar și valoarea metalului galben. Mare cât o roată de cotigă, mămăliga tăiată cu sfoara în calupuri era componenta de bază a hranei zilnice. Păstrez în memoria afectivă imagini și întâmplări mai puțin plăcute despre felul în care ne hrăneam noi, cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
materiei de orice fel spre inform, spre anularea oricăror diferențe. Partitura regizorală 2 descrie amănunțit funcționarea sistemului de raporturi. În afară de dulap și de un sertar încăpător, acoperit cu o prelată, în care se află cadavrul mamei, mai există și o cotigă pentru transportul gunoaielor, condusă de un factotum înveșmântat în negru și devenită loc de refugiu al copiilor. Uriașa cotigă are și un nume: i se spune „mașina de îngropat”; din ea, factotumul va scoate o grămadă de zdrențe de culoare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
În afară de dulap și de un sertar încăpător, acoperit cu o prelată, în care se află cadavrul mamei, mai există și o cotigă pentru transportul gunoaielor, condusă de un factotum înveșmântat în negru și devenită loc de refugiu al copiilor. Uriașa cotigă are și un nume: i se spune „mașina de îngropat”; din ea, factotumul va scoate o grămadă de zdrențe de culoare neagră pe care le va împături tacticos, în timp ce din dulap se va revărsa o cantitate imensă de saci. „Odată cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
păsărilor. Aruncarea, irosirea unei bucățele de mămăligă sau pâine era socotit un păcat. Pâinea, „pâinea cea de toate zilele”, era mămăliga, care avea pentru familia de țăran nu numai culoarea dar și valoarea metalului galben. Mare cât o roată de cotigă, mămăliga tăiată cu sfoara în calupuri era componenta de bază a hranei zilnice. Păstrez în memoria afectivă imagini și întâmplări mai puțin plăcute despre felul în care ne hrăneam noi, cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
aruncată peste mormanul de fier vechi și dusă la groapa de gunoi a istoriei (chiar dacă, ecologic și eufemistic, Îi vom zice reciclare). Și totul se petrece parcă pe furiș, rușinat, ploaia măruntă fiind doar complicele țiganului sordid ce mînă o cotigă gata să se dezmembreze, trasă de-o umbră de cal, numai piele și oase. O clipă doar, cîte-un ochi Înlăcrimat zărește sau poate doar Închipuie sclipirea alb-albăstrie a oțelului lustruit de atîtea brazde Întoarse. Imagini legate organic SÎnt unele poeme
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o jumătate de zi va curăța grajdul în local, și o jumătate de zi va sluji, la câmp, de obstacol. La fiecare săritură, caii, din instinct, îl vor atinge în moalele capului cu o potcoavă. Va fi adus acasă cu cotiga de gunoi, basculantă pe două roți, și va îndura tortura lui Crist: când va cere apă, i se va da sirop"141. Merită să insistăm puțin asupra acestui pasaj, deoarece miezul său etic, dar și arhitectura specifică a discursului alcătuiesc
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
drept piloți de cabotaj. Un bărbat consular - confirm: consulul Italiei, contele Isidoro Fosco - a intuit dantelăria morală a tânărului și nu de puține ori i-a dăruit sfaturi dezinteresate. În 1902, Sangiácomo Înfrunta viața de pe capra de lemn a unei cotigi de la Direcția pentru Curățenie; În 1903, prezida o flotă Îndârjită de mașini cu aer; din 1908 - anul ieșirii sale de la mititica - și-a legat definitiv numele de saponificarea grăsimilor; În 1910, aborda tăbăcăria și guano. În 1914, a Întrezărit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
doar posibilă, ea este necesară. Putem așadar să facem trei observații : 1. Lumea sensibilă este doar posibilă (ea va deveni adevărată mai târziu). 2. Eul este real. 3. Dumnezeu este necesar. Dacă Descartes sustrage eul din lume pentru a stabili cotigo-ul, el dovedește existența lui Dumnezeu plecînd de la acest eu. Oponenții lui au spus că de fapt, el fondează necesitatea divină pe realitatea subiectivă a eului, chiar dacă această realitate nu este decât ceea ce rămîne după ce a fost îndepărtat universul empiric
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, 86165 Augsburg, Statzlingerstr. 98 B, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Herculane nr. 42, județul Timiș. 225. Weber Ani Carmen, născută la 3 aprilie 1965 în Ploiești, județul Prahova, România, fiica lui Cotigă Iancu și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 78056 Villingen-Schwenningen, Buchenweg 8, cu ultimul domiciliu din România, Ploiești, bd. Republicii nr. 173, bl. 26 B, ap. 27, județul Prahova. 226. Slatina Claudia Teodora, născută la 28 iunie 1971 în Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
Doru și Mihaela, cu domiciliul actual în Germania, 73479 Ellwangen, Hallestr. 60, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Socrate nr. 5, județul Timiș. 679. Artz Maria Mariana, născută la 6 decembrie 1956 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Cotiga Nicu și Neagă, cu domiciliul actual în Germania, 95445 Bayreuth, H.v. Fallerslebenstr. 22, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Al. Petofi nr. 19, ap. 2, județul Brașov. 680. Gaus Nicoleta, născută la 12 decembrie 1 968 în Arad, județul
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
soarta poporului nostru nu este de a trăi despărțit, o parte dincoace, cealaltă dincolo de Carpați. Mai târziu, piscurile cu profilurile lor cedară zărilor infinite ale bărăganului, unde se duse să ciobănească vreme de 17 ani. Aci, în tovărășia lui Ion Cotigă din comuna Săcele, învață a citi și a-și da seama de nedreptatea istorică săvârșită față de poporul nostru. Istoria Românilor și Istoria Romanilor pe care le citi din doască-n doască îi oțeliră sufletul, îi deschiseră orizonturi asupra latinității neamului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tot ce-ar putea să-i aducă ceva în sprijinul acestei idei. Ea trebuia să devină un fapt împlinit, să devină o realitate. Avea însă de aranjat mai întâi chestiunea oilor pe care le lăsase în grija tovarășului său Ion Cotigă, atunci când plecase la armată ca «honved». Fără a rămânea prea mult la Cârțișoara, se îndreaptă spre Câmpia Bărăganului, de unde în 1882 se înapoiază cu cele 500 de oi ale sale, în munții Făgărașului. Iarna, Badea Cârțan trăgea cu turma în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
menit să întărească lupta comună pentru înfăptuirea idealului unității naționale. Ziarul Socialistul din 26 mai 1877 scria : „Azi e timpul când românii, în avântul și entuziasmul suvenirilor trecute, iau armele pentru a-și apăra independența”. Cei doi prieteni, Cârțan și Cotigă, fără să mai stea pe gânduri, au hotărât să ia parte și ei, după puterile lor, la efortul de război al țării. S au prezentat la „Comandamentul etapelor”, aflat la Buzău, și au predat armatei române, în cadrul rechizițiilor, 1200 capete
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
reținut doar doi berbeci și treizeci de oi, un nucleu pentru a porni în toamnă, o nouă turmă. La început de septembrie 1877, Cârțan a luat o hotărâre entuziastă: va pleca voluntar pe front. -„Nene Ioane, a spus el lui Cotigă, plec voluntar. Nu pot sta cu brațele încrucișate când floarea țării sângerează. Țara are nevoie de voluntari”. - „Te-ai gândit bine, George. Eu sunt de-acum bătrân, rămân la stână. Tu du-te voluntar, când vei reveni, ai să mă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
am trecut prin boală eram așa de slăbit, Încât nu puteam să mă ridic În două picioare - umblam În patru labe, asta eram... Nu vă puteați ridica? Nu, sub nici o formă. Și țin minte că au venit părinții cu o cotigă cu două roți să mă ia de la spital... De fapt, cotiga era folosită și pentru transportul cadavrelor... Morții care erau transportați la țintirim și erau Îngropați În gropi comune, că nu era groapă pentru fiecare om, și țin minte cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să mă ridic În două picioare - umblam În patru labe, asta eram... Nu vă puteați ridica? Nu, sub nici o formă. Și țin minte că au venit părinții cu o cotigă cu două roți să mă ia de la spital... De fapt, cotiga era folosită și pentru transportul cadavrelor... Morții care erau transportați la țintirim și erau Îngropați În gropi comune, că nu era groapă pentru fiecare om, și țin minte cred că o lună, sau după o lună, nu puteam să merg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mult interes investit în mediocritatea în care se complăceau. Dar mulți tineri români erau atrași de Legiune. În 1935, Gheorghe Furdui, liderul studenților legionari, a fost ales președinte al corpului studențesc din București. În octombrie 1935, un alt legionar, Traian Cotigă, a devenit președintele tuturor studenților din România. Carol temporiza. El a abordat de mai multe ori Legiunea în vederea cooptării acesteia. Dar în lumea în alb-negru a Legiunii nu era loc pentru "cooperare". În aprilie 1933, Codreanu i-a trimis salutări
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și Dobre, tovarășii de arme ai lui Moța în Spania, și poate pe cel mai admirabil om al Legiunii după Codreanu, ardeleanul Ion Banea, pe profesorul de inginerie, Ionică, pe poeții V. Codru și C. Goga, pe liderii studenților, Furdui, Cotigă, Antoniu și V. Rădulescu, și pe tînărul lider Istrati, ca să-i menționăm doar pe cei mai reprezentativi. Această luare de sînge a fost considerată de unii legionari drept ceva groaznic, dar (după cum au comentat unii dintre ei) a scos totodată
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
328 Confucius 87 Constantinescu, Alecu 229, 230 Constantinescu, Mihai 310 Constantinescu, Pompiliu 145, 400, 401, 413 Coolidge, Calvin 253 Cornea, Toma 309 Corneille, Pierre 15 Corniș, Gynola 340 Corradini, Enrico 255 Cosmovici, Leon 133 Costin, Miron 41, 98 Costinescu 373 Cotigă, Traian 308, 394 Crainic, Nichifor 168, 303, 306, 364 Crispi 53 Cristea, Miron 158, 249, 381, 391 Cristescu, G. 171, 389 Crișan 24 Cromwell 60 Csáky, (conte) 334 Cusin, Alex 168, 241 Cuza, A. C. 51, 89, 100, 114, 125, 132
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Galbura Dumitru Iliescu Ion Pleniceanu Marin Moise Gheorghe Panduru Marioara Popescu Componența comisiei electorale județene pentru alegerea unor deputați în Consiliul popular al județului Vrancea Președinte: Nicu Manaila Vicepreședinte: Dumitru Coarca Secretar: Enache Anghelache Membri: Nicolae Bordeianu Vasile Botea Ion Cotiga Haralambie Drăghici Pavel Istode Gheorghe Pop Nicolae Diaconu Ana Stanica Nicolae Mihăescu Ion Tătaru -----
DECRET nr. 527 din 26 decembrie 1970 privind confirmarea comisiilor electorale judeţene pentru alegerea unor deputaţi în consiliile populare ale judeţelor Neamt, Mehedinti şi Vrancea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127589_a_128918]
-
gospodar la el acasă, om cu familie și copii, prin 1941 - 1944, cănd Antonescu cerea disciplină, Întorsul miriștilor În fiecare toamnă, iar plecatul la câmp, la culesul fasolei, a florii-soarelui, cositul nutrețurilor și transportul acestora erau legate de prezență plugului, cotigei și tânjalei În căruță, atât la ieșirea cât și la intrarea În sat, unde vegheau ,,străjile comunei”, formate din autoritățile primăriei, ai jandarmeriei locale, suplinite cu premilitarii Înarmați, tată, desi nu-și prea ara miriștea, În care rămâneau să mijească
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și fusese o producție bună În anul acela. Avea și nuanțe comice În purtările sale, uneori, tata. După intrarea În sat, pe la scoala, unde comisia primăriei constată că În ziua aceea se arase miriștile, pentru că-i vedea deasupra cocenilor plugul, cotiga și cu tânjeala, ca să ajungă acasă drumul trecea chiar prin fața primăriei. Acolo se adunau sătenii la sfat și glume, după chindie, mai ales cei fără de atelaje, și alături erau, adesea, si notabilitățile. Cu 500-600 metri Înainte de a ajunge În dreptul lor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se taie". Se "sparg" cu toporul numai rădăcinile de bușteni. Cearceaf, ciorap, turcisme, față de prostire și colțun. 1956 EPITAF* (Găsit între hârtiile rămase de la un vechi poet ieșean) Costică Arsenescule, În viață tu umblași Cu caii nărăvași Cu caii de cotigă La noi la Călărași. Decât o viață crâncenă Cum nu s-a pomenit Mai bine-un glonț de armă Și toate s-au finit! Amici: Ali Mentaru Epi Gramescu Tobi Docescu & C-ie p. conf. Solomon Cornea. 30. VII Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
meseriaș foarte bun, un maistru foarte bun. Asta-i ! Dacă nu-l înfruntai, era pâinea lui Dumnezeu, da' dacă-l înfruntai, trebuia să ai motive mult prea puternice, ca să reziști. Da. Mulți din Iași sunt nicoliniști, cel puțin colegul meu, Cotigă, când vine aci nu vrea să se uite, că are așa o... Păcat de uzină, păcat... S. P.: - De fabrică și de oamenii ei. C. G.: - Și de oameni. Da', erau niște oameni care se formaseră... un fel de familie
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
păsărilor. Aruncarea, irosirea unei bucățele de mămăligă sau pâine era socotit un păcat. Pâinea, „pâinea cea de toate zilele”, era mămăliga, care avea pentru familia de țăran nu numai culoarea dar și valoarea metalului galben. Mare cât o roată de cotigă, mămăliga tăiată cu sfoara în calupuri era componenta de bază a hranei zilnice. Păstrez în memoria afectivă imagini și întâmplări mai puțin plăcute despre felul în care ne hrăneam noi, cei care alcătuiam o familie numeroasă. Sunt aspecte pe care
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]